{"id":44239,"date":"2010-11-22T09:00:00","date_gmt":"2010-11-22T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44239"},"modified":"2026-04-02T18:51:20","modified_gmt":"2026-04-02T18:51:20","slug":"cum-influenteaza-internetul-modul-in-care-gandeste-platon","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44239","title":{"rendered":"Cum influenteaza internetul modul in care gandeste Platon?"},"content":{"rendered":"<p>Cititi cu atentie fragmentul de mai sus; cine este autorul si cu<br \/>\nce ocazie spune ce spune? Ar putea fi, veti spune, vreun profesor<br \/>\nbatran in dialog cu Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web,<br \/>\nsau poate reprosul unui bibliotecar catre Jimmy Wales, creatorul<br \/>\nenciclopediei online Wikipedia. Sau poate fi un jurnalist dedicat<br \/>\nprintului, uite asa, ca mine, in discutie cu Arianna Huffington de<br \/>\nla Huffington Post, site-ul de stiri si opinii care demoleaza<br \/>\nansamblul presei tiparite.<\/p>\n<p>Gresiti, desigur. Autorul este Platon, in dialogul Phaidros;<br \/>\nfilozoful grec, ajuns la maturitate, considera scrisul, alfabetul,<br \/>\ncomunicarea prin cuvant scris drept revolutii distructive si pleda<br \/>\npentru singurul mod de transmitere a cunostintelor, singurul mod de<br \/>\ninvatatura pe care il cunostea, pe cale orala (in mod ironic,<br \/>\ncuvantul lui Platon a ajuns la mine\/noi scris).<\/p>\n<p>Fragmentul citat a fost deseori invocat chiar de catre Marshall<br \/>\nMcLuhan, creatorul Galaxiei Gutenberg, profetul ziarelor si al<br \/>\nteleviziunii, ganditorul sprintar care ar putea parea astazi<br \/>\ndepasit, aruncat in uitare de catre revolutia tehnica indusa de<br \/>\naparitia internetului. L-am regasit pe McLuhan dupa 20 de ani (cum<br \/>\naltfel?) si, recitindu-l, am zambit: oamenii sunt aceiasi, spaimele<br \/>\nsunt aceleasi, nimic nu s-a schimbat, nimic nu se schimba, doar<br \/>\noamenii cred asta.<\/p>\n<p>Nu mai este mult pana la aparitia raspunsului la intrebarea din<br \/>\nacest an a publicatiei The Edge: &#8220;Cum influenteaza internetul modul<br \/>\nin care tu gandesti?&#8221;. The Edge este o revista online care isi<br \/>\nasuma analiza celei de-a treia culturi; conceptul vine in<br \/>\ncontinuarea ideilor americanului CP Snow, care vorbea la inceputul<br \/>\nanilor &#8217;60 de &#8220;cele doua culturi&#8221;, cea a stiintei si cea a artei si<br \/>\nliteraturii. A treia cultura este rezultatul unificarii celor doua,<br \/>\niar mediul electronic s-ar putea dovedi, cred cei de la Edge,<br \/>\npropice pentru cumulul de idei si culturi. In fiecare an pun cate o<br \/>\nintrebare, iar noianul de raspunsuri primite de la oameni de<br \/>\nstiinta, artisti si ganditori incheaga un posibil raspuns. La<br \/>\nintrebarea acestui an s-au adunat deja 132.000 de documente de la<br \/>\npeste 170 de specialisti. Rasfoiti-le, veti gasi o sumedenie de<br \/>\nidei sclipitoare dar , va avertizez, si multe platitudini.<\/p>\n<p>Unde vreau sa ajung? Rezum, pornind de la recenta poveste<br \/>\ncinematografica a creatorului Facebook: multi insi din lumea asta<br \/>\ncred, impun, certifica internetul drept mediul viitorului pentru<br \/>\ncomunicare, informare, socializare. Internetul asemeni unui soi de<br \/>\nminister orwellian al adevarului isi scrie si rescrie o istorie<br \/>\ncontemporana, de multe ori &#8220;in timp ce&#8221; sau &#8220;in avans&#8221;. Altii,<br \/>\nfolosind argumente asemanatoare batranului filozof grec, clameaza<br \/>\ndiluarea intelighentiei si instaurarea terorii gloatei<br \/>\nclampanitoare din tastaturi.