{"id":43768,"date":"2010-11-01T08:30:00","date_gmt":"2010-11-01T08:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=43768"},"modified":"2026-04-02T18:38:48","modified_gmt":"2026-04-02T18:38:48","slug":"lectii-de-business-ale-sefului-e-on","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=43768","title":{"rendered":"Lectii de business ale sefului E.ON"},"content":{"rendered":"

\n“2010 nu este cel mai bun an pentru a face business in Romania.” Frank Hajdinjak, care conduce businessul de aproape 1 miliard de euro al E.ON in Romania, spune aceasta propozitie diplomat, din pozitia unui CEO expat bine scolit pe partea de comunicare.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nPropozitia aceasta spusa cu un usor zambet in fata invitatilor de la “Meet the CEO” ascunde de fapt toata framantarea ultimului an, in care Frank Hajdinjak a fost prins la mijloc intr-un cerc complicat: pe de o parte sunt sefii de la M\u00fcnchen, carora le este destul de greu sa inteleaga deciziile politico-economice de la Bucuresti (“Romania este un mediu mai special, care e foarte greu de explicat germanilor”) si interesele companiei destul de afectate de aceste decizii in ultimul an (“nicio o companie nu poate opera la nesfarsit in pierdere, ceva trebuie sa se intample”), pe de alta parte sunt autoritatile din Romania si modul in care acestea raspund crizei (“ce se intampla in tara de la inceputul acestui an nu e sanatos pentru nimeni, e nevoie de un mediu clar, de legislatie simpla, dar mai sunt pasi mari de facut”), iar pe de alta parte e pariul personal al CEO-ului: “E.ON Group Romania e copilul meu. Trebuie sa fie ok pana la urma”.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nExperienta romaneasca a lui Frank Hajdinjak il motiveaza cumva sa spuna ca afacerile grupului din Romania sunt copilul lui: a inceput sa vina in Romania din 2002, ca reprezentant al companiei in cadrul Congaz Constanta (unde E.ON Ruhrgas are 28,59% din actiuni) si CCNE Cluj-Napoca (unde controleaza 33,33% din actiuni).<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nCele doua companii sunt si acum in portofoliul nemtilor: Congaz Constanta este a treia companie de distributie de gaz de pe piata (dupa GdF Suez si E.ON), care alimenteaza 29.000 de clienti din Constanta si din imprejurimi si care a avut afaceri de 30 de milioane de euro in 2008 (cu un profit net de 4,2 milioane de euro), iar Colonia Cluj-Napoca Energie este un joint-venture intre Regia de Termoficare din Cluj, RheinEnergie si E.ON, avand in 2008 vanzari de 8,5 milioane de euro. Drumurile lui Frank Hajdinjak in Europa de Est au continuat in 2003 si 2004, cand a facut parte din echipele care coordonau proiecte in Cehia, Slovacia, dar si Romania, unde compania germana era in negocieri pentru achizitia Electrica Moldova si Distrigaz Sud.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nIn 2010 se fac cinci ani de cand Frank Hajdinjak s-a mutat in Romania. Primele impresii despre tara si companie sunt departe de ceea ce crede acum. “In 2005, am luat in primire doua companii detinute de stat si am gasit multi oameni pregatiti de schimbare, dar si multi oameni pentru care schimbarea culturala a fost o provocare mult prea mare”, povesteste acum Frank Hajdinjak, care a inceput in Romania ca director general adjunct al E.ON Gaz Romania. Se ocupa direct de aprovizionare si de vanzarile de gaz, dar si de implementarea prevederilor privind unbundlingul (separarea activitatilor de distributie de cele de furnizare), de care s-a ocupat si ulterior, cand a devenit Presedinte al Consiliului de Administratie al E.ON Romania. Din 2009 insa, cand companiile de gaz si de electricitate au fost unite, iar Hajdinjak a fost numit director general al noii entitati, a inceput si partea cu adevarat complicata.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nToamna trecuta, cand a fost numit la conducerea noii companii, a coincis cu o perioada grea pentru companie si anume cu momentul in care a intrat in vigoare Legea 332\/2008 prin care consumatorii interuptibili (industriali) urmau a primi gaze mai ieftine din productie interna. In aceste conditii, E.ON si GdF Suez (fostele Distrigaz Nord, respectiv Distrigaz Sud) au putut pune in cosurile lor de consum in special gaze de import, de obicei cam de doua ori mai scumpe, costurile le-au crescut si au inceput sa solicite majorari ale pretului la consumatorul final, care nu au fost aprobate, ANRE alegand in schimb ieftinirea pretului final, cu scopul de a proteja consumatorul. In aceste conditii, principalii jucatori din domeniu au inceput sa acumuleze pierderi si sa critice politica guvernului de a acorda aceste facilitati marilor consumatori.<\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

