Radulescu a precizat ca pana acum agricultorii au avut
\nlibertatea de a face ce vrea, motiv pentru care nu a existat niciun
\nfel de coerenta a dezvoltarii lor. In plus, s-au dezvoltat foarte
\nmulti consultanti “pe care ii consider principalii vinovati pentru
\naceasta situatie, care au incurajat prosteste agricultorii sa faca
\nproiecte foarte mari pentru fonduri structurale”. Radulescu sustine
\nca aceasta este o greseala, pentru ca de obicei cheltuielile cresc
\nfata de planul initial si antreprenorul se vede la final in
\nsituatia in care fondurile structurale ajung sa acopere doar o
\ntreime din investitie, fata de 50% cat era planificat initial.<\/p>\n
“Nu este nicio problema daca odata incheiat un proiect mai este
\ndepus un nou dosar pentru o extindere”, argumenteaza Radulescu. El
\nexplica faptul ca multi agricultori nu inteleg ca fara niciun ban
\nin buzunar si niciun fel de garantie nu exista niciun bancher care
\nsa cofinanteze un proiect cu fonduri structurale.<\/p>\n
In plus, aproape niciun agricultor din domeniul productiei de
\nfructe si legume nu a inteles importanta unui depozit. “Pentru a
\nlucra cu retelele de magazine, de exemplu, producatorii trebuie sa
\nasigure constant livrari de marfa la anumite standarde, lucru care
\nnu se poate face fara depozite”, spune Radulescu. El a precizat ca
\n“am fost si sunt un critic al retelelor, dar trebuie sa recunoastem
\nca avem si noi problemele noastre”. In primul rand, agricultorii
\ntrebuie sa-si schimbe dramatic mentalitatea, in sensul ca “nu se
\nmai poate cu <las’ ca merge si asa>”, spune Radulescu, care
\nda ca exemplu faptul ca unii agricultori incearca si in prezent sa
\ndea tepe clientilor, punand de exemplu pamant sau pietre in
\nmijlocul sacilor cu cartofi, ca sa atarne mai greu la cantar.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201dPrea multi agricultori au ideea ca