\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/7529816\/6\/banda-promovare.jpg?width=624&height=31\")
<\/a><\/p>\nPotrivit raportului Ministerului Sanatatii privind Strategia
\nNationala de Rationalizare a Spitalelor, opinia generala este ca
\nmajoritatea personalului sanitar da impresia, mai mult sau mai
\nputin explicit, ca asteapta plata unei sume suplimentare pentru
\nprestarea serviciilor medicale. In multe cazuri, aceasta
\n“asteptare” este aratata treptat, incepand cu vaga sugestie si
\najungand chiar la refuzul de a presta serviciul in cauza. Aceasta
\npoate sa fie una dintre explicatiile pentru care unii pacienti din
\nsectiile de chirurgie pot ramane in spital pentru un episod complet
\nde internare, dar fara a fi operati. “Medicilor care nu practica
\nasemenea metode nu le vine sa creada existenta acestui fenomen si
\nneaga cu vehementa existenta lui”, se mai precizeaza in
\ndocument.<\/p>\n
O alta latura a platilor informale vine din partea companiilor
\nfarmaceutice catre medici si are in vedere prescrierea anumitor
\nproduse farmaceutice in detrimentul altora. Si cata vreme in
\nRomania un medicament din trei vandute anual este original (aflat
\nsub protectia unui brevet), insa valoric, ponderea totala a acestui
\ntip de medicamente este de aproape trei sferturi din piata, cu mult
\npeste media din alte tari din Europa Centrala si de Est, batalia
\neste tot mai mare.<\/p>\n
Dupa multi ani in care am devenit bolnavi de originalitate, noul
\nsistem de compensare avantajeaza produsele generice, compensandu-se
\npractic cel mai ieftin medicament din fiecare arie terapeutica.
\n“Presiunea companiilor de medicamente originale asupra medicilor va
\ncreste in mod cert, iar marii jucatori au contraargumente
\nsuficiente pentru a putea anihila slabiciunile noilor grile”, spune
\nGeorge Haber. Medicul anticipeaza ca, cel mai probabil, vor creste
\ndonatiile catre spitale, ceea ce e de acceptat data fiind situatia
\ndificila pe care o traverseaza, urmarindu-se ca medicii sa ramana
\nin minte cu numele respectivelor produse si sa le prescrie mai
\ndeparte.<\/p>\n
<\/p>\n
O schimbare de nuanta o aduce presedintele Colegiului Medicilor
\ndin Romania, profesorul Vasile Astarastoae, care spune ca platile
\ndin partea companiilor se fac legal. “Producatorilor mari le e greu
\nsa lucreze cu bani negri, pentru ca sunt supusi unui audit.
\nCodurile etice au fost facute de companii ca sa se protejeze.”
\nAstarastoae scoate in fata numarul mare de circa 41.000 de medici
\nprescriptori, astfel ca “e greu sa-i platesti pe toti”. Ca sa nu
\nmai apara asemenea discutii, CMR intentioneaza ca toti medicii
\nsa-si prezinte in viitor declaratiile de interese.<\/p>\n
Astfel, “daca firma Roche m-a sponsorizat, sunt foarte prudent
\nsa prescriu produsele companiei fara sa am acoperirea necesara”.
\nIntrebat daca medicii ar deveni brusc sinceri ca urmare a initierii
\nunui asemenea proiect, seful CMR spune ca sanctiunile deontologice,
\ncare merg pana la suspendarea dreptului de libera practica, i-ar
\nface pe acestia mai transparenti. “Cat despre companii, e
\ninexplicabil de ce ministerul nu reda un cod etic care sa faca
\nlumina in sistem. Un cod care sa se aplice pentru toata lumea.”<\/p>\n
Problema mai mare in ce priveste platile informale e pe
\nformatorii de opinie, Astarastoae vorbind despre cazuri in care
\nspecialisti de renume din domeniul medical prezinta acelasi produs,
\ncu aceeasi substanta activa , dar de la doua companii diferite,
\nambele fiind “exceptionale”.<\/p>\n
Stephen Stead, CEO si presedinte al LaborMed, producator de
\nmedicamente generice (produse cu acelasi efect terapeutic, dar
\ndisponibile la un pret mai mic), observa ca mediul legislativ de
\npana acum a permis o presiune uriasa de a folosi medicamente
\nscumpe: “Producatorii de originale fac presiuni asupra medicului,
\nfarmacistului si pacientului pentru ca au mai multi bani de
\ncheltuit. Le promoveaza mai eficient”. Intrebat cum se numeste o
\nasemenea practica, Virgil Paunescu, consilier la Departamentul de
\nSanatate Publica al Presedintiei Romaniei, raspunde: “Bun
\nmarketing”. Stephen Stead spune ca daca producatorul de generice
\nurmareste sa aiba un produs competitiv ca pret, nu isi mai permite
\nsa cheltuiasca astfel de sume (precum companiile de originale)
\npentru promovare. “Din partea Casei, incepe sa se vada o schimbare,
\nnu neaparat din cauza presiunilor industriei, ci pentru ca banii
\ns-au terminat”, rezuma managerul.<\/p>\n
Fireste, originalii se apara: “Din punctul de vedere valoric,
\nrapoartele Asociatiei Europene de Generice ilustreaza ca in Romania