“Preturile la care ANRE ne cere sa vindem acum sunt departe de
\nrealitate, iar pretul de import versus preturile din piata ne aduc
\npierderi mari. Din trimestrul al patrulea al anului trecut vindem
\nfiecare metru cub pe piata captiva sub costuri, pentru fiecare
\nmetru cub de gaz pierdem bani”, admite Frank Hajdinjak, care nu
\nvrea sa spuna ce pierderi a acumulat compania din cauza acestor
\ncosturi pe care preturile nu le-au putut acoperi. Hajdinjak crede
\ninsa ca diferenta de pret dintre gazele de import fata de cele de
\nproductie interna este prea mare pentru a fi suportata doar de o
\nparte dintre jucatorii prezenti pe piata. De asemenea, CEO-ul E.ON
\nconsidera ca statul ar trebui sa gaseasca o solutie pentru a
\nproteja doar consumatorii care nu ar putea plati o factura la
\npretul real: “Sunt consumatori casnici care au nevoie de protectie
\nsi consumatori casnici care nu au nevoie. Eu stau in Bucuresti si
\nplatesc gazul ca toti ceilalti consumatori casnici, desi eu nu as
\navea nevoie de protectia statului pentru a-mi plati gazul”.<\/p>\n

Frank Hajdinjak da din cap vehement cand este intrebat daca o
\ncontinuare a politicii de preturi si de impartire a gazului pe plan
\nlocal similara cu cea de anul trecut ar putea determina E.ON sa
\nplece din Romania. Legea 332\/2008 a expirat la 31 octombrie 2010,
\ndar pana la inchiderea editiei nu fusese facut public daca
\nprevederile acesteia vor fi sau nu prelungite inca un sezon.
\nOricum, Frank Hajdinjak considera ca aceasta decizie va spune multe
\ndespre cum va arata businessul E.ON in perioada urmatoare: “E de
\nvazut cum va fi iarna si daca vor fi favorizati din nou
\nconsumatorii interuptibili (care isi pot opri productia atunci cand
\nli se cere – n.r.)”.Nu numai ca nemtii nu au de gand sa renunte la
\nprezenta pe piata locala, “o piata plina de oportunitati pe termen
\nmediu si lung, de la dezvoltarea activitatilor de productie si pana
\nla eventuale alte privatizari din zona de energie”, dupa cum spune
\nCEO-ul E.ON, dar au si de recuperat de aici niste investitii,
\ndincolo de pierderile acumulate in ultimul an, care trebuie
\nrecuperate de asemenea.<\/p>\n

