\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7712357\/20\/banda-studenti-2.jpg?width=520&height=31\")
<\/a><\/p>\n“Cei din provincie care raman aici peste vara isi cauta de
\nregula de lucru. Si, dupa ce vad ca au un venit luna de luna, nu
\nmai vor sa renunte la el”, spune Ionut Poenaru, seful Uniunii
\nStudentilor din Romania. In timpul facultatii insa, foarte putini
\nse angajeaza in domeniul pentru care se pregatesc, criteriu care
\nincepe sa conteze abia la master. “Crede-ma ca, din zece studenti,
\ndaca lucreaza unu in domeniul in care a studiat e foarte bine”,
\nadauga tanarul. Irina, la randul ei, declara ca o sa se lupte pe
\ncat posibil sa-si gaseasca de lucru cat mai aproape de domeniul
\npentru care se pregateste. Deocamdata, in lipsa unui loc de munca
\nin presa, a ales sa lucreze la un site pe domeniul culinar. “Castig
\n20 de lei pe articol si in plus muncesc si de acasa. E o solutie
\nfoarte practica sa castig niste bani, dar nu prea e de
\nperspectiva.”<\/p>\n
<\/p>\n
Ce vor angajatorii<\/p>\n
Criza a precipitat lucrurile si la acest capitol: dupa ce au
\nvazut ca banii trimisi de acasa sunt de la o luna la alta tot mai
\nputini, tinerii au luat cu asalt site-uri de recrutare precum eJobs
\nsau Bestjobs. “Pentru studentii cu background tehnic sau care
\ncunosc limbi straine, numarul de joburi e mai mare decat in 2008.
\nMai sunt si cei din domeniul economic”, spune Dragos Gheban, care
\nvede un avantaj pentru cei cu activitati extracurriculare, chiar
\ndaca rezultatele lor scolare nu sunt spectaculoase.Ca si pentru
\nabsolventi, cel mai dificil<\/p>\n
sa-si gaseasca o slujba e pentru cei cu CV-ul gol, care nu au
\nfacut nimic in timpul facultatii, iar din datele celor de la
\nCatalyst Solutions, ponderea lor se ridica la 50%. Riscul pe care
\nsi-l asuma un angajator preluand astfel de studenti e pe masura: e
\nposibil ca acestia sa nu stie ce-si doresc, sa se adapteze foarte
\ngreu la mediul de business sau sa nu stie ce inseamna
\nresponsabilitatea. Drept urmare, angajatorii se indreapta catre cei
\ncare au avut deja un tip de activitate si au o idee despre ce
\ninseamna un job. Si studentii care au schimbat multe munci in timp
\nscurt tind sa fie dezavantajati, riscand sa dea impresia de
\ninconstanta.<\/p>\n
Multi colegi de-ai lui Ionut se angajeaza in orice domeniu, doar
\nca sa se poata intretine. “Am colegi ingineri care lucreaza in
\ncall-center pentru cei o mie de lei pe luna, altii lucreaza in
\nmalluri, in magazine de haine sau la casierii, insa asta e
\nsituatia”, constata seful Uniunii Studentilor. Silviu Negut,
\ndecanul Facultatii de Relatii Economice Internationale din ASE,
\nconsidera ca nu e relevant daca locul de munca din timpul
\nfacultatii e in acelasi domeniu cu cel ales pentru cariera: “La
\ninceput, tanarul se duce doar pentru a castiga bani, nu se duce
\nca-i place. O ia ca pe oportunitate”. In tot cazul, aflati in
\nsituatia de a opta intre serviciu si facultate, cei mai multi aleg
\nprima varianta si trec studiile pe planul al doilea.<\/p>\n
Monica Dona, Human Capital Consultant la agentia de recrutare
\nLugera&Makler, vede partile bune – faptul ca tinerii capata
\nastfel niste capacitati de lucru in echipa, de negociere, de
\nrelationare. “Prin angajarea in timpul facultatii, studentul are
\noportunitatea de a lua contact cu mediul de business, de a vedea
\naplicabilitatea celor invatate la facultate, dobandeste acele
\n<soft skills>, intelege dinamica pietei si invata sa
\nfructifice toate aceste ingrediente de baza in vederea construirii
