\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5851\/7694408\/12\/banda-agricultura.jpg?width=370&height=31\")
<\/a><\/p>\nNiculae, care are 50.000 de hectare de teren si o voce foarte
\nsonora cand e vorba sa critice politicile statului in domeniu
\n(declara recent pentru BUSINESS Magazin ca in agricultura e nevoie
\nde investitii masive si de o strategie, dar “toate guvernele din
\nultimii 20 de ani nu au facut decat sa distruga domeniul”), este un
\nexponent al fermierilor puternici, asa cum sunt si Mihai Anghel,
\nCulita Tarata, Adrian Porumboiu sau Stefan Poienaru. Impreuna, cei
\ncinci controleaza aproape o zecime din suprafata de aproape 7
\nmilioane de hectare de teren cultivat din tara.<\/p>\n
Agricultorii si-au vazut anul trecut afacerile scazand
\nvertiginos, cu procente cuprinse intre 10 si 70%, iar la inceputul
\nacestui an, conformarea la reglementarile UE a dus la sistarea
\najutoarelor de stat. “Taierea subventiilor este o crima pentru tot
\npoporul roman, nu doar pentru agricultura”, repeta Ioan Niculae.
\nSituatia este insa cu adevarat tragica in cazul celor aproape un
\nmilion de fermieri care practica agricultura de subzistenta in
\nsensul propriu al cuvantului, avand proprietati mici, majoritatea
\nlucrate ineficient.<\/p>\n
Productivitatea fermierilor romani este slaba fata de alte tari:
\nproductia medie la hectar la grau se plaseaza la 2.500 de kg, de
\npeste trei ori mai putin decat in Olanda, de pilda. Iar la nivelul
\nintregii tari sunt 1,1 milioane de proprietari de teren care detin
\n9,65 milioane de hectare de teren arabil, foarte fragmentat. In
\naceste conditii, “nu exista nicio sansa de crestere a productiei
\ndin agricultura, nici calitativ (spre exemplu, grau corespunzator
\npentru panificatie) si nici cantitativ”, declara profesorul Ioan
\nNicolae Alecu din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si
\nMedicina Veterinara (USAMV) din Bucuresti.<\/p>\n
In opinia lui, cea mai mare problema actuala este lipsa
\nparghiilor care ar putea determina cresterea suprafetelor agricole.
\nOdata cu sistarea ajutoarelor de stat a fost suspendata si primirea
\nde noi cereri pentru sistemul rentei viagere, cu remuneratii
\noferite proprietarilor de teren incapabili sa-si lucreze singuri
\npamantul – 100 de euro la hectar pentru cei care acceptau sa vanda
\nsi 50 de euro pentru cei ce dadeau terenul in arenda. Alecu
\napreciaza ca aceste stimulente erau oricum insuficiente,
\nconsiderand ca, abia la o retributie de 350 de euro pe hectar,
\nproprietarii ar fi stimulati sa sustina comasarea terenurilor.<\/p>\n
<\/p>\n
In plus, proprietarii care acum nu produc eficient nu contribuie
\nin niciun fel la buget, pe cand exploatatiile mari, visul neatins
\nal tuturor guvernarilor de dupa 1990, ar pune in functiune un
\nintreg angrenaj care ar “urni” mediul rural – de la locuri de munca
\nin agricultura si in domeniile conexe (ca service-uri pentru
\ntractoare si masini agricole) si pana la plata taxelor si a
\ncontributiilor catre stat. Agricultura are unul dintre cele mai
\nmari factori de multiplicare a numarului de locuri de munca, dar si
\na incasarilor din taxe si impozite, cu conditia industrializarii
\nei, remarca recent si fostul ministru al economiei, Adrian Videanu.
\nConcentrarea proprietatilor, despre care ex-ministrul agriculturii,
\nMihail Dumitru, aprecia ca in lipsa unei politici nationale ar
\nputea dura cel putin o generatie, ar putea ajuta la crearea unor
\nsuprafete de 20-30 de hectare de teren, care ar putea fi lucrate de
\ntineri.<\/p>\n
Acestia nu au numai forta, dar in buna masura si cunostintele
\nnecesare pentru a creste cantitatea si calitatea productiei la
\nhectar. “}aranul nu poate fi eutanasiat, ci trebuie folosite
\nparghiile necesare pentru a schimba din temelii sistemul in care
\nfunctioneaza acum agricultura”, mai spune Alecu. In cele din urma,
\no masura a reusitei ar fi scaderea populatiei ocupate in domeniu:
\nin Vest, desi 60% dintre europeni traiesc in mediul rural, doar 5%
\ndintre ei lucreaza in agricultura, in timp ce in Romania, spune
\nprof. Alecu, prea putini sunt locuitorii din mediul rural care au
\nalta sursa de venit decat exploatarea propriei ferme.