Hajdinjak estimeaza ca E.ON a investit in Romania in ultimii
\ncinci ani 1,5 miliarde de euro, cele mai mari sume mergand in
\ndezvoltarea retelelor de distributie – atat de gaze, cat si de
\nelectricitate: “Trebuie sa vedem cum va putea fi planificata o
\nrecuperare a acestor investitii, deoarece noi nu am investit acesti
\nbani ca sa ne distram”. Recuperarea investitiilor se poate face in
\nprincipal din aplicarea unor tarife mai mari si mai apropiate de
\npretul real al gazului si al energiei la consumatorul final, dar si
\ndin atragerea a cat mai multi clienti din piata libera, cu care
\ntariful se poate negocia – mostenirea Distrigaz Nord si Electrica
\nMoldova inseamna pentru E.ON un procent important de consumatori
\ncaptivi (1,5 milioane pe gaz, adica o cota de piata de 43,48% – si
\n1,3 milioane pe energie – cu o cota de piata de 13%) si un numar
\nmai mic de consumatori eligibili (608 pe gaze – cota de piata de
\n5,21% -, respectiv 523 pe energie – 3% cota de piata).<\/p>\n

Pentru a ajunge insa aici, E.ON are nevoie de integrarea in
\nafacerile sale a unor afaceri din zona de productie de energie sau
\nde o sursa alternativa de aprovizionare cu gaz ieftin, cum ar putea
\nfi conducta Arad-Szeged.
\nIn ceea ce priveste prima varianta, singurul proiect mare de
\nproductie de energie al E.ON ar fi termocentrala de 800 MW de la
\nBraila (in parteneriat cu Termoelectrica si Enel), pentru care
\ndemararea lucrarilor a intarziat deja cu doi ani. Conform ultimelor
\ndate, constructia termocentralei in valoare de 1,2 miliarde de euro
\nar trebui sa inceapa in primul trimestru din 2012 si sa dureze
\npatru-cinci ani. “Sper ca acest proiect se va lega pana la urma”,
\nspune Hajdinjak; in cadrul acestui proiect, Termoelectrica va
\ncontribui cu activele de la centrala Braila, iar consortiul format
\ndin E.ON si Enel va contribui cu banii necesari investitiei.
\nDincolo de acest proiect, care are o componenta politica importanta
\n– dat fiind ca, la fel ca si in cazul lucrarilor la reactoarele 3
\nsi 4 de la Nuclearelectrica, ultimul cuvant apartine actionarului
\nprincipal, statul -, ramane discutia legata de cum se poate
\naproviziona compania cu gaz mai ieftin.<\/p>\n

“Un lucru e clar; avem 20 de ani de experienta cu gazul rusesc
\nsi, sa fim onesti: a fost o colaborare ok”, crede Hajdinjak, care
\nconsidera ca intreruperile de gaz din iernile anterioare au fost
\nbine tinute sub control de Romania. Tot din aceasta perspectiva,
\niarna 2010-2011 ar trebui sa fie lipsita de probleme: “Cel putin
\ndin punct de vedere teoretic, ar trebui sa ne putem descurca in
\norice situatie: stocurile de gaze sunt acum pline, Romania e
\nacoperita pentru iarna, exista si gazele de import, deci la
\nsfarsitul zilei Romania va putea gasi solutii pentru orice
\nsituatie. Oricum, asa s-a intamplat in fiecare criza a gazului:
\ns-au gasit solutii deoarece Romania este flexibila si nu a ramas
\nniciodata in frig”.<\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

La securitatea furnizarii cu gaze va contribui cu siguranta si
\nconducta inaugurata in urma cu trei saptamani, Arad-Szeged, care va
\npermite intrarea in Romania a gazelor din Ungaria, considera Frank
\nHajdinjak: “Este greu de prevazut daca Arad-Szeged va ajuta la
\nscaderea pretului gazului, dar cu siguranta va ajuta la siguranta
\nin aprovizionare.<\/p>\n

