{"id":43794,"date":"2010-11-01T18:07:27","date_gmt":"2010-11-01T18:07:27","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=43794"},"modified":"2026-04-02T18:39:44","modified_gmt":"2026-04-02T18:39:44","slug":"linux-la-bursa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=43794","title":{"rendered":"Linux la bursa"},"content":{"rendered":"<p>S-a intamplat in 2002. Era epoca &#8220;razboaielor religioase&#8221; dintre<br \/>\nadeptii softului liber (o sa-i spun open source, desi nu-i chiar<br \/>\nacelasi lucru) si sustinatorii programelor proprietare, asa ca-mi<br \/>\nera destul de greu sa tin cat de cat in limite decente discutiile<br \/>\npe aceasta tema ce se purtau pe un forum virtual pe care s-a<br \/>\nintamplat sa-l moderez. Subiectul care a starnit cele mai multe<br \/>\nreactii se referea la utilizarea softurilor open source in<br \/>\nsistemele administratiei publice si, pana la urma, din aceste<br \/>\ndiscutii a rezultat o dezbatere &#8220;in carne si oase&#8221; la care au<br \/>\nparticipat sustinatorii ambelor pozitii, ceva presa si cativa<br \/>\noameni din administratie. Totul a decurs frumos, cu argumente<br \/>\npertinente de ambele parti, dar finalul i-a apartinut unui distins<br \/>\nparlamentar ce a dinamitat pozitiile free software cu un argument<br \/>\nzdrobitor: nu e de incredere. Astazi, acest gen de discutii a iesit<br \/>\ndin actualitate in cercurile de specialisti IT, pentru ca oricum<br \/>\ncele mai multe solutii informatice sunt un mixaj de softuri<br \/>\nproprietare si open source.<\/p>\n<p>Si totusi, pentru multa lume, intrebarea persista: cum poate fi<br \/>\n&#8220;de incredere&#8221; un software dezvoltat prin contributiile voluntare<br \/>\nale unor pasionati? Trecand peste faptul ca putine programe open<br \/>\nsource sunt dezvoltate astfel (nucleul Linux fiind mai degraba<br \/>\nexceptia decat regula), argumentul &#8220;nu e de incredere&#8221; isi are<br \/>\nradacina &#8211; oricat de ciudat ar parea &#8211; intr-o confuzie larg<br \/>\nraspandita intre gratuit si liber. Gratuitatea, pe care foarte<br \/>\nmulta lume pune accentul, duce automat gandul la lipsa calitatii.<br \/>\nIn realitate, caracterul gratuit este nu doar secundar, ci si<br \/>\ninselator.<\/p>\n<p>Poate ca sistemul de operare pe care il folosesc nu are pret de<br \/>\nachizitie, dar ceea ce se cheama TCO (Total Cost of Ownership)<br \/>\npoate fi semnificativ in unele cazuri. Insa caracterul liber este<br \/>\ncel important, din multe puncte de vedere, dintre care in acest<br \/>\ncontext voi puncta doar unul: codul public permite multor firme<br \/>\nsa-si construiasca afaceri consistente pe servicii aditionale, cum<br \/>\nar fi suportul tehnic, instruirea, adaptarea unor programe pentru<br \/>\ncerinte speciale sau asamblarea altora din componente open source.<br \/>\nAsa se face ca in jurul fiecarui software open source semnificativ<br \/>\nexista suficiente firme furnizoare de suport, de garantii si, pana<br \/>\nla urma, de incredere. Intrebarea este daca increderea furnizata de<br \/>\naceasta sustinere este suficienta pentru ca cineva sa-si<br \/>\nincredinteze aplicatiile vitale unei infrastructuri software bazate<br \/>\npe open source. E greu de imaginat ceva mai &#8220;mission critical&#8221;<br \/>\ndecat sistemele informatice care sustin marile burse ale lumii.<\/p>\n<p>Si totusi, New York Stock Exchange a inceput inca din 2007 sa<br \/>\nmigreze pe sisteme Linux, dupa ce s-a bazat multa vreme pe sisteme<br \/>\nUnix proprietare cum ar fi HP-UX, AIX (de la IBM) sau Solaris (de<br \/>\nla Sun). In acest caz, furnizorul de expertiza si incredere s-a<br \/>\nnumit Red Hat. Printre ratiunile care au determinat NYSE la aceasta<br \/>\nmutare nu s-a numarat pretul, insa au contat flexibilitatea si<br \/>\ncaracterul liber, adica independenta de un anumit producator.<\/p>\n<p>Aceasta in conditiile in care cele circa 600 de servere ce<br \/>\nproceseaza tranzactii in valoare de circa 150 de miliarde de dolari<br \/>\npe zi isi permit doar 90 de secunde de &#8220;odihna&#8221; pe an. Daca in<br \/>\ncazul NYSE a fost vorba totusi de o trecere de la Unix la<br \/>\nUnix-like, mult mai spectaculoasa pare decizia bursei din Londra de<br \/>\na renunta la un sistem bazat pe software Microsoft (TradElect) in<br \/>\nfavoarea unei solutii bazate pe Linux. Printre motivele care au<br \/>\nstat la baza deciziei se numara in principal cateva incidente,<br \/>\ndintre care pana de aproape opt ore survenita in septembrie 2008 a<br \/>\nfost considerata o adevarata catastrofa (incidentul s-a petrecut<br \/>\nimediat dupa ce guvernul american s-a decis sa salveze Fannie Mae<br \/>\nsi Freddie Mac).<\/p>\n<p>Pe de alta parte, LSE isi doreste timpi de raspuns mult mai<br \/>\nbuni, tinta fiind de 0,13 milisecunde (sistemul actual ofera doar<br \/>\n2,7 milisecunde). Spre deosebire de Deutsche Boerse, care a trecut<br \/>\npe Linux asistata de IBM, bursa londoneza a optat pentru o alta<br \/>\nsolutie: a cumparat fi rma MilleniumIT, specializata in dezvoltarea<br \/>\nde sisteme &#8220;mission critical&#8221; foarte sigure si scalabile. Pretul<br \/>\nplatit a fost de 18,4 milioane de lire sterline, adica mai putin de<br \/>\njumatate din pretul sistemului TradElect. Iar daca rezultatele din<br \/>\nteste se confirma in productie, LSE va avea cea mai rapida<br \/>\nplatforma de trading din galaxie. Asadar, marile finante ale lumii<br \/>\nse sprijina pe un nucleu de sistem de operare pornit dintr-o joaca<br \/>\nsi dezvoltat de voluntari. Dar nu-l acuzati pe Linus Torvalds<br \/>\npentru criza.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Programele open source sunt cele care fac internetul sa mearga si sustin afaceri de miliarde, dar inca se mai pune intrebarea daca sunt de incredere. E suficient sa luam in discutie cazul Linux pentru a afla raspunsul.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[7216,10858,9650,7104],"class_list":["post-43794","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-bursa","tag-linux","tag-open-source","tag-opinii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43794","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=43794"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43794\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61358,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43794\/revisions\/61358"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=43794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=43794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=43794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}