\n“Sunt nise insa in domeniul agricol unde am putea inregistra
\nperformante”, sustine Alecu, dand ca exemplu cultura inului pentru
\nfibra vegetala. Acest domeniu, cu traditie in Romania, ar putea fi
\nexploatat cu bune rezultate, pentru ca exista o tendinta mondiala a
\nproducatorilor din industria auto de a inlocui masele plastice cu
\nfibre vegetale din in si, “indiferent cat de mare ar fi productia
\nmondiala, nu ar putea sa acopere cererea”. O alta nisa in care
\nfermierii romani ar putea face performanta ar fi culturile de
\nrapita pentru biodiesel.<\/p>\n
In zona zootehniei, “nu avem nicio sansa sa castigam batalia cu
\ntari ca Olanda sau Danemarca in zona cresterii de porci”, dar sanse
\nexista in zona cresterii de bivolite. “Avem cele mai grozave
\npopulatii de bivolite, desi din pacate, asa cum s-a intamplat si in
\ncazul cailor de rasa, am trimis peste hotare cele mai bune
\nexemplare”, afirma prof. Alecu.Absorbtia redusa a fondurilor
\neuropene este o alta problema grava a domeniului: dintre cele peste
\nopt miliarde de euro garantate de Bruxelles ca fonduri europene
\ndisponibile pentru agricultura romaneasca, doar 1,7 miliarde de
\neuro au fost atrase de proiecte eligibile pana la sfarsitul anului
\ntrecut. La capitolul investitiilor realizate, situatia este chiar
\nsi mai proasta: doar 100 de milioane de euro au fost folosite,
\npentru ca majoritatea fermierilor nu au acces la finantare si nu
\ntrezesc interesul bancherilor pentru a putea pune in practica
\nproiectele.<\/p>\n
In replica, Daniela Giurca, director general al Directiei
\nGenerale de Politici Agricole din Ministerul Agriculturii si
\nDezvoltarii Rurale, arata ca statul acorda o serie intreaga de
\najutoare, incepand de la subventionarea dobanzilor la creditele
\ncontractate de fermieri pana la finele anului 2010 si continuand cu
\nsubventionarea accizei la motorina, subventia pentru pasari si
\nporcine, plata unica pe suprafata (care in 2010 este in cuantum de
\ncirca 80 euro\/ha) si plati nationale directe complementare pentru
\nsectorul vegetal, ovine si caprine. La acestea se adauga schema de
\najutor specific acordat producatorilor de lapte de vaca din zonele
\ndefavorizate, ajutoarele pentru agricultura ecologica, sprijinul
\npentru producatorii de lapte si produse lactate, plata pentru
\ntomatele destinate procesarii si sprijinul pentru sectorul apicol
\nsi viticol.<\/p>\n
“Organizarea si consolidarea formelor asociative, in baza
\ninitiativei producatorilor agricoli, reprezinta viitorul
\nagriculturii romanesti”, sustine Giurca, adaugand insa ca in
\nRomania exista un numar foarte mare de exploatatii mici, care nu au
\nposibilitatea reala de restructurare si care “au o importanta
\ncomponenta sociala, care nu poate fi neglijata, ele fiind detinute
\nin general de persoane varstnice, fara alte venituri, care au ca
\nprincipala preocupare mica lor gospodarie”. Prin urmare, statul a
\nvrut sa includa si aceste exploatatii de semi-subzistenta in
\nprogramul de ajutoare. De pilda, spune Daniela Giurca, “ele pot
\naccesa, pe baza de proiect, sprijinul nerambursabil destinat
\nfermelor mici ce valorifica o parte din productie pe piata locala,
\nin cuantum de 1.500 euro\/ferma\/an pe o perioada de cinci ani”.<\/p>\n
Noul ministru de resort, Valeriu Tabara, pare sa se bazeze
\nfoarte mult pe sustinerea UE, judecand dupa cele mai importante
\ndeclaratii facute in ultima vreme. Vrea sa ceara UE o prima legata
\nde perioada de arendare a terenurilor, asa incat sa intre in
\nproductie si terenurile proprietarilor incapabili sau nedoritori
\nsa-si lucreze terenul, si sa solicite de la Bruxelles facilitati de
\ncreditare a agricultorilor, mizand in acelasi timp pe posibilitatea
\ndezvoltarii relatiei cu CEC Bank, singura mare banca de stat,
\npentru canalizarea fondurilor europene si pentru creditarea
\nagricultorilor. La ora actuala, aproape jumatate din platile de
\nsubventii directe pentru fermieri se deruleaza prin CEC Bank, care
\na dat pana acum credite de peste 42 de milioane de lei, in baza
\nadeverintelor de la Agentia de Plati si Interventie pentru
\nAgricultura, care certifica suprafetele agricole exploatate.
\nCreditele acopera pana la 70% din valoarea subventiilor pentru
\n2010. “In momente de criza, banca este una dintre cele mai bune
\nsolutii, chiar si pe termen scurt”, e de parere Valeriu Tabara.<\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pretul graului la bursele internationale a crescut in ultimele luni, iar recolta autohtona din acest an este cu 10% mai mare decat cea de anul trecut. Din exporturi, fermierii au incasat deja peste 200 de milioane de euro. Cat de mult ajuta acesti bani la revigorarea unui domeniu permanent grevat de probleme?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9421],"tags":[3,15625,18223,340],"class_list":["post-44036","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agricultura","tag-agricultura","tag-fermieri","tag-grau","tag-preturi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44036","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44036"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44036\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61605,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44036\/revisions\/61605"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44036"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44036"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44036"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5851\/7694408\/10\/banda-grau.jpg?width=319&height=31\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5851\/7694408\/11\/banda-adaa.jpg?width=651&height=31\")
<\/a><\/p>\n