\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5853\/7530715\/3\/banda-norocul-laptarului.jpg?width=407&height=31\")
<\/a><\/p>\nIn 2005 Valvis Holding a preluat Viti-Pomicola Samburesti din
\nOlt, unde a investit de-atunci 12 milioane de euro, pentru ca
\n“viile erau imbatranite si am replantat pana acum 230 ha dintre
\ncele aproape 500 si am investit in tehnologie, care era invechita”.
\nA construit si o divizie de distributie, care numara in prezent in
\njur de 25 de oameni si acum demareaza si campania de promovare.
\nPrimele vinuri, botezate Domeniile Samburesti, au ajuns pe rafturi
\nin vara acestui an, iar din gama de opt licori pe care le are acum
\nin portofoliu, una (Chateau Valvis) este destinata segmentului
\nHoreca.<\/p>\n
Pe Valvis l-a atras, pe langa gustul vinului, datorat in mare
\nparte solului bogat in oxizi de fier si consacrat printre
\ncunoscatori ca fiind sursa celui mai bun Cabernet Sauvignon de pe
\npiata, si povestea din spatele vinului. Atestata documentar inca de
\nla 1521 si legata de viata omului politic Vintila Bratianu,
\npodgoria Samburesti are pe cartea de vizita si familii boieresti ca
\nRudeanu sau Danilovici.<\/p>\n
Vedeta portofoliului, care are trei game, de la mainstream
\n(Samburel de Olt), premium (Domeniile Samburesti) si rezerva
\nprivata (Chateau Valvis), iese acum la rampa printr-o campanie de
\npromovare de patru saptamani, in care mesajul central este ca
\n“Rouge de Roumanie”, denumirea sub care se promoveaza Cabernetul
\nSauvignon de aici, este cel mai bun din acest soi de pe piata
\nautohtona. Bugetul de promovare este flexibil: numai pentru prima
\nfaza a campaniei, care se va desfasura pe o perioada de patru
\nsaptamani in TV, presa scrisa si online, sunt alocati 250.000 de
\neuro.<\/p>\n
Desi Valvis nu da repere concrete in privinta cifrei de afaceri
\npentru anul in curs, iar “despre profit vom putea vorbi abia peste
\ncativa ani, daca pana acum am cheltuit 12 milioane de euro numai pe
\ninvestitii”, spune totusi ca pana acum au fost vandute 50.000 de
\nsticle de Cabernet Sauvignon. Adica in doar cateva luni de la
\nlansare.<\/p>\n
La un pret mediu pe sticla intre 24 si 27 de lei, la raft,
\nvaloarea vanzarilor se plaseaza in jurul a 1,25 milioane de lei.
\nDar afacerile cu vin nu se coc pe perioade scurte – a fost nevoie
\nde cativa ani buni numai pentru replantarea viei si innoirea
\ntehnologiilor, pentru ca vinul este un produs care se poate strica,
\niremediabil, in oricare din etapele de productie, fie ca este vorba
\nde strugurii crescuti in vie, procesul de fermentatie, invechire
\nsau imbuteliere.<\/p>\n
<\/p>\n
Pe o piata in cadere libera insa – valoarea anuala a vanzarilor
\nde vin a scazut de la 500 de milioane de euro in 2008 spre 350 de
\nmilioane de euro anul acesta, conform estimarilor – cele mai
\nconsistente felii sunt adjudecate de companii ca Murfatlar, Vincon,
\nCotnari, Halewood, Jidvei, Tohani sau Recas. Sunt insa si multi
\ninvestitori cu afaceri de dimensiuni mici, printre care se numara
\nDaniel Guzu (care a cladit si vandut afacerea cu vopsele Fabryo)
\nsau chiar guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu.