\nunei cariere”, sustine ea.<\/p>\n
Specialistii in resurse umane adauga ca nici macar in perioada
\nin care aveau de unde sa-si aleaga locuri de munca studentii nu
\nerau foarte constienti ca e bine sa lucreze in domeniul pentru care
\nse pregatesc. “Orice job e mai de ajutor decat niciunul, dar unul
\nin zona in care vrei sa-ti dezvolti cariera e mult mai de ajutor”,
\nreflecteaza Dragos Gheban, care observa un model de comportament:
\nmajoritatea celor care isi iau o slujba in timpul facultatii o fac
\nca sa acumuleze experienta, dar mai ales ca sa obtina venituri, iar
\nulterior, abia dupa master se gandesc la cariera lor.<\/p>\n
Recruiterii sustin ca mai util ar fi un internship in domeniul
\nunde isi doresc sa lucreze, avand in vedere ca angajatorii cauta
\nmai mult tineri cu asemenea experiente decat unii care au avut un
\npost platit, dar in alte domenii. In lipsa experientei, locul de
\nmunca se gaseste greu. Catalina, studenta in an terminal la ASE,
\naflata si ea de mai bine de un an in cautarea unui job, spune fara
\nsa ne priveasca in ochi ca e-mailurile primite zilnic de la
\nsite-urile de recrutare nu ii mai dau sperante de luni bune sau,
\nasa cum glumeste ea, “Liviu Dumitrascu (fondatorul eJobs, n.r.) a
\ninceput sa ma dezamageasca, chiar mai mult decat prietenul
\nmeu”.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Teoria si practica tractorului<\/p>\n<\/p>\n
Studentii s-au adaptat relativ repede la conditiile impuse de
\nmediul economic si, asa cum spune consultantul Lugera&Makler,
\nau inteles ca o simpla diploma de absolvent nu ii va ajuta foarte
\nmult. Tot mai multi se implica in ultima perioada in activitati
\nextracurriculare: voluntariat in ONG-uri, diferite proiecte
\norganizate de asociatii studentesti, programe de practica si joburi
\npart-time sau full time, tocmai din dorinta de a capata un avantaj
\ncompetitiv dupa absolvire. “Inveti despre un tractor partea
\nteoretica. Si cand de duci sa muncesti la uzina si iti deschide
\ncineva capota te uiti si nu-ntelegi nimic. Cand vezi ca un mecanic
\ncu zece clase stie mai multe decat tine, iti dai seama ca ai un
\nmare minus, ca partea practica e la pamant”, comenteaza Ionut
\nPoenaru, care a ales Politehnica.<\/p>\n
Mii de studenti pleaca anual in strainatate, pentru un semestru
\nde studii la o universitate din Vest sau ca sa stranga bani pe
\ndurata vacantei de vara. Fireste, cel mai important motiv pentru
\ncare studentii care pleaca prin programul Work&Travel sunt
\nbanii, plus interesul de a vizita locuri noi, de a-si face prieteni
\nsi, nu in ultimul rand, de a-si perfectiona cunostintele de limba
\nengleza. Anual, din Romania pleaca sa lucreze pe timp de vara intre
\n2.000 si 4.000 de studenti.<\/p>\n
“Anul trecut, studentii nu au venit multumiti de la programul
\nWork&Travel, din cauza crizei. In 2010, lucrurile s-au
\nschimbat, ba chiar unii au reusit sa-si gaseasca si cate doua
\njoburi”, spune Camelia Comanelea, coordonator de program Student
\nTravel Romania. Iar studentul care isi strange macar 500 de euro cu
\ncare sa se intretina pana la primul salariu, plus biletul de avion
\nsi taxa pentru obtinerea vizei, deci alti o mie de euro, poate sa
\nse intoarca in tara cu o suma cuprinsa intre 4.000 si 10.000 de
\ndolari.<\/p>\n
O alta solutie e cea a internshipurilor la companii din afara
\nRomaniei. Circa 4.000-5.000 de tineri se inscriu anual pentru
\nprogramul de leadership si exchange oferit de AIESEC, una dintre
\ncele mai mari organizatii de tineri, cu activitate in 107 tari.
