\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/7530798\/8\/banda-1-borbely.jpg?width=594&height=31\")
<\/a><\/p>\n“Conceptia gresita a romanilor trebuie schimbata. Este necesar
\nsa intelegem ca generarea de deseu costa, si inca foarte mult, in
\ncelelalte tari din Europa. Cu cat faci mai mult gunoi, cu atat
\nplatesti mai mult. Si nu invers.” Mugurel Radulescu, presedintele
\nEco-Rom Ambalaje, ONG care urmareste respectarea angajamentelor
\nprivind atingerea obiectivelor de valorificare si reciclare a
\ndeseurilor, infiintat de catre producatorii de ambalaje, sustine ca
\nromanii trebuie sa treaca la colectarea selectiva din convingerea
\nca este un lucru normal, necesar si, nu in ultimul rand, benefic
\nlor si generatiilor urmatoare, insistand pe ideea de constiinta si
\nde responsabilitate pentru propriile acte de consum. Insa inainte
\nde a ajunge sa creada ca e normal, necesar si benefic, cetateanul
\ntinde sa aiba si o urma de suspiciune.<\/p>\n
Din studiile realizate de cei de la Eco-Rom Ambalaje rezulta ca
\ncei mai multi romani au auzit de colectarea selectiva, dar de fapt
\nnu stiu ce trebuie sa faca; unii nu stiu ca ambalaj poate fi si
\nconserva, dar si doza de cola sau cutia de carton de la ceai. Multi
\nnu stiu ce se intampla mai departe cu ceea ce este in container,
\niar faptul ca nu cunosc i-a determinat sa adopte perceptii eronate.
\n“Aici intervin si mentalitatile: pesimism, neincredere in ceva nou,
\nsuspiciune, <stiam eu ca e ceva neserios, le ia de fapt impreuna
\nsi le arunca la groapa de gunoi>. Au fost si astfel de cazuri,
\ndar multa lume a imbratisat informatia fara sa vada personal”,
\nmarturiseste seful Eco-Rom.<\/p>\n
De aceea, multi dintre operatorii de salubritate au lansat de
\ncateva luni modele de buna practica in colectarea selectiva a
\ndeseurilor de ambalaje de la populatie. Astfel, salubristii vor
\ncolecta gunoiul in camioane cu pereti transparenti, pentru ca
\npopulatia sa observe clar ca gunoaiele aruncate sunt ridicate
\nseparat, in vederea reciclarii. “Ne dorim ca ei, cetatenii, sa
\ncapete incredere ca deseurile reciclabile sunt valorificate si
\ncolectarea selectiva pe care o fac are rezultate”, spunea in urma
\ncu jumatate de an Cristian Poteras, primarul Sectorului 6, la
\nlansarea unuia dintre primele proiecte de acest gen.<\/p>\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/7530798\/2\/grafic-4-gunoi.jpg?width=799&height=600\")
<\/p>\n
<\/p>\n
Directorul general al Eco-Rom Ambalaje, Sorin Popescu, declara
\nca operatiunea se va extinde in perioada urmatoare in 80 de
\nlocalitati din intreaga tara: “Campania are ca scop schimbarea unor
\nmentalitati prin care cetatenii considera ca deseurile se
\ncolecteaza amestecat sau la gramada”.<\/p>\n
Cert e ca romanii sunt comozi, iar businessuri de sute de
\nmilioane de euro s-au dezvoltat pe seama acestei trasaturi. Pionier
\nin industria berii, Virgil Mailat, fondatorul Bere Mures, isi
\namintea la inceputul anului 2008 intr-o discutie cu BUSINESS
\nMagazin ca slovacii, furnizorii sai de malt, au ras initial de
\nideea sa de a produce bere la PET, zicandu-i ca e o nebunie sa
\nfoloseasca ingrediente atat de bune pentru ceva ce nu va merge
\nniciodata. “Romanului nu-i place cand trebuie sa duca sticla la
\nmagazin sau cand intr-o plasa pune cateva sticle de bere care nu
\nfac nici doi litri.<\/p>\n
El vrea sa ia mai mult o singura data, iar cu berea la PET punea
\ntrei sticle in sacosa si facea sase litri. Normal ca era multumit,
\niar asta mi s-a confirmat ulterior, cand am vazut ca cel mai bine
\nse vindeau PET-urile la doi litri.” Astfel justifica Mailat faptul
\nca vanzarile de bere la PET au ajuns la jumatate de miliard de euro
\nin 2007. Conform datelor industriei de profil, circa 47% dintre
\nromanii care cumpara bere prefera bautura la PET.<\/p>\n
Comoditatea in ce priveste colectarea selectiva, lipsa de timp
\nsi incredere, de educatie si de informatie si, nu in ultimul rand,
\nmentalitatea privind regulile care trebuie respectate nu sunt
\ntipice balcanicilor. Se intampla la fel si in Belgia, iar amenzile
\nau stimulat spiritul civic. Asa cum spunea Martina in debutul
\narticolului, “cand incepe sa te coste devii brusc mai
\natent”.Intrebat cat de fezabila si probabila este implementarea
\nunui sistem de sanctionare a celor care refuza sa colecteze
\nselectiv, Radulescu sustine ca nu se poate vorbi de amenzi cat timp
\ndeseurile nu sunt o prioritate. “Din pacate, cel mai probabil, ele
\nvor deveni o prioritate in momentul in care Romania va fi amendata
\nde catre Uniunea Europeana.” Totusi, reprezentantii industriei
\nsustin ca acolo unde exista serviciul de colectare selectiva a
\ndeseurilor, acestea ar putea fi foarte eficiente – i-ar determina
\npe cetateni sa fie mai exigenti, fapt ce i-ar face si pe cei
\nresponsabili mai atenti.<\/p>\n
“Mentalitatea se schimba. Cu efort, cu insistenta, omul invata.
