{"id":44230,"date":"2010-11-21T21:03:10","date_gmt":"2010-11-21T21:03:10","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44230"},"modified":"2026-04-02T18:50:55","modified_gmt":"2026-04-02T18:50:55","slug":"de-ce-are-nevoie-romania-ca-sa-iasa-din-recesiune","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44230","title":{"rendered":"De ce are nevoie Romania ca sa iasa din recesiune"},"content":{"rendered":"<p>Croitoru a facut diferentierea intre rata de crestere potentiala<br \/>\npe termen lung, situata la circa 2,9% in prezent, fata de 5-6%<br \/>\ninainte de criza, si cea pe termen scurt, care s-a redus la mai<br \/>\nputin de 1%, avand in vedere ca structura economiei s-a schimbat,<br \/>\nca si conditiile de competitivitate de care are nevoie acum Romania<br \/>\npentru iesirea din recesiune si o crestere sanatoasa.<\/p>\n<p>Din acest punct de vedere, ideea ca Romania ar trebui sa ajunga la<br \/>\naceeasi structura a economiei ca UE este gresita, apreciaza<br \/>\nconsilierul guvernatorului BNR. Ponderea agriculturii in PIB este<br \/>\nde 7%, fata de 1,7% in UE, a industriei de 26,4%, fata de 18,1% in<br \/>\nUE, iar cea a serviciilor de 55,7%, fata de 73,9% in UE. &#8220;Nu<br \/>\nfoloseste la nimic sa incercam sa ajungem la aceeasi structura ca<br \/>\nin Vest; aceasta este o idee a anilor &#8217;70. Ceea ce e de dorit este<br \/>\nspecializarea, identificarea acelor domenii unde putem fi cel mai<br \/>\ncompetitivi&#8221;, afirma Lucian Croitoru.<\/p>\n<p>In astfel de conditii, liberalizarea pietei muncii si reforma<br \/>\nsistemului de pensii ar facilita mobilitatea si reocuparea fortei<br \/>\nde munca din sectoarele care au cazut (constructii, industriile<br \/>\nlegate de consumul final intern) spre cele care au piata, sustine<br \/>\nCroitoru, iar absorbtia mai buna a fondurilor europene ar suplini<br \/>\ninsuficienta fluxurilor de capital straine, care au disparut sau<br \/>\ns-au reorientat spre alte zone mai rentabile de la inceputul crizei<br \/>\npana acum. &#8220;FMI s-a dovedit prea optimist, in prognozele de pana<br \/>\nacum, cand a prevazut o reluare mai rapida a fluxurilor de capital<br \/>\ncatre Europa Centrala si de Est.&#8221;<\/p>\n<p>In opinia lui, estimarea de 1,6% pentru cresterea economica din<br \/>\n2011 este realizabila, avand in vedere felul cum s-au comportat<br \/>\npana acum sectoarele cele mai eficiente. &#8220;Exporturile sunt un model<br \/>\npentru ce poate face sectorul privat atunci cand e lasat in pace&#8221;,<br \/>\nspune economistul, dand ca exemplu faptul ca in 2009-2010 ponderea<br \/>\nmasinilor si a echipamentelor nu s-a redus in totalul exporturilor,<br \/>\nca si faptul ca exportatorii cauta sa descopere sau sa redescopere<br \/>\nalte piete unde isi pot vinde produsele, acolo unde piata UE nu a<br \/>\nmai fost sau nu mai este suficienta.<\/p>\n<p>Ceea ce trage insa in jos perspectiva de crestere, in afara de<br \/>\nmasurile de austeritate luate de Guvern, este increderea<br \/>\nconsumatorilor romani, care mentine redusa cererea interna (&#8220;suntem<br \/>\nlatini si avem tendinta sa exageram &#8211; daca inainte de criza eram<br \/>\nprea optimisti, acum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari<br \/>\ndin Est si din UE in privinta redresarii economiei&#8221;). Redresarea<br \/>\neconomiei Romaniei este limitata si de perspectiva Uniunii<br \/>\nEuropene, pentru care Economist Intelligence Unit estimeaza ca pana<br \/>\nin 2017 nu va fi posibila o crestere medie a PIB de peste 1,7%.<\/p>\n<p>Consilierul guvernatorului BNR nu situeaza printre posibilele<br \/>\nmotoare de crestere reluarea creditarii din partea bancilor. &#8220;Este<br \/>\no cauzalitate gresita aceea ca daca se reia creditarea, economia<br \/>\ncreste. Bancile sunt prin natura lor prociclice; este adevarata<br \/>\nbutada ca bancile iti dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau<br \/>\natunci cand ploua&#8221;, spune Croitoru, insistand ca reluarea<br \/>\ncreditarii nu poate sa apara decat dupa ce economia va fi iesit<br \/>\ndeja din recesiune.<\/p>\n<p>Avand in vedere toti acesti factori, momentul concret cand Romania<br \/>\nva ajunge din nou la crestere economica este situat de Lucian<br \/>\nCroitoru in a doua jumatate a lui 2011. &#8220;Se poate spune ca dupa o<br \/>\nperioada de recesiune, economia are nevoie de circa trei ani ca<br \/>\nsa-si revina&#8221;, a afirmat economistul, precizand ca reperele avute<br \/>\nin vedere sunt celelalte doua episoade de recesiune din 1989<br \/>\nincoace &#8211; cea din 1992-1993, cand economia a scazut cu 25%, si cea<br \/>\ndin 1997-1999, cand PIB a pierdut 14%.<\/p>\n<p>In ultimul Raport asupra inflatiei, BNR estimeaza ca rata de<br \/>\ncrestere potentiala a PIB va continua sa ramana pana in 2012 sub<br \/>\nnivelul dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva<br \/>\nfluxurile de investitii, consumul final, gradul de utilizare a<br \/>\ncapacitatilor de productie si populatia ocupata. PIB potential,<br \/>\nfolosit in calculele BNR pentru determinarea estimarilor de<br \/>\ninflatie, inseamna nivelul PIB real care poate fi generat de o<br \/>\neconomie unde resursele (capacitatile de productie si forta de<br \/>\nmunca) sunt folosite la maximum fara a genera presiuni<br \/>\ninflationiste.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pentru ca Romania sa-si poata majora rata de crestere potentiala a PIB pe termen lung este nevoie de o liberalizare a pietei muncii, de reforma pensiilor si de ameliorarea absorbtiei fondurilor europene, considera Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7267,185,13891,188,260,7672,333,196,179],"class_list":["post-44230","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-bnr","tag-croitoru","tag-economie","tag-export","tag-fonduri-europene","tag-pensii","tag-piata-muncii","tag-recesiune"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44230","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44230"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44230\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61770,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44230\/revisions\/61770"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44230"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44230"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44230"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}