\nDintre ei, doar 300-400 obtin un stagiu de practica intre trei luni
\nsi un an si jumatate, in domenii de managament, tehnic,
\neducational.<\/p>\n
“Exista mai multe etape de selectie, interviuri individuale,
\ninterviuri de grup, o perioada de proba, si pe baza acestor probe
\nse decide cine va pleca si cine nu”, spune Daniela Tudor,
\nvicepresedintele de comunicare al AIESEC Romania. Ea observa ca, de
\nla inceputul crizei, companiile care primesc studenti romani au
\ninceput sa aiba pretentii mai mari. De aceea, o perioada de minimum
\ntrei luni de experienta practica in domeniul respectiv poate face
\ndiferenta.<\/p>\n
Pentru cei care nu isi gasesc nicidecum serviciu, exista si
\nvarianta continuarii studiilor, la nivel de masterat. “E mai bine
\ndecat sa ai o pauza mare. Un an de pauza ridica serioase semne de
\nintrebare”, spune Gheban, amintindu-i si pe cei care pleaca un
\nsemestru sa studieze in strainatate. Totusi, in cele mai multe
\ncazuri, sase luni de experienta intr-un post care are legatura cu
\nsfera in care se pregatesc sunt mai avantajoase
\npentru student decat sase luni la o universitate din afara.<\/p>\n
Dincolo de lipsa de cunostinte specifice, tinerii aduc in
\ncompanii exuberanta, energie, deschidere de a invata, folosesc mult
\nmai usor tehnologii noi, sunt mai creativi si, poate cel mai
\nimportant, costa putin si cer mai putin decat in anii de dinaintea
\ncrizei. “Cei mai multi vor acum 300-400 de euro, fata de 500-600 in
\n2008”, estimeaza Gheban.<\/p>\n
Potrivit specialistilor, venitul mediu al studentului angajat cu
\nforme legale se situeaza in jurul pragului de 1.000-1.200 de lei
\nlunar. Sociologul Alfred Bulai, cadru didactic la Scoala Nationala
\nde Studii Politice si Administrative, a facut o cercetare
\nproiectiva in care ii intreba pe studenti cum se vad in viitor si
\ncat de mult cred ca urmeaza sa castige. Rezultatul: in general,
\ntoti care lucreaza aveau asteptari realiste si raspundeau ca vor
\navea aceleasi venituri sau salarii in usoara crestere; ceilalti
\naveau proiectii aberant de mari, de multe sute de euro, fara
\nlegatura cu ce stiu sa faca si cat pot sa munceasca.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Ce faceti cu banii?<\/p>\n<\/p>\n
“Cam jumatate din banii pe care ii cheltuim se duc pe chirie si
\nintretinere”, spune Irina, iesita cu prietenii pe terasa unui bar
\ndin centrul vechi al Capitalei. “Restul pe distractie”, se aude din
\nspatele ei, de la un student medicinist. E clar ca studentii
\nconsuma, iar calculele BUSINESS Magazin arata ca sumele cheltuite
\nanual ajung in jurul a 2,5 miliarde de euro. Daca un loc intr-o
\ncamera de camin costa in medie 130 de lei, un loc intr-un
\napartament inchiriat ajunge, cu tot cu intretinere, la 100-125 de
\neuro lunar, potrivit specialistilor de la Coldwell Banker
\nAffiliates of Romania. “Caminele sunt si aproape de scoala si te
\najuta mai ales daca stai cu prietenii tai din grupa. Daca vine unul
\nde la Valcea, cum sunt eu, nu aveam altceva de ales decat caminul,
\npentru ca altceva nu-mi permiteam”, marturiseste Ionut Poenaru,
\npresedintele Uniunii Studentilor si student caminist. El observa ca
\nmulti colegi care au stat un an cu chirie, dintre care unii
\nlucreaza, vor sa se intoarca in camin, dupa ce parintii au fost
\ndati afara de la serviciu sau li s-au redus salariile. Cata vreme
\ncu 130 de lei rezolvi si cazarea, dar si cheltuielile pentru
\ncurent, caldura, intretinere, “nu cred ca e vreunul care sa se