\nNoi ne adresam tuturor consumatorilor, de la elevii din clasele
\nprimare pana la cei varstnici”, explica presedintele Eco-Rom. In
\nplus, colectarea selectiva este un comportament care poate fi
\nasumat prin puterea exemplului, iar exemplul personal, spune el,
\neste cea mai buna metoda de a-i determina pe cei din jur sa
\ncolecteze selectiv – “are, credem noi, cel mai mare impact in
\nrandul cetatenilor”.<\/p>\n
Si totusi, puterea exemplului vine mult mai greu in lipsa
\ninformarii. Sociologul Mircea Kivu observa ca, in momentul de fata,
\nnu exista niciun fel de pregatire pentru colectarea selectiva: “Nu
\ns-a explicat nimic, pur si simplu au aparut pe strada acele
\ntomberoane si putini au inteles de ce si cu ce folos. Ele sunt doar
\no picatura din oceanul colectarii corecte a deseurilor si e de
\ndatoria autoritatilor locale sa le explice cetatenilor ce au de
\ncastigat daca isi schimba vechile obiceiuri”, spune Kivu, adaugand
\nca abia apoi ar trebui sa apara si aspectele punitive.<\/p>\n
In acelasi registru, sociologul Alfred Bulai mizeaza , in
\nesenta, pe doua aspecte: campanii sociale puternice care sa ii
\ninvete pe oameni deprinderea de a colecta selectiv si
\ninfrastructura necesara colectarii, care sa ii permita cetateanului
\nsa depuna un efort minim: “E absurd sa crezi ca cineva isi va duce
\ngunoiul trei statii de autobuz cu masina, doar de dragul de a-l
\ncolecta selectiv”.\n <\/p>\n
<\/p>\n
In ce-i priveste pe cei care nu se uita unde arunca gunoiul si
\nsunt complet nepasatori, Bulai vorbeste despre teoria oglinzii
\nsparte, potrivit careia oamenii respecta mai mult sau mai putin
\nlocul in care se afla in functie de aspectul spatiului. “De aceea
\npartea administrativa e cea mai importanta, intrucat chiar si cei
\nlipsiti de educatie au mai multa grija de mediu daca locul arata
\nbine.” Sociologul discuta nuantat despre propaganda care militeaza
\npentru protejarea mediului, binele facut planetei si o viata mai
\nverde si mizeaza mai mult pe recompensarea cetatenilor: “Nu e
\nanormal si asa functioneaza societatea din zilele noastre – daca se
\npoate sa faca cetateanul munca autoritatilor, e mai bine -, dar
\ntrebuie sa recompensam macar simbolic efortul populatiei”.<\/p>\n
Bulai face trimitere la exemplul fumatorilor, in cazul spatiilor
\npublice: in aeroport, nefumatorii primesc o recompensa simbolica
\nprin faptul ca sunt scutiti sa stea in fum, in timp ce fumatorii au
\nla dispozitie in cel mai bun caz o ghereta in care sa se bucure de
\nviciu.De mentionat e si faptul ca o parte din cetateni nu doar ca
\nnu stiu nimic despre acest mecanism, dar arunca pur si simplu
\ndeseurile menajere in strada. “Desigur ca nu sunt majoritari, insa
\ninainte de a trece la pasul ulterior, trebuie sa ne asiguram ca
\nmacar traditionala colectare se realizeaza eficient”, adauga Mircea
\nKivu. Ulterior, i s-ar putea explica cetateanului ca noul mod de a
\narunca gunoiul inseamna mai putini bani pentru prelucrare, mai
\nmulti bani pentru alte cheltuieli ale administratiei si, de ce nu,
\nmai mult bine pentru mediu.<\/p>\n
Opinia sociologilor se muleaza perfect pe realitatea din teren,
\niar dincolo de cei care nu se uita unde isi arunca deseurile, chiar
\ndaca sunt acasa sau pe strada, exista si un segment de populatie
\ncare, desi are acces la colectarea selectiva, respecta prea putin
\ncompartimentele de hartie, sticla, plastic sau metal. Potrivit unui
\nsondaj realizat la finele anului trecut, 31% dintre cetateni au
\ndepus alte deseuri in containerul pentru hartie, 15% au depus
\naltele in cel pentru plastic, in timp ce opt din o suta au aruncat
\ncu totul altceva in tomberonul pentru sticla.Evident, colectorul
\nare mai mult de munca, iar calitatea deseurilor are de suferit.<\/p>\n
“Preturile oferite de reciclator colectorului difera in functie
\nde calitatea deseului colectat selectiv. Cu cat este mai curat
\ndeseul, cu atat pretul este mai mare”, explica Sorin Popescu. De
\nasemenea, pretul variaza si in functie de situatia pietei deseului
\nrespectiv, la nivel national si international, influentat de
\ncantitatea de deseu aflata in piata si de modul de reciclare,
\naltfel spus costul intregului proces. Preturile medii oferite sunt
\n50 de lei pentru o tona de sticla, 100 de lei pentru hartie si
\ncarton, 800 de lei pentru folii si plastic, 1.400 de lei pentru
\nPET-uri. Tona de metal costa 450 de lei, iar cea de aluminiu
\n1.700.
