{"id":43952,"date":"2010-11-09T08:55:00","date_gmt":"2010-11-09T08:55:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=43952"},"modified":"2026-04-02T18:43:55","modified_gmt":"2026-04-02T18:43:55","slug":"poveste-nostalgie-istorie-cum-se-mai-vand-ceasurile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=43952","title":{"rendered":"Poveste, nostalgie, istorie \u2013 cum se mai vand ceasurile"},"content":{"rendered":"

Ce ofera acum vechile marci Poljot sau Vostok si cum poti crea o
\nnisa pe o piata care incepe cu ceasul din coltul desktopului sau de
\npe ecranul telefonului si se termina cu minunatiile mecanice ce
\nfolosesc otel recuperat din epava Titanicului sau fragmente de
\nmeteoriti? Raspunsul este simplu, crede Iulian Marinescu,
\ndirectorul general al Vostok-Spirit, importatorul ceasurilor create
\nde Volmax, fosta Poljot si de Vostok Europe: vinzi istorie,
\npoveste, putina nostalgie, eviti zona trendy. Clientii lui
\nMarinescu au intrat in show-room si au cerut, simplu, ceasul lui
\nGagarin, iar autorul acestui text a tinut musai sa vada un ceas
\nfabricat din metalul recuperat din rachetele militare SS-20
\ndezafectate.<\/p>\n

Unii cred ca oferta lui Marinescu este si o investitie: un
\ncunoscut om de afaceri roman a cumparat ceasuri rusesti de 25.000
\nde euro, cateva pentru a le face cadou si altele pe care le tine la
\nbanca, intr-o caseta de valori. Omul de afaceri crede ca valoarea
\nceasurilor va creste in timp si ca peste 20 de ani modelele rare pe
\ncare le-a ales isi vor spori cu mult valoarea. Povestea lui Iulian
\nMarinescu, care va implini 33 de ani in curand, incepe cu un pusti
\ncare colinda de doua ori pe saptamana Ermitajul, care face liceul
\nla Iasi si termina Artele la Bucuresti. Iar dupa 14 ani in
\nindustria publicitara din Romania decide sa isi creeze propriile
\ncampanii publicitare si descopera industria orologera rusa.
\nConcureaza cu alte 11 companii din Romania care se ocupau mai mult
\nsau mai putin cu orologeria si care doreau sa devina importatori si
\nle face rusilor o propunere, prezentandu-le un plan de afaceri si o
\nstrategie pe patru ani. Rusii accepta, iar Marinescu admite ca la
\nbaza deciziei lor au stat si faptul ca s-a nascut la Chisinau si ca
\nstie limba rusa sau modul in care gandesc oamenii acolo.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Timp de doi ani afacerea s-a pozitionat discret, fiind prezenta
\npe internet si cu cateva spoturi publicitare pe canalele TV
\ndestinate celor iubitori de aventura si stiinta. Chiar si asa
\nvanzarile au mers bine, spune Marinescu, situandu-se in zona
\nsutelor de mii de euro. Compania vrea acum sa isi prezinte oferta
\nsi marei mase de clienti, asa ca de anul viitor tinteste marile
\norase din Romania, cu standuri dedicate si o prezenta mai activa pe
\npiata. Prezente discrete in Romania, ceasurile rusesti se vand bine
\nin Statele Unite si in Asia. In SUA exista un cult pentru modelul
\nKomandirskie – “comandant” in traducere, ceas produs de Vostok si
\ncare a fost in perioada URSS ceasul oficial al ofiterilor din
\nArmata Rosie, nefiind disponibil comercial. Ceasul este cel mai
\nieftin si, paradoxal, este singurul ceas rusesc care este
\nfalsificat.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

“Se falsifica tocmai din cauza succesului de care se bucura in
\nlume, pentru ca este poate singurul din zona <funny> si
\n<trendy>, dar falsurile sunt grosolane”, spune Marinescu. In
\nAsia in schimb se vand ceasurile din zona de pret de 500 de euro,
\nSingapore fiind cel mai bun client pentru companiile producatoare.
\nIn Europa piete semnificative sunt Grecia sau Polonia; este
\nadevarat ca in ultimul caz rusilor le-au trebuit patru ani de la
\nlansare pana la consacrare, pentru ca “polonezii aveau o problema
\ncu rusii”.<\/p>\n

Tocmai pentru a evita o serie de “probleme”, rusii au decis sa
\nnu insiste pe latura “razboinica” cu care multi oameni sunt tentati
\nsa ii asocieze – Armata Rosie, victoria in al Doilea Razboi
\nMondial, marsul pana la Berlin -, ci cu realizari tehnice sau
\nculturale: in Europa modelul Maxim Gorki, produs de Vostok Europe,
\nare mare succes, iar modelul Sturmanskie a intrat in istorie drept
\nceasul purtat la mana de primul cosmonaut al lumii, Iuri Gagarin.
\nMecanismul cronograf 3133, poate cea mai de succes creatie a
\nrusilor de la Poljot, detine recorduri de prezenta in spatiul
\ncosmic, iar ceasul Buran echipat cu 3133 este ceasul oficial al
\npresedintiei ruse. Este vorba de o editie limitata, de cate 200 de
\nexemplare (numarul 172 este la Bucuresti) cu semnatura lui Dmitri
\nMedvedev, placat cu aur si pretuit la 850 de euro.<\/p>\n

Pentru a se individualiza pe o piata extrem de dinamica,
\nfabricantii au inceput sa foloseasca in ceasurile create nu numai
\ndiamante sau metale pretioase, ci si metal recuperat din epava
\nTitanicului, cenusa vulcanului din Islanda sau material din
\nmeteoriti. “Noi nu trebuie sa inventam astfel de elemente de
\nmarketing, ele exista deja”, zambeste Iulian Marinescu,
\nreferindu-se la mixul de nave spatiale, cosmonauti, piloti,
\nscriitori, automobile, avioane sau rachete balistice care
\nindividualizeaza ceasurile rusesti. Ceasul si-a pierdut utilitatea
\nsi a devenit un accesoriu de personalitate, un obiect ce defineste
\npersonalitatea si preocuparile celui ce il poarta. Cum va reactiona
\nromanul intre ceasul ofiterului din Armata Rosie, cel al lui
\nGagarin si cel cu semnatura lui Dimitri Medvedev este un experiment
\ncel putin interesant.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De la razboi si pana la caderea zidului Berlinului, triunghiul romani-rusi-ceasuri a functionat in varii directii: ceasul fabricat in fosta URSS a fost o constanta, pana in 1989, la mana romanului, iar acum exemplare cu luciul mai mult sau mai putin sters stau in multe sertare cu amintiri. Intre timp orologeria rusa s-a repozitionat si a pornit sa recucereasca lumea.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[7534,19833,7178,15807,8988],"class_list":["post-43952","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-ceasuri","tag-gagarin","tag-marketing","tag-medvedev","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43952","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=43952"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43952\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61525,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43952\/revisions\/61525"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=43952"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=43952"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=43952"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}