\nplanga de faptul ca stam patru-cinci in camera”.<\/p>\n
Circa 150.000 de studenti au depus cereri de cazare in cele
\n109.000 de locuri de camin, restul orientandu-se de voie, de
\nnevoie, catre gasirea unei chirii pe cont propriu. Cel mai recent
\nraport al Uniunii Nationale a Studentilor din Romania, cea mai mare
\nasociatie la nivel national, releva un deficit al locurilor de
\ncazare pentru studenti la nivelul centrelor universitare mari. In
\nBucuresti exista un deficit de circa 30.000 locuri, in Iasi de
\n20.000, iar in Timisoara de 10.000 de locuri. In schimb, o situatie
\nfoarte buna o au centrele universitare mai mici, precum Craiova,
\nBacau, Targu-Jiu, Petrosani, Resita, Ploiesti si Galati, unde
\ncapacitatea caminelor studentesti satisface pe deplin cererea de
\ncazare.<\/p>\n
Simona Neagu, broker imobiliar la Coldwell Bankers, observa ca
\nstudentii care refuza cazarea in camin sunt de regula cei pe care
\nparintii i-au crescut intr-un stil mai protector si vor ca ei sa
\naiba mai multa liniste ca sa invete, sau cei obisnuiti de mici sa
\nnu imparta aceeasi camera cu mai multe persoane. “Cand alegi sa
\nstai in camin o faci fie pentru ca nu ai bani, fie pentru ca vrei
\nsa economisesti bani si sa-i pastrezi pentru distractie”, spune
\nSimona Neagu.<\/p>\n
Analistul economic Dragos Cabat afirma insa ca o buna parte din
\ncheltuielile studentilor nu se inregistreaza in produsul intern
\nbrut oficial – multe din chiriile celor ce nu stau in camin, dar si
\nsumele platite celor care nu muncesc cu forme legale. Dincolo de
\naceasta insa, studentii reprezinta o piata importanta de consum,
\niar aceasta se vede cu ochiul liber, pentru oricine trece printr-un
\ncampus, face o plimbare prin centrul istoric al Capitalei sau se
\nuita la reclamele de la TV care tintesc tinerii, in special cu
\nproduse de IT, telecom, imbracaminte si bunuri de larg consum.<\/p>\n
Cel mai vizibil magnet de bani e distractia: studentii umplu
\ncluburile din campusuri, iar patronii discotecilor nu se plang de
\nlipsa clientilor. Calin Teodorescu sau Juve, dupa cum il stiu
\nclientii fideli, este sef de sala la Clubul Dumars din Regie. Exact
\nca Maxx, Princess sau Player, Dumars e plin de studenti mai ales
\nmiercurea, vinerea si sambata. Cele patru cluburi din cel mai mare
\ncampus studentesc din tara au impreuna 6.000 de locuri, iar
\npreturile si consumul s-au diminuat considerabil din cauza crizei,
\ninsa numarul celor care frecventeaza cluburile nu a scazut. “60%
\ndintre cei care vin sa se distreze in cluburile din Regie sunt
\nstudenti”, spune Juve. In medie, un student lasa la bar 20 de lei
\npe seara, iar perioada de varf pentru cluburi este
\noctombrie-decembrie.<\/p>\n
Dupa ce saluta un alt grup de clienti carora le spune ca nu i-a
\nvazut de mult, Juve reflecteaza ca tinerii de acum zece ani erau
\nceva mai educati: in timp ce generatia 1990 nu prea stie cum sa-si
\ndramuiasca banii, “s-a prostit din cauza internetului, a
\ntentatiilor, iar educatia de acasa nu mai are nicio valoare”.Un
\nposibil talc al comentariilor sefului de sala tine de
\nreceptivitatea deosebita la reclame, oferte, promotii de tot felul.
\n“Practic, la studenti prinde tot ce e mult si ieftin”, adauga
\nIonut, seful Uniunii Studentilor.<\/p>\n
De pilda, ofertele de meniuri fast-food la zece lei prind tot
\nmai bine in randul celor tineri. Pe baza observatiilor din mai
\nmulte restaurante, in diferite momente ale zilei, se poate spune ca
\naproximativ jumatate din clienti sunt tineri sub 25 de ani.