\nO eventuala imbunatatire a sistemului joaca si in interesul celor
\ncare il presteaza, iar rezultatele se vor traduce in reputatie, dar
\nmai ales in castiguri financiare, deci o dezvoltare accelerata a
\nbusinessului. Totodata, pentru cei care raspund, adica primariile,
\nun sistem functional de colectare selectiva va insemna, dincolo de
\nincrederea cetatenilor, si indeplinirea obligatiilor legale.<\/p>\n
“Sistemul in sine este simplu si nu reprezinta o noutate. In
\ntoate tarile care si-au propus sa realizeze servicii cu rezultate
\nreale s-a procedat la fel.”In viziunea lui Mugurel Radulescu,
\nperceptiile pot fi schimbate prin informatie, prin exercitiu, prin
\nputerea exemplului, prin incredere. In primul rand, romanii trebuie
\nsa aiba acces la servicii de calitate, in cazul colectarii, ceea ce
\nse traduce prin proximitate, curatenie la punct, informatie, acces
\nfacil la serviciu si la informatia despre serviciu.Dincolo de toata
\npartea de schimbare a mentalitatii si de obiceiurilor populatiei,
\nlipsa infrastructurii de colectare la locuinta cetatenilor este si
\nea un mare obstacol. Contactati de BUSINESS Magazin, oficialii de
\nla Mediu recunosc ca putinele tomberoane de pe strada nu pot
\nstimula colectarea selectiva.<\/p>\n
Ionut Georgescu, directorul Directiei de Deseuri si Substante
\nPericuloase din Ministerul Mediului si Padurilor, admite ca, la
\nnivelul anului 2015, directiva europeana ne obliga sa avem
\ninfrastructura de colectare la nivel national. Nu putem vorbi nici
\nmacar de Bucuresti ca ar fi acoperit integral, iar recomandarea
\nministerului catre operatorii de salubritate este sa inceapa o
\nactivitate din ce in ce mai puternica, dar nu numai pe strada.
\n“Sunt bune si tomberoanele de pe strada, dar nu sunt suficiente.
\nDaca ne uitam in orice capitala europeana, tomberoanele de plastic,
\nhartie, sticla si metal sunt amplasate acolo pentru produsele pe
\ncare le am la mine cand merg pe strada si vreau sa le arunc. Nu
\nsunt pentru cele pe care vreau sa le aduc de acasa”, sustine
\nGeorgescu. Seful de la Deseuri face trimitere catre modelul din
\ntarile din Vest unde colectarea la domiciliu se face cu
\ntraditionalii saci. Se sorteaza separat, acasa, plasticul si
\ncutiile de bauturi, fie de carton sau de metal (PMD), in alt sac,
\nhartia si cartonul, iar sticla este dusa in containerele de pe
\nstrada si sortata pe culori.<\/p>\n
In cadrul strategiei pe care functionarii din minister vor sa o
\nimplementeze din punct de vedere legislativ, este in plan impunerea
\nunor criterii minimale pe care producatorii trebuie sa le respecte:
\nla fiecare tona de ambalaj pusa pe piata, trebuie sa acopere un
\nanumit numar de locuitori. “Practic, ii obligam sa se raspandeasca
\natat in mediul urban, cat si in cel rural”, spune Georgescu. Ritmul
\nde dezvoltare tine insa si de felul in care vor actiona
\nautoritatile locale, iar investitiile sunt intarziate de lentoarea
\ncu care se misca lucrurile. Un bun stimulent ar putea fi amenzile
\nde aproximativ 200.000 de euro pe zi, pe tip de material, din 2013,
\nmomentul in care expira perioada negociata cu Uniunea
\nEuropeana.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ce i-ar putea convinge pe romani sa nu mai arunce deseurile la gramada si ce sanse exista sa se intample asta vreodata?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,530,3826],"tags":[19615,8729,17364,8988],"class_list":["post-43600","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-analize","category-special","tag-colectarea-selectiva","tag-deseuri","tag-gunoi","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43600","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=43600"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43600\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61194,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43600\/revisions\/61194"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=43600"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=43600"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=43600"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/7530798\/7\/banda-gunoi.jpg?width=470&height=31\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/7530798\/10\/romania-gunoi.jpg?width=576&height=31\")
<\/a><\/p>\n