{"id":44077,"date":"2010-11-14T23:30:00","date_gmt":"2010-11-14T23:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44077"},"modified":"2026-04-02T18:47:19","modified_gmt":"2026-04-02T18:47:19","slug":"cu-spaga-la-halatele-albe-episodul-farmacistii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44077","title":{"rendered":"Cu spaga la halatele albe: episodul “Farmacistii”"},"content":{"rendered":"

“Carnatarii care au intrat in afacerile cu farmacii au ajuns sa
\nvanda medicamentele ca pe cuie sau sosete. Nimeni nu se mai uita la
\nce vinde, ci numai la profit.” Afirmatia taioasa vine din partea
\nClarei Popescu, vicepresedintele Colegiului Farmacistilor, si face
\nreferire la lipsa de moralitate care ar fi cuprins un intreg
\nsistem, dupa parerea ei. Explicatia e ca legea nu impune ca doar
\nfarmacistii sa poata fi proprietarii acestor unitati, astfel incat
\nintregul model de afacere tinde sa se bazeze strict pe urmarirea
\nprofitului, ca intr-un magazin obisnuit.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Dupa ce BUSINESS Magazin a analizat valoarea platilor informale
\ncare merg catre medici din partea companiilor farmaceutice, a venit
\ntimpul sa privim inspre o alta componenta importanta in acest joc:
\nfarmacistii. Anul 2010 a adus elemente noi in activitatea lor.
\nDincolo de aspectul decontarii de retete gratuite si compensate,
\npentru care Casa de Asigurari trimite bani dupa cel putin sase
\nluni, criza a modificat si sistemul de compensare a doctoriilor. Pe
\nscurt, se compenseaza cel mai ieftin produs dintr-o arie
\nterapeutica, iar pacientul plateste din buzunar daca doreste
\ntratament mai scump. Cu lichiditatile in pom, farmaciile au
\nreactionat si au marit adaosurile comerciale la produsele care nu
\nse elibereaza pe baza de reteta (pentru cele cu prescriptie
\nmedicala, marjele sunt fixe si stabilite prin lege). De aceea,
\npentru un Algocalmin sau Nurofen, de exemplu, adaosul a crescut de
\nla 25-30% cat era in trecut, la circa 40%, dupa cum precizeaza
\nsurse din industrie care au dorit sa isi pastreze anonimatul din
\nmotive lesne de inteles.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

In plus, a crescut si tentatia de a vinde cu precadere astfel de
\nproduse, intrucat ele sunt platite pe loc, iar orice leu strans in
\ncasieria farmacistului poate face diferenta intre supravietuire sau
\nfaliment. “E cat se poate de simplu. Farmacistii care respecta
\nintru totul codurile etic si deontologic nu mai exista”, sustine
\nfranc vicepresedintele Colegiului Farmacistilor. Pe acelasi ton
\nvehement, Ioana Cacovean, presedintele Patronatului Farmacistilor,
\nafirma ca piata e tot mai dificil de reglementat, iar paharul s-a
\numplut picatura cu picatura: “Practic, si statul trebuie sa te lase
\nsa functionezi, dar daca banii iti vin dupa aproape un an si tu tot
\nvrei sa fii si onest, mori!”<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Chestionati despre evolutia adaosurilor comerciale, oficialii
\nSensiblu, cel mai mare lant de farmacii din Romania, sustin
\ncontrariul, precizand ca marjele de profit pe zona produselor fara
\nprescriptie medicala s-au redus. “Odata cu scaderea puterii de
\ncumparare a populatiei, care se reflecta direct in vanzari, am
\nrecurs la diminuarea adaosurilor comerciale, am lansat tot mai
\nmulte oferte promotionale si am adaugat in portofoliu produse mai
\nieftine sau marca proprie cu preturi foarte mici, astfel incat sa
\nvenim in intampinarea nevoilor pacientilor”, spune Robert Popescu,
\nCEO al A&D Pharma, grup care detine si reteaua de circa 220 de
\nfarmacii Sensiblu.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

El adauga ca este “regretabil” insa ca, prin modificarea
\nnormelor contractului-cadru al Casei Nationale de Asigurari de
\nSanatate pe 2010, s-a permis medicului sa prescrie produsul
\n(brandul) si nu substanta activa a medicamentului, ceea ce in anii
\nanteriori se intampla doar in cazuri exceptionale. Astfel,
\ninfluenta medicului asupra pacientului creste, iar pacientul va
\nalege de multe ori produse mai scumpe, pentru ca ii este prescris
\nbrandul, desi pe piata sunt disponibile si produse mai ieftine care
\ncontin aceeasi substanta activa.<\/p>\n

<\/p>\n

Pesemne ca aceasta le convine farmaciilor in lupta cu lipsa de
\nbani, dat fiind ca daca medicul prescrie un medicament mai scump,
\niar Casa il deconteaza doar pe cel mai ieftin, diferenta platita
\ndin buzunarul pacientului reprezinta bani gheata extrem de utili
\nfarmaciei, si nu sume decontate dupa luni de zile.<\/p>\n

Evident, si farmacistul are un cuvant de spus in ce priveste
\neliberarea medicamentului sau a gamei de produse din stoc. “Sunt
\ncazuri cand nu se face diversificare, iar aprovizionarea se face pe
\no anumita directie. Daca pacientul cere substanta activa X,
\nfarmacia are un singur produs cu acel continut”, explica Ioana
\nCacovean. Peste toate acestea, lupta companiilor pentru a se impune
\nin mintea farmacistului e cu atat mai mare.<\/p>\n

