Stiam datele pe dinafara, de la serie si numar pana la codul
\nnumeric personal, dar asta nu ii impiedica niciodata pe politisti
\nsa verifice, prin statiile de emisie-receptie pe care le aveau,
\ntoate datele mele din buletin si sa imi dea amenda aferenta.<\/p>\n
Momentul culminant a fost cand, in urma verificarilor, unul
\ndintre agenti a inteles in timpul convorbirii cu colegul sau de la
\nsectie ca stateam la apartamentul 54, desi scara de bloc in care
\nlocuiam avea doar 4 apartamente (numerotate de la 1 la 4,
\nbineinteles). Orice incercare de a-l face sa inteleaga acest lucru
\na fost zadarnicita de comentarii care de care mai vehemente din
\npartea lui, culminand, ca intr-un banc, cu intrebarea: “Cine stie
\nmai bine unde stai: tu sau biroul de evidenta a populatiei?”.<\/p>\n
Aceasta remarca este tot mai actuala, si cred ca sintetizeaza
\ncel mai bine ceea ce (ni) se intampla, intr-o vreme cand deciziile
\nse iau pe baza unor date care de care mai eronate.<\/p>\n
Niciun administrator din lume nu poate lua o decizie buna fara
\nsa aiba acces la cateva date certe si parametri corecti. Sigur,
\npoate nimeri o decizie buna sau, asa cum experienta anilor
\n2003-2008 a demonstrat, poate nimeri un context economic in care
\naproape orice decizie ar lua ar avea rezultate peste asteptari.<\/p>\n
Insa vremurile pe care le traim impun mai mult ca niciodata
\ncunoasterea datelor fundamentale.<\/p>\n
Eric Schmidt, seful celei mai importante companii din “noua
\nlume”, Google, spunea in vara aceasta la o conferinta ca la fiecare
\ndoua zile apar informatii de circa 5 EB (adica
\n5.000.000.000.000.000 de MB) adica la fel de mult cat a fost creat
\nde la inceputurile omenirii si pana in 2003.<\/p>\n
Sigur, seful Google lasa impresia ca motorul de cautare este
\nunul dintre cei care ii ajuta pe manageri si oameni de rand
\ndeopotriva sa gaseasca ceea ce le este folositor in tot acest
\ncontext.<\/p>\n
Dincolo de Google, intervin companiile de cercetare de piata,
\ncompaniile de consultanta, analistii, ziaristii, “detectivii de
\ndate”, spionii economici sau grupurile de cercetatori si profesorii
\nuniversitari. Toti ofera – gratis sau contra cost – servicii de
\n“filtrare” a informatiilor relevante.<\/p>\n
Tot ce trebuie sa faca un manager este SA INTELEAGA aceste
\ninformatii. Sau macar sa isi angajeze un traducator, care sa
\ninteleaga pentru el si, eventual, sa ii puna aceste informatii
\nintr-un format pe care el il intelege si pe care il poate folosi in
\nluarea deciziei.<\/p>\n
Iar acest sistem poate fi folosit (si ar fi indicat sa fie asa)
\nnu de un manager de companie, ci si de oricine are de administrat o
\nafacere, un club sportiv, un sector al unui oras ca Bucurestiul sau
\no tara.
\nO carte aparuta in anul 2003, Moneyball, reda povestea unei echipe
\nde baseball – Oakland Athletics -, care, in lipsa resurselor
\nfinanciare ale concurentilor bogati, decide sa selecteze jucatori
\nsi sa faca transferuri pe baza datelor statistice ale jucatorilor
\ndin ultimii ani si nu a flerului pe care il au in general
\nantrenorii sau a recomandarilor jucatorilor si scouterilor.<\/p>\n
Iar rezultatele obtinute de Billy Beane, seful clubului de
\nbaseball, au facut ca in urmatorii ani multi dintre concurentii sai
\nmai bogati sa adopte acest sistem de analiza statistica a
\njucatorilor. Iar anul viitor, odata cu aparitia filmului Moneyball,
\nrolul lui Billy Beane va fi jucat de Brad Pitt.<\/p>\n
MIT, una dintre cele mai importante institutii de invatamant din
\nSUA, organizeaza anual o conferinta dedicata analizei datelor in
\ndomeniul sportului, unde alaturi de sefi de cluburi de baseball,
\nfotbal si baschet participa si asa-numiti vorbitori de pe lista A,
\ncum este cazul lui Malcolm Gladwell.<\/p>\n
Pasiunea pentru statistici l-a facut celebru si pe Alan
\nGreenspan, fostul sef al Rezervelor Federale, cel care a creat de-a
\nlungul timpului modele econometrice care se bazau pe tot felul de
\ncorelatii intre diversi indicatori. Si, mai important, relatiile
\ndintre diferitii indicatori statistici puteau da indicii privind
\nviitoarele evolutii ale economiei. Iar in functie de acestea, un
\nguvernator de banca centrala putea lua decizii care salvau sau
\ningropau o tara din punct de vedere economic.<\/p>\n
In Romania, prea putini dintre ministri, secretari de stat,
\nprim-ministri sau chiar presedinti stiu sa interpreteze o
\nstatistica. Mai dramatic, nici macar consilieri capabili sa
\ninteleaga economia si mecanismele ei si sa le traduca aceste
\ninformatii statistice nu prea au. Iar cand au oameni capabili sa
\ninteleaga economia, calitatea datelor statistice este mai degraba
\nhilara, cea mai buna dovada fiind numarul de bugetari, care in
\nfunctie de autoritatea care il raporteaza variaza simtitor si, de
\ncele mai multe ori, nu are nicio legatura cu realitatea. Ne mai
\nmiram atunci ca luna de luna apar facturi neachitate la sanatate
\nsau ca efectele oricaror masuri difera fundamental de estimari? Cu
\nargumente de genul celui folosit de politistul de care va spuneam
\nla inceputul comentariului sau cu abordari superioare, precum cea
\nin care guvernatorul Isarescu trage la raspundere presa (mai exact
\npe colegii de la Mediafax) pentru ca pune intrebari delicate intr-o
\nvreme delicata nu vom ajunge nicaieri. Sau, din contra, exact acolo
\nvom ajunge.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cu multi ani in urma, cand abia imi facusem buletinul (nu erau pe vremea aceea carti de identitate si cu atat mai putin pasapoarte biometrice) mi se intampla in mod frecvent sa il uit acasa, iar tunsoarea pe care o aveam ma recomanda ca o tinta pentru politistii dornici sa ma legitimeze.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[10934,7104,8158,7322],"class_list":["post-44082","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-ionut-bonoiu","tag-opinii","tag-statistici","tag-ultimul-cuvant"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44082","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44082"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44082\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61650,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44082\/revisions\/61650"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44082"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44082"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44082"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}