\nExplicatia pentru care tinerii imbratiseaza fara sa stea pe ganduri
\nacest stil de viata vine de la seful Institutului pentru Cercetari
\nAlimentare, profesorul Gheorghe Mencinicopschi. Cercetatorul
\nvorbeste despre viata “trepidanta si activa” a studentilor, dar si
\nde faptul ca ei percep mancarea ca fiind doar gustoasa si ieftina,
\nfara sa-i intereseze prea mult valoarea nutritiva. “Multi tineri
\ndau milioane de lei anual pentru ca mananca in fiecare zi in astfel
\nde locuri”, sustine profesorul.<\/p>\n
Totusi, un drum la orele serii prin caminele studentesti e, dupa
\ncum spune Ionut, o experienta olfactiva specifica: “Foarte multi
\nisi gatesc, iar pentru anii unu si doi, pachetul de la parinti e
\nmancarea de baza pe toata saptamana”. Studentul vorbeste si de
\ncazul celor care traiesc cu o mie de lei doua-trei luni, fiindca
\nparintii nu au de unde sa le dea bani, asa incat le trimit mai des
\npachete. “Sunt multe cazuri de felul asta in campusuri si nu e
\ndeloc usor. Cunosc studenti care n-au fost la un film de luni bune,
\niar putinele burse de o suta de lei abia le asigura cazarea.”\n <\/p>\n
<\/p>\n
La bursa promotiilor<\/p>\n<\/p>\n
Pentru studentii care au bani de cheltuit insa, companiile din
\nvarii domenii sunt mereu inventive in materie de produse si de
\noferte. “In ultima vreme, tot mai multe campanii vizeaza tinerii,
\npentru ca au si vor avea o putere tot mai mare de consum”, observa
\nanalistul Dragos Cabat. Iar strategia este fireasca – odata ce ii
\nfidelizezi, tinerii pot deveni clienti pe termen lung.”Vodafone se
\nadreseaza, prin intermediul programului Vodafone pentru tineri, nu
\ndoar studentilor, ci unui segment mult mai larg de tineri cu varste
\ncuprinse intre 14 si 26 de ani”, a comunicat compania. Ei primesc
\natat minute si SMS-uri (“ofertele cu minute, mult si ieftin, sunt
\nreteta care prinde la studenti”, spune seful studentilor), dar si
\ninternet si e-mail pe telefonul mobil, pentru a pastra legatura cu
\nprietenii prin messenger, Facebook sau alte retele sociale.<\/p>\n
Cei de la Vodafone afirma ca tinerii sunt extrem de receptivi la
\nnoile tehnologii si sunt cei care adopta cel mai rapid serviciile
\nsi produsele inovatoare si de ultima generatie, devenind astfel si
\npromotori ai acestora. “Apare un telefon nou, iar unii isi strang
\nbani doua-trei luni doar ca sa si-l cumpere”, confirma Ionut
\nPoenaru.Dupa cum spun operatorii din telecom, nevoia de comunicare
\neste accentuata la consumatorii tineri, atat prin serviciile de
\nvoce, cat si cele de date, mai ales dupa aparitia telefoanelor
\ninteligente.<\/p>\n
“Pe segmentul Young avem preponderent utilizatori de servicii
\nPrePay, cartele preplatite”, declara Corina Nita, Youth Proposition
\nManager in cadrul Orange Romania. Iar tendinta e cat se poate de
\nfireasca daca ne uitam la profilul consumatorului: tinerii sunt
\ninteresati de accesibilitate, rapiditate, flexibilitate, ceea ce ii
\nface sa prefere serviciile preplatite, mai ales cand acestea le
\nofera si promotii, de genul faimoaselor mii de minute ale Cosmote,
\nde acum cativa ani. “Imi amintesc si acum de primele oferte cu
\n2.000 de minute, pentru care era bataie in campus”, marturiseste
\nIonut Poenaru.<\/p>\n
De succes in randul tinerilor s-a bucurat si proiectul Orange
\nFilm, cu proiectii de film in fiecare miercuri, cu doua bilete la
\npretul unuia singur. “E singura seara cand orice student isi
\npermite sa iasa la film. Cu cele doua bilete la pretul unuia e
\nsimplu de inteles de ce doar cu mult noroc poti gasi un loc liber
\nla film”, sustine acelasi Ionut. Iar tinerii aduc o contributie
\nimportanta la afacerea cinematografelor. Corina Gonteanu,
\ndirectorul de marketing al Cinema City, retea care detine la nivel
\nnational noua unitati, observa ca principala grupa de varsta care
\nmerge la film este cea cuprinsa intre 19 si 24 de ani. Cele mai