<\/p>\n<p>Daca e sa stam si sa judecam, intrebarea fundamentala in acest<br \/>\ncaz este &#8220;cum influenteaza internetul modul in care gandeste<br \/>\nPlaton?&#8221;. Dom&#8217;ne, cine va intui asta va fi al doilea Gutenberg si<br \/>\nva isca adevaratul model de business, schimband societatea umana<br \/>\ndin temelii; sa zicem ca Mark Zuckerberg a intuit ceva, dar l-a<br \/>\nluat succesul pe dinainte, in aceeasi masura in care l-a atins pe<br \/>\nShawn Fanning, cel de la Napster.<\/p>\n<p>Daca tot am pomenit de Napster si de Marshall McLuhan, trebuie<br \/>\nsa aduc un argument in favoarea perenitatii ideilor umane:<br \/>\nteoreticianul media a spus ca &#8220;mediul este mesajul&#8221;, undeva in anii<br \/>\n&#8217;60, cucerit de mesajul golit de continut al luminii si<br \/>\nelectricitatii. Un mesaj filozofic intr-un concept accesibil, iar<br \/>\nNapster, aparut la ani buni dupa ce filozoful nu a mai fost, il<br \/>\nexemplifica cat se poate de corect. Concret, Napster a furnizat<br \/>\ndoritorilor posibilitatea de a avea muzica, gratuit. Dar dorinta de<br \/>\na descarca cat mai multe cantece i-a facut pe utilizatori sa<br \/>\nplateasca oricat de mult pentru o conexiune cat mai buna la<br \/>\ninternet si pentru latime de banda. Muzica, continutul adica, nu<br \/>\nmai conta, iar mediul, conexiunea si latimea de banda adica, facea<br \/>\ntoti banii.<\/p>\n<p>Cat de corect a fost asta din punctul de vedere al afacerilor,<br \/>\nmuzicienilor, consumatorilor sau al lui Fanning insusi tine deja de<br \/>\nun acelasi mod de gandire al lui Platon &#8211; supararea celor de la<br \/>\nMetallica pe afacerea lui Fanning ar fi disparut daca furnizorii de<br \/>\nbanda si de echipament hardware ar fi facut echipa comuna cu<br \/>\npublisherul muzicienilor si cu cei de la Napster.<\/p>\n<p>Antreprenorii internetului vor descoperi curand, cred,<br \/>\nnecesitatea unui model de business asemanator, bazat pe<br \/>\nspecializare si integrare puternica; problema este ca un astfel de<br \/>\nmodel devine la un moment dat fie enervant &#8211; iar Facebook chiar<br \/>\neste enervant in prezent -, fie va degenera dupa modelul economiei<br \/>\nsocialiste, in care unii se faceau ca fac, iar altii se faceau ca<br \/>\ngandesc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201cLucrul pe care l-ai descoperit este un ajutor nu pentru memorie, ci pentru amintire, iar discipolilor tai le impartasesti nu adevarul, ci doar o forma care seamana cu adevarul; vor auzi multe lucruri, dar nu vor invata nimic; vor parea ca sunt atotstiutori, dar de fapt nu vor sti nimic; vor fi o companie plictisitoare, parand intelepti fara sa fie\u201d.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[8976,20004,19692,171,7104],"class_list":["post-44239","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-dorin-oancea","tag-gandire","tag-influenta","tag-internet","tag-opinii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44239","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44239"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44239\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61778,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44239\/revisions\/61778"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44239"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44239"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44239"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}