Ciprian Marcu, Public Health and Corporate Affairs Director al
\nGlaxosmithkline, compania care a comunicat cel mai bine cu
\nfarmacistii, potrivit studiului Pharmec, afirma ca interesul
\nprincipal al GSK este de a-i informa continuu pe specialistii din
\ndomeniul medical, pentru ca acestia sa poata lua decizii corecte
\npentru pacientii lor. “Este important de mentionat ca medicamentele
\ncu prescriptie sunt recomandate pacientilor doar de catre medicii
\nspecialisti, si nu de catre farmacisti”, adauga Marcu. Asadar, in
\nviziunea celor de la GSK, promovarea are de-a face strict cu
\ninformarea corecta a practicienilor din domeniul medical si
\nfarmaceutic despre produsele din portofoliu.<\/p>\n

“Prin munca reprezentantilor medicali si prin calitatea
\nproduselor pe care le fabricam, ne dorim ca atunci cand la
\nfarmacist vine o prescriptie pe baza de DCI (denumirea comuna
\ninternationala, n.red.), produsul Labormed sa fie prima recomandare
\nfacuta de farmacist”, spune Stephen Stead, CEO si presedinte al
\ncompaniei. Produsele de succes ale Labormed, in termen de vanzari,
\nsunt Trimetazidina LPH, Indapamid LPH si Enalapril LPH, toate din
\naria medicatiei cardiovasculare. Cat despre GSK, cele mai bine
\nvandute produse pe baza de prescriptie in Romania au fost, in 2009,
\nSeretide (tratament pentru astm), Augmentin si Zinnat
\n(antibiotice), precum si Omeran (medicament care trateaza ulcerul),
\niar dintre cele fara reteta Coldrex, Parasinus si produsele cu
\nvitamine si minerale Eurovita si Vitamax. Fireste, dincolo de
\npromovarea la medic si farmacist, cea in canalele media joaca un
\nrol important.<\/p>\n

Unu din patru farmacisti spune ca cele mai vizibile in media
\nsunt produsele GSK, releva studiul Pharmec. “Promovarea in media a
\nproduselor diviziei Consumer Healthcare a GlaxoSmithKline Romania
\neste importanta nu numai ca modalitate de expunere a brandurilor,
\nci in special din perspectiva faptului ca sustine obiectivul nostru
\nde informare a publicului larg in ce priveste produsele si
\nnecesitatile carora le raspund acestea, atragand in acelasi timp
\natentia asupra elementelor active moderne pe care le folosim”,
\ndeclara Adrian Samson, director general GSK Consumer Healthcare.
\nConform unui studiu realizat de catre InfoSys (GfK Romania), in
\nperioada ianuarie – octombrie 2010, bugetul alocat pentru media a
\nplasat GSK pe pozitia 20 in topul tuturor advertiserilor din
\nRomania.<\/p>\n

Intrebati cat de morala este promovarea medicamentelor la
\ntelevizor, farmacistii chestionati de BUSINESS Magazin se arata
\nrevoltati. “Cand vad reclamele la televizor, ma intreb de ce am mai
\nfacut sase ani de facultate ca sa ajung farmacist si sa pot
\nrecomanda medicamente!”, remarca indignata Ioana Cacovean,
\npresedintele PFdR. Aceeasi opinie o au si cei din Colegiul
\nFarmacistilor si, dupa cum spune Clara Popescu, cat timp patronul
\nde farmacie nu mai e farmacist si medicamentele se vand doar ca sa
\nse obtina cat mai multi bani lichizi, a impulsiona consumul unor
\nproduse prin reclame TV se inscrie in tabloul complet al lipsei de
\nreglementari in care a ajuns farmacia, in drumul “de la activitate
\nsanitara la una strict financiara”.<\/p>\n

<\/p>\n

De mentionat e si faptul ca sume de bani se rotesc si dinspre
\nfarmacii catre unii medici, care dincolo de faptul ca recomanda un
\nanumit produs, le sugereaza pacientilor farmacia unde il gasesc sau
\ncea care le ofera un pret mai bun.<\/p>\n

Daca Banca Mondiala estima la 300 de milioane de euro sumele de
\nbani informali care merg anual in buzunarele medicilor romani,
\naceeasi ceata umbreste si farmaciile, iar sumele scurse prin
\ndiscounturi, promotii sau, de ce nu, bani lichizi ajung la cel
\nputin cateva zeci de milioane in fiecare an, conform estimarilor
\nsurselor din piata. Aceeasi lipsa de vointa a autoritatilor
\ninsoteste si ce se intampla in acest sector, iar interesul de a
\nface lumina in marea de aproximari si jocuri la limita moralitatii
\ne neglijabil. Sau, cum spunea Virgil Paunescu, consilier la
\nDepartamentul de Sanatate Publica al Presedintiei Romaniei, ce rost
\nare sa suspectam ceea ce se numeste “bun marketing”?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mereu in criza de bani si asteptand cu lunile decontarile pentru medicamente compensate, farmacistii au marit in cele din urma adaosurile comerciale pentru produsele eliberate fara reteta. Asa au ajuns doctoriile sa fie vandute ca orice alt produs, in functie de cat de rentabile sunt pentru farmacie.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[7592,11745,323,19903,19902,8413,7212],"class_list":["post-44077","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-farmaceutice","tag-farmacisti","tag-medicamente","tag-pharmec","tag-pluriva","tag-scumpire","tag-vanzari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44077","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44077"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44077\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":87290,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44077\/revisions\/87290"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44077"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44077"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44077"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}