{"id":43851,"date":"2010-11-04T08:30:00","date_gmt":"2010-11-04T08:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=43851"},"modified":"2026-04-02T18:41:16","modified_gmt":"2026-04-02T18:41:16","slug":"cinci-ani-de-turbulente-pentru-pretul-graului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=43851","title":{"rendered":"Cinci ani de turbulente pentru pretul graului"},"content":{"rendered":"

Daca Sebastian Vladescu ar mai fi ministrul finantelor, ar
\ntrebui sa fie ingrijorat sau poate temerile i le-a transmis
\nsuccesorului sau, Gheorghe Ialomitianu: pretul usturoiului, starul
\ncontrabandei din Romania, daca e sa credem o declaratie mai veche a
\nfostului ministru, creste la niveluri nemaivazute chiar la
\nproducatorii din China, iar speculatorii se intrec in a jongla cu
\npiata, cererea si oferta. Si nu numai usturoiul (totusi produsul
\nalimentar cu cea mai importanta crestere de pret pe piata
\nagroalimentara chineza), ci si alte produse alimentare
\ninregistreaza cresteri de preturi: varza in Coreea, rosiile in
\nIsrael, porumbul in Statele Unite sau zaharul in Pakistan sunt
\nelementele unui puzzle al scumpirii alimentelor, recent rezumat de
\nBanca Mondiala: cinci ani de turbulente pentru preturile la
\nhrana.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

“Volatilitatea s-a facut simtita inca din 2008 si se va mentine,
\npentru ca preturile nu se mai formeaza ca pe vremuri, din
\nechilibrul dintre cerere si oferta, acum intervin mult mai multi
\nfactori, cum sunt interesele unor mari fonduri de investitii sau
\nlegatura cu evolutia pretului petrolului, aflat intr-o relatie
\ndirecta cu biocombustibilii”, spune Victor Bejnea, presedintele
\nasociatiei comerciantilor de produse agricole ARCPA.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Situatia este confirmata si de evolutia pretului graului
\nexportat din Romania: pretul FOB Constanta era la 13 ianuarie de
\n204 dolari\/tona, a scazut in vara in zona 150 – 160 de dolari\/tona,
\niar din septembrie inregistreaza un salt important, la peste 220 de
\ndolari\/tona, cu maxime de 330 de dolari in octombrie. Pentru
\ncomparatie, pretul graului exportat in 2009 nu a trecut de 185 de
\ndolari tona. Pe langa tendinta evidenta de crestere, mai trebuie
\nspus ca preturile pot inregistra variatii semnificative din cauza
\ncalitatii graului exportat; ba mai mult, chiar in categoria graului
\nde panificatie, de calitate superioara, pretul este stabilit pe
\nloturi si pe o serie de variabile specifice, cum ar fi continutul
\nde gluten sau umiditatea.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

La o alta scara, seceta si ploile au fost blestemul recoltei de
\ngrau din Europa in acest an. Mai mult de jumatate din recolta
\nmondiala de grau a fost declasata, nefiind admisa consumului uman
\ndin cauza vremii, iar in Germania, de exemplu, 80% din ce s-a
\ndeclasat nu a mai fost admis nici pentru furajele animalelor,
\nmergand la productia de gaz metan. Un mare producator ca Rusia a
\npierdut o treime din recolta in incendiile din vara, vazandu-se pus
\nin situatia sa restrictioneze exporturile, embargou prelungit pana
\nin iulie 2011. In Ucraina, afectata de ploi, oferta guvernului de
\nachizitionare de grau a fost ignorata de comercianti din cauza
\npretului scazut; probabil comerciantii nu vor putea ignora, in
\nschimb, interdictia la export pe care o planuiesc autoritatile.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Probleme s-au mai inregistrat in Canada si in Statele Unite;
\nDepartamentul pentru Agricultura al SUA apreciaza ca recolta de
\ngrau a actualului sezon agricol ar putea inregistra o scadere de
\ncirca sase procente. Valoarea nu este mare, dar viziunea pe care o
\nofera doar perspectiva celor sase procente este simplista, pentru
\nca graul este o chestiune de calitate si de logistica in primul
\nrand. Stocuri in Canada sau in Australia nu inseamna si grau in
\nAfrica. “China produce bine in sud, dar in nord importa, marfa pur
\nsi simplu nu trece muntii”, explica Viorel Marin, presedintele
\npatronatului morarilor si brutarilor ANAMOB, referindu-se la una
\ndintre curiozitatile comertului cu cereale, daca putem sa le spunem
\nasa.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Fara munti de trecut, graul romanesc pare a avea succes in acest
\nan – cel putin asa crede ministrul agriculturii, Valeriu Tabara,
\ncare anunta recent ca Romania ar putea exporta in urmatoarea
\nperioada grau si porumb in valoare de circa 800 de milioane de
\neuro. “Cred ca se vor depasi 4 milioane de tone, doua milioane la
\ngrau si peste doua milioane la porumb. Este o productie buna”, a
\nspus Tabara.<\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

Perspectiva este favorabila in special din punctul de vedere al
\nfermierilor, care au vandut graul la inceputul campaniei cu 30 de
\nbani kilogramul, pe camp, dar care s-au bucurat de o crestere dubla
\nsau tripla a pretului dupa anuntul privind sistarea exporturilor
\nrusesti de grau din august. La inceputul anului graul pentru
\npanificatie se vindea, conform datelor Ministerului Agriculturii,
\ncu 107 euro\/tona in Banat, 104 euro in Oltenia si 129 de euro in
\nMuntenia. Intre 4 august si 18 august pretul a sarit de la 100 –
\n120 euro pe tona la 140 – 160 de euro\/tona, iar in prima jumatate a
\nlunii octombrie pretul se situa pe palierul 170 – 180 de
\neuro\/tona.<\/p>\n