De asemenea, intr-o perioada de criza ar putea fi o sursa
\nimportanta de gaz suplimentar si in egala masura va creste si
\ncompetitia pe piata. Nu ma astept insa pe termen mediu la mari
\nschimbari pe piata pe fondul inaugurarii conductei Arad-Szeged”.
\nE.ON a fost una dintre primele companii din Romania care a rezervat
\ncapacitate pe conducta Arad-Szeged, alaturi de GdF Suez Romania,
\nOMV Petrom si Mol Energy Trade. Desi CEO-ul E.ON in Romania nu a
\ndat detalii despre modelul aplicat de companie in alte tari din
\nregiune, E.ON controleaza in Ungaria peste jumatate din piata de
\nclienti eligibili de gaz, iar conectarea dintre cele doua tari ar
\nputea avea impact in cosul de gaze al nemtilor, chiar daca pe
\ntermen putin mai lung. Oricum este vorba de termen mai lung in cele
\nmai multe dintre subiectele de discutie cu Frank Hajdinjak.<\/p>\n

In primul rand, managerul nu crede in revenirea economica a
\nRomaniei mai devreme de un optimist 2012. In multe calcule
\nstatistice, evolutia consumului de energie poate fi un indicator al
\nevolutiei economiei in ansamblu; anul trecut, consumul clientilor
\nE.ON a crescut cu 4% pe electricitate si 1% pe gaze. “Exista o mica
\ncrestere datorata unor cauze organice (iarna grea si temperaturi
\nridicate vara), nu din cauza cresterii economice”, explica
\nmanagementul E.ON, care si-a prognozat o crestere foarte mica, ce-i
\ndrept, a volumelor vandute si pentru 2011.<\/p>\n

“Din nou nu ar fi vorba de crestere economica – in 2011 va fi o
\ncrestere foarte foarte foarte slaba si poate economia isi va reveni
\nmacar in anumite zone, dar piata energetica va creste foarte putin.
\nNoi prognozam o crestere deoarece sper sa fim destul de competitivi
\nca sa luam clienti de la competitie”, spune zambind Hajdinjak.Tot
\ncu un zambet, de data aceasta tot din zona diplomatiei, Hajdinjak
\nleaga revenirea economica a tarii de rezolvarea pierderilor
\nacumulate de companie in ultimul an: “Niciun business nu poate
\nmerge daca acumuleaza pierderi continuu. Ceva trebuie sa se
\nintample. Intelegem ca acum e criza, dar, atunci cand economia isi
\nrevine, vom discuta cu Guvernul si cu Autoritatea Nationala de
\nReglementare in domeniul Energiei despre un plan de recuperare a
\npierderilor acumulate de companie”.<\/p>\n

Mai ales ca, dupa cum spune Hajdinjak, compania nu a putut sa
\nisi faca rezerve financiare pentru niciuna dintre divizii, pe
\nfondul investitiilor derulate in ultimii ani. Singurul lucru de
\ncare este multumit acum CEO-ul E.ON este ca a inceput sa lucreze la
\nplanul de restructurare a companiilor si a costurilor din 2005,
\ncand a venit in companie: “Nu stiu ce ne-am fi facut acum daca
\nacest plan de restructurare nu ar fi fost aplicat. (…) La fel cum
\nnu stiu ce se va intampla daca ANRE nu ne va da o solutie pentru a
\nne recupera pierderile. Dar macar suntem in discutie cu ei, ridicam
\nprobleme, ne facem auziti”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Frank Hajdinjak conduce un business anulal de aproape 1 miliard de euro in Romania si se afla prins la mijloc intre legislatia complicata a Romaniei si interesele celui mai mare grup privat de utilitati din lume, pe care il reprezinta pe plan local. Cum poti sa impaci pe toata lumea si sa dormi si linistit noaptea?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,16291],"tags":[81,202,9945,150,14197,16001],"class_list":["post-43768","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-meet-the-ceo","tag-afaceri","tag-cover-story","tag-e-on","tag-energie","tag-frank-hajdinjak","tag-meet-the-ceo"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43768","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=43768"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43768\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61334,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43768\/revisions\/61334"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=43768"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=43768"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=43768"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}