\ncautate sunt filmele 3D, care reprezinta mai bine de un sfert din
\nnumarul de bilete vandute catre studenti in cursul lui 2010.<\/p>\n
Iar promotiile nu sunt vanate doar la mancare sau telefonie
\nmobila, ci si la imbracaminte. Angela, vanzatore in magazinul
\nMiniPrix din Piata Romana, sustine ca mai bine de jumatate din
\ntotalul de clienti sunt studenti: “Cumpara mai ales produsele
\naflate la promotie si pe cele extrasezoniere”.Pe langa studentii
\nromani, mai exista peste 15.000 de studenti straini care lucreaza
\nin Romania. Daca vin din Uniunea Europeana, Republica Moldova si
\nElvetia, strainii pot concura pe locurile de la buget in aceleasi
\nconditii cu cei romani, insa cei mai numerosi sunt extracomunitarii
\n(circa 65-70%), care platesc o taxa de studiu dubla sau tripla, in
\nfunctie de domeniul de studiu. In general, prefera facultatile de
\nmedicina si farmacie, dar in ultima vreme sunt cautate si
\nspecializarile de IT sau alte tehnologii.<\/p>\n
Cat priveste sursa banilor, cresterea puterii de consum de care
\nvorbea Dragos Cabat este in mod evident direct proportionala cu
\ndisponibilitatea tinerilor de a se angaja inca de pe bancile
\nfacultatii. Baza insa, sustine sociologul Alfred Bulai, ramane
\npentru multi legata tot de banii de la parinti, care ar reprezenta
\npana la trei sferturi din banii studentimii. “E un model cultural
\nal parintilor de a-si sustine copiii”, afirma Bulai, model care se
\nmentine, desi faptul ca parintii au acum bani mai putini de trimis
\nii stimuleaza pe tineri sa se angajeze intr-o proportie mai
\nmare.<\/p>\n
Astfel incat, intorcandu-ne la problema locului de munca,
\nstudentii se impart in doua – cei “naivi”, care amana angajarea in
\nnumele ideii ca in facultate primeaza timpul de studiu, si cei ce
\najung mai rapid la independenta materiala fata de familie, zice
\nDaniela Tudor de la AIESEC. “Intrebarea mai corecta e care e
\nprocentajul de tineri pe care am putea sa-i incadram in categoria
\n<naivi> si care e procentajul celor care vor sa ajunga la un
\nalt nivel si sa iasa cu adevarat de sub umbrela parintilor.”<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Cum arata viitorul<\/p>\n<\/p>\n
Dintre cei peste 600.000 de studenti, doua treimi sunt in
\nfacultatile de stat, iar restul la universitatile private. Cifra
\ntotala poate parea mare, daca ne uitam ca 75-80% dintre absolventii
\nde liceu merg la facultate, potrivit datelor furnizate de
\nMinisterul Educatiei.Ion Ciuca, directorul Directiei Strategii si
\nFinantare Institutionala din Ministerul Educatiei, interpreteaza
\npozitiv faptul ca mare parte dintre cei ce iau bacalaureatul se
\ninroleaza in invatamantul superior. “Daca am avea in fiecare an
\n140.000 de elevi care merg la facultate, din cei 220.000 care
\ntermina liceul, am putea indeplini obiectivul convenit cu Uniunea
\nEuropeana, ca 40% dintre absolventi sa aiba studii superioare”,
\nspune Ciuca, mentionand ca acum doar 17% dintre romanii de toate
\nvarstele au studii superioare.<\/p>\n
E adevarat, dupa cum ni se aminteste mereu, Romania nu are vreo
\nuniversitate in topul 500 Shanghai, cel de referinta in
\nierarhizarea institutiilor de invatamant superior la nivel mondial.
\n“Dar cand eu finantez si dau unei universitati 600 de euro pe an
\npentru un student si alteia 5.000 de euro, e cat se poate de clar
\nde unde vine diferenta”, justifica Ion Ciuca, referindu-se la banii
\npe care ii poate da bugetul Romaniei comparativ cu alte tari.
\nIn lipsa banilor de la stat, raman taxele de studiu. Daca tinem
\ncont de faptul ca doi studenti din trei isi platesc facultatea,
\nunul la stat, celalalt la privat, iar taxa medie se situeaza in jur
\nde 600 de euro pe an, plata studiilor ramane o povara pentru
\ntineri. In 2010, au renuntat din acest motiv mai ales copiii din
\nfamilii cu venituri mai mici”, constata Silviu Negut, decanul
\nFacultatii de Relatii Economice Internationale din ASE.