\nIn astfel de conditii, castigarea de cota de piata presupune o
\nadevarata batalie. Gama vinurilor lui Valvis iese la lupta cu
\ndestule munitii: bugetele de investitii si de promovare pot fi
\ncrescute, iar daca vanzarile merg bine, “doar cerul e limita”,
\npromite entuziasmat antreprenorul.<\/p>\n
De profesie arhitect, Valvis a facut si un proiect pentru un
\nconac pe care sa-l ridice in Samburesti si, desi marturiseste ca
\ns-a atasat de toate brandurile pe care le-a construit de la zero,
\nspune ca aceasta afacere vrea s-o pastreze in familie. Vinurile
\nnu-i ocupa exclusiv timpul lui Valvis, care se implica de regula in
\ntoate deciziile ce trebuie luate – de la designul etichetei si pana
\nla “reteta” la care lucreaza vinificatorul francez adus special
\npentru a lucra la aceste produse. Intre afacerile pe care le mai
\nare antreprenorul se numara agricultura eco (spune ca a produs
\nprima sarja de porumb organic), energia verde si o noua investitie
\nin domeniul apelor minerale. Aqua Carpatica, prezenta acum doar pe
\nrafturile din Auchan, este in curs de listare in retelele de
\nmagazine, iar investitiile in acest proiect, dezvoltat de la zero,
\najung la 15 milioane de euro, dintre care 9 milioane de euro
\nreprezinta o linie de finantare cu BCR.<\/p>\n
“Am vrut sa lansam apa in vara, ar fi fost un moment mai
\npotrivit, dar din motive tehnologice n-am reusit”, spune
\nValvis.Piata de ape minerale, cu o valoare anuala estimata la peste
\n300 de milioane de euro, este puternic concurentiala, reunind
\ncompanii ca Romaqua (cu Borsec, Stanceni si Aquatique), Coca-Cola
\nHBC (cu Dorna, Izvorul Alb si Poiana Negri), European Drinks (cu
\nIzvorul Minunilor si Hera), dar si firme de dimensiuni mai mici, ca
\nApemin Tusnad, Carpatina sau Rio Bucovina. Pentru ca una din
\nresursele naturale notabile ale Romaniei sunt apele minerale,
\nimporturile sunt nesemnificative, detinand, in decursul anilor,
\ndoar cote de piata cu o singura cifra.<\/p>\n
Cand a vandut afacerea cu ape minerale catre imbuteliatorul
\nautohton al Coca-Cola, contractul avea o prevedere ce se referea la
\nfaptul ca Valvis avea interdictie in dezvoltarea unei alte afaceri
\nin domeniul apelor minerale vreme de cativa ani. Acesti ani au
\ntrecut, iar antreprenorul a descoperit, tot in nordul Moldovei, un
\nalt izvor care i-a captat atentia. Sa impuna acum o alta marca de
\napa minerala nu-i floare la ureche, dar n-a fost nici in trecut
\ndeloc usor sa vanda apa minerala plata, cand oamenii beau fie apa
\nde la robinet, sifon sau apa carbogazoasa. La fel de bizara parea,
\ncu zece ani in urma, hotararea lui de a pune pe piata lactate
\necologice, intr-o vreme in care nu numai ca retelele moderne de
\nmagazine (ce se numarau pe degetele unei singure maini) nu aveau
\nraioane specifice, ca acum, dar cumparatorii nici nu prea stiau ce
\nanume erau alimentele de tip bio.<\/p>\n
Vremurile s-au schimbat insa, iar rafturile cu produse bio sunt
\ntot mai generoase; la fel, apele minerale au castigat teren, iar
\ncea plata are consumatori fideli, chiar daca si acum sunt
\nimbuteliatori de ape minerale care adauga suplimentar in apa dioxid
\nde carbon, pentru ca apele pe care le vand sa aiba traditionalele
\nbule. Ani in sir, consumul de apa minerala a crescut, ajutat de
\ncresterea puterii de cumparare, iar oamenii au ajuns sa bea, in
\nmedie, 50-60 de litri pe cap de locuitor pe an, in conditiile in
\ncare media in Europa Centrala si de Est este de 95 de litri.<\/p>\n
Care este pretul noii ape? Cum niciunul dintre produsele pe care
\nle-a inventat “n-a fost ieftin si am castigat cu ele cota de piata
\nin timp record”, si Aqua Carpatica se pozitioneaza de la bun
\ninceput cu un pret mai mare cu 10-20% decat cele mai vandute ape de
\npe piata. Asa cum nici vinul pe care l-a pus in rafturi, cu un aer
\nusor cosmopolit, nu are cel mai accesibil pret, iar numele sub care
\nisi face acum prezentarea, Rouge de Roumanie, duce mai degraba cu
\ngandul catre istoria familiilor boieresti de pe cartea de vizita a
\nSamburestiului.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Consacrat in mediul romanesti de afaceri ca antreprenorul care nu a vandut una, ci doua afaceri catre multinationale, Jean Valvis se pregateste sa iasa din nou in lumina reflectoarelor. Primul prilej este campania de promovare a vinurilor pe care si-a pus numele.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[240,19628,19627,11004,7702],"class_list":["post-43621","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-comert","tag-rouge-de-roumanie","tag-samburesti","tag-valvis","tag-vinuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43621","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=43621"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43621\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61213,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43621\/revisions\/61213"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=43621"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=43621"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=43621"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5853\/7530715\/2\/banda-antreprenori.jpg?width=504&height=43\")
<\/a><\/p>\n