Un an fast, asadar, pentru producatori, care probabil se vor
\nsimti indemnati sa cultive suprafete importante si in acest an. Cum
\na fost si va fi anul pentru comercianti si pentru brutari?<\/p>\n

“Painea este singurul aliment cu un pret care respecta nivelul
\nde trai din Romania”, zambeste Viorel Marin. Pretul graului
\nreprezinta 70% din pretul painii, in timp ce in Franta abia 6%,
\npentru ca pretul kilogramului de paine este la Paris 4 euro si la
\nBucuresti sub o jumatate de euro. Diferentele inseamna mult pentru
\no brutarie ce lucreaza corect din punctul de vedere fiscal si care
\nar putea fi depasite doar cand painea ar iesi de sub eticheta de
\naliment-fanion-cu mare impact emotional de care se bucura
\nastazi.<\/p>\n

Comerciantii, in special reprezentantii marilor case de comert
\ncu cereale prezente in Romania, cum sunt Nidera, Alfred Toepfer,
\nCargill sau Glencore, au mari probleme cu recuperarea TVA pentru
\ncerealele exportate, care a ajuns, crede Victor Bejnea, la circa
\n200 de milioane de euro. Consecinta nerecuperarii TVA este chiar o
\nlimitare a capacitatii de export a cerealelor romanesti, pentru ca
\npolitica marilor comercianti este de limitare a expunerii pe o
\npiata. In aceste conditii, valoarea exporturilor de cereale ar fi
\nmult mai scazuta decat estimarile ministrului Tabara. “Compania la
\ncare lucrez nu a mai primit TVA din ianuarie, iar cei de la ANAF se
\nmira de ce venim cu sume asa de mari. Mai mult, in vara i-am
\navertizat ca recolta este buna si ca sumele vor fi si mai mari, dar
\nnu au facut nimic”, spune Victor Bejnea.<\/p>\n

Trecand de la problemele fermierilor, brutarilor si
\ncomerciantilor romani la situatia internationala, trebuie
\nevidentiat faptul ca si in 2008 si 2010 Banca Mondiala a fost un
\nfel de Casandra a foametei. In 2008, criza alimentelor a capatat o
\ndimensiune publica, izbucnind in fluxurile agentiilor de presa si
\nin buletinele televiziunilor atunci cand presedintele Bancii
\nMondiale, Robert Zoellick, a declarat ca statele sarace vor fi si
\nmai saracite de cresterea preturilor la alimente. Afirmatia a fost
\nreluata si reluata si iar reluata pana cand din ea a mai ramas ca o
\nsa avem de-a face cu o mare foamete mondiala. Si, curios, un
\nprofesor de economie de la Harvard a evidentiat doua studii ale
\nBancii Mondiale care mizeaza pe aceeasi carte, pe cresterea
\npreturilor la hrana, dar cu efecte deosebite: unul, cel invocat de
\nZoellick, apreciaza ca statele sarace vor fi afectate, iar altul,
\ncare analizeaza impactul eliminarii subventiilor din agricultura
\nprevazute in runda Doha, crede ca majorarea preturilor va duce la
\ncresterea veniturilor agricultorilor din statele sarace si la
\nreducerea saraciei. Doha, da, altfel ba?, se intreaba pe buna
\ndreptate profesorul.<\/p>\n

In 2010, Zoellick recidiveaza si vorbeste de “ingrijorarile
\nsporite in randul statelor in privinta volatilitatii permanente si
\na incertitudinilor de pe piata alimentelor”; in acelasi timp, seful
\ninstitutiei financiare internationale a solicitat guvernelor sa
\ncontribuie la un fond de criza in valoare de peste un miliard de
\ndolari.<\/p>\n

“Situatia s-a deteriorat din septembrie”, spune Abdolreza
\nAbbassian de la FAO, Organizatia Natiunilor Unite pentru
\nAgricultura si Alimentatie, citata de Guardian. “In ultimele
\nsaptamani au aparut semnale care arata ca ne aflam pe acelasi drum
\nca in 2008. Preturile nu vor atinge nivelurile din 2008, dar de
\ndata aceasta perioada de criza ar putea fi mai indelungata.”<\/p>\n

Pe o astfel de piata, vocatia agricola a Romaniei, des invocata
\npolitic, dar si mai des ignorata politic, s-ar putea transforma
\nintr-un atu de neignorat pentru cea mai afectata economie a
\nEuropei. Mai trebuie ca ministrii sa depaseasca etapa contrabandei
\ncu usturoi sau simpla contabilizare a milioanelor de tone de grau
\nsi sa descopere ca graul inseamna mai mult decat niste seminte
\naruncate pe un camp.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Banca Mondiala anunta cinci ani de preturi volatile la alimente, graul nemtesc merge la producerea de biogaz, Rusia prelungeste embargoul la exportul de grau, comerciantii si speculatorii isi freaca mainile de bucurie, pretul cerealelor urca – un puzzle cu aroma de d\u00e9j\u00e0-vu, pentru ca s-a mai intamplat si in 2008. Ce este diferit astazi?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9421],"tags":[3,8665,560,18223,482,7147],"class_list":["post-43851","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agricultura","tag-agricultura","tag-banca-mondiala","tag-exporturi","tag-grau","tag-pret","tag-producatori"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43851","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=43851"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43851\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61412,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43851\/revisions\/61412"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=43851"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=43851"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=43851"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}