\n“Macar la medicina dai 1.500 de euro pe an si ai sanse sa pleci sa
\nlucrezi in strainatate, dar sa dai 900 de euro la ASE sau 2.000 de
\neuro la teatru. Pentru ce?”, se intreaba retoric Ionut, nemultumit
\nca din banii platiti pe facultate ar putea sa se intretina fara
\nprobleme cateva luni de zile.<\/p>\n
Media taxelor din invatamantul privat este insa mai mica decat
\ncea de la stat, iar pretul mic functioneaza ca un magnet pentru
\nstudenti. “Exact cum se cumpara in colt la taraba cand se scot
\nproduse la reducere, asa se intampla si in cazul lor”, spune si
\ndirectorul din Ministerul Educatiei. Desi a existat un real scandal
\nmediatic, indeosebi in jurul Universitatii Spiru Haret, studentii
\ncauta astfel de institutii in continuare, si desi cifra lor de
\nscolarizare a mai scazut, avem de-a face cu zeci de mii de elevi
\ncare se inscriu in fiecare an. Odata inscris, studentul are sanse
\nsa obtina si diploma de absolvent, intrucat aceste facultati au
\nnevoie sa-si justifice existenta prin numarul mare de
\nabsolventi.<\/p>\n
Inmultirea facultatilor private si renuntarea la examenul de
\nadmitere au dus la situatia in care, pentru orice tanar de 18 ani,
\na face facultatea nu mai e un obiectiv indraznet. Daca in trecut
\nexistau numerosi profesori care eliminau studenti de-a lungul
\nperioadei de studiu, acum numai cine nu vrea nu termina facultatea.
\n“Se da de cate 15 ori examenul, iar sistemul ii duce fara probleme
\npana la absolvire. De cand s-a renuntat la examenul de admitere,
\nputem spune chiar ca cine a terminat liceul termina si facultatea”,
\nafirma sociologul Alfred Bulai.”Eu mi-am ales facultatea doar
\npentru ca aveam impresia ca jurnalismul se mananca cu literatura,
\nmai ales din cauza admiterii, si credeam ca se cauta totusi
\nspecialisti in domeniu”, spune Irina, marturisind ca se simte usor
\n“dezamagita” si “pacalita” de faptul ca socoteala ei de acasa nu
\ns-a potrivit cu cea din targ. “Studentii fug de admitere pentru ca
\ne mult mai usor sa te inscrii cu rezultatele de la BAC, de aceea si
\nfacultatile renunta la asemenea concursuri”, adauga Ionut
\nPoenaru.<\/p>\n
Academia de Studii Economice din Bucuresti, unde studiaza 17.000
\nde tineri, este ultima care a eliminat concursul de admitere.
\nIntrebat din ce motiv, decanul REI, Silviu Negut, vorbeste despre
\nconcurenta neloiala pe care o fac multe universitati particulare,
\ncu taxe mai mici, care atrag zeci de mii de studenti. “A aparut o
\nnoua universitate numita Lumina, cu o taxa de o mie de lei. In
\nRomania, la particulare nu apar decat specializarile Economie si
\nDrept”. Explicatia: costurile sunt mai mici, fiindca nu necesita
\nnici laboratoare, nici prea multa parte practica. 2010 a fost
\nprimul an cand ASE nu a reusit sa-si acopere numarul total de
\nlocuri cu taxa. De la un an la altul, rectorii constata un deficit
\nde 20.000 de absolventi de liceu, iar atata timp cat tot surplusul
\nde absolventi de liceu fara studii superioare de dupa 1989 a fost
\nabsorbit de universitatile particulare, masa critica de unde
\nfacultatile ar putea sa-si ia elevi a disparut. “Riscam in acest
\nfel ca la ASE sa vina copii mai slab pregatiti”, afirma ingrijorat
\nNegut.<\/p>\n
Negut observa ca studentii de acum zece ani erau mai motivati:
\n“Spre exemplu, la materiile mele nu pica nimeni inainte de 2002,
\ndar acum nu stiu ce sa ma fac. Si nici macar nu sunt materii
\nneingurgitabile, care presupun eforturi foarte mari”. Cadrele
\ndidactice observa ca majoritatea studentilor isi iau de la
\nbiblioteca doar manualele, iar in rest se bazeaza pe deja clasicul
\ninternet. Nu putini sunt cei care au luat de pe internet acelasi
\nreferat si apoi s-au plans, suparati, ca profesorii le-au dat note
\nmici.<\/p>\n
Cadrele didactice chestionate de BUSINESS Magazin sustin ca in
\nultimii 20 de ani, educatia a mers in rau, atat din cauza
\nsubfinantarii, cat si din cauza reformelor prea dese si neterminate
\n(“Romania e printre putinele tari in care intri intr-o forma de
\ninvatamant si nu stii cum o termini”, afirma Alfred Bulai). Pe de
\nalta parte insa, intre competentele oferite de scoala si cerintele
\nangajatorilor exista clivaje mari, pe care tanarul trebuie sa le
\ndepaseasca asa cum poate. Asa incat ceea ce acuza profesorii,
\nfaptul ca educatia sau cultura tind sa fie privite de tineri strict
\nprin prisma utilitatii lor pe piata muncii, este cat se poate de
\nexplicabil, iar scoala este cea care trebuie sa se adapteze la
\naceasta realitate.<\/p>\n
Tot profesorii afirma ca, desi tinerii sunt mai abili in a
\nutiliza anumite tehnologii, ideea de profesiune s-a degradat in cei
\n20 de ani. Numai ca, in conditii de instabilitate a pietei muncii
\nsi atata timp cat societatea si tehnologia evolueaza rapid, cine
\nisi mai poate permite sa studieze ani de zile numai materia predata
\nin facultate, cu credinta ca ea ii va fi de ajuns la angajare?In
\nopinia lui Ion Ciuca, astfel de schimbari sunt firesti, ba uneori
\nchiar repara o eroare de alegere a profesiei facuta de la bun
\ninceput. “Studentul aude de la vreun prieten sau un parinte care ii
\nspune ce facultate i-ar fi mai buna. Dar cu timpul descopera ca are
\nabilitati in alte domenii. De aceea unii parasesc domeniul unde
\nlucreaza”, spune Ion Ciuca. Cat despre cei ce si-au ales bine
\nfacultatea, ei au nevoie ca de aer de experienta. “Baiatul meu, cat
\na fost student la Electronica, s-a angajat in anul III. A folosit
\nca argument faptul ca dupa ce va absolvi nu se va putea angaja,
\npentru ca nu va avea deloc experienta. Si-a sacrificat un an
\nobtinand rezultate mai slabe, tocmai ca sa castige experienta, si
\nbine a facut.”<\/p>\n
In viziunea lui, universitatile ar trebui sa fie mult mai legate
\nde companii, sa lucreze cu ele pe principii contractuale, pentru ca
\nstudentii sa aiba oportunitati sa se dezvolte, dar si pentru ca
\nfacultatile sa cunoasca la zi nevoile pietei. Intrebat de ce nu se
\nintampla asa ceva, Ciuca raspunde ca ar trebui stimulata financiar
\naceasta practica, eventual printr-un sistem de bonusuri pentru
\nprofesorii care reusesc sa faciliteze accesul tinerilor in piata
\nmuncii: “Nu e vorba goala, dar daca nu esti aproape de mediul
\nprivat, nu mai existi”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cei peste 600.000 de studenti din Romania cheltuiesc anual mai bine de doua miliarde \u015fi jumatate de euro, din care mare parte sunt bani primiti de la parinti. Tot mai putini tineri isi permit sa stea insa pe banii parintilor pana termina facultatea, iar mentalitatea ca e mai bine sa te angajezi inca din anii de studiu a castigat rapid teren, cu consecinte atat pentru puterea de cumparare a tinerilor, cat si pentru perspectivele lor profesionale.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[273,82,283,15905,10162,13343,7900],"class_list":["post-44075","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-angajare","tag-bani","tag-cheltuieli","tag-elevi","tag-parinti","tag-scoli","tag-studenti"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44075","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44075"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44075\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":87288,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44075\/revisions\/87288"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44075"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44075"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44075"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7712357\/21\/banda-bani.jpg?width=&height=\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7712357\/24\/banda-numar.jpg?width=&height=\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7712357\/25\/banda-economie.jpg?width=&height=\")
<\/u><\/a><\/p>\n<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7712357\/23\/banda-citate.jpg?width=&height=\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7712357\/22\/banda-orase.jpg?width=&height=\")
<\/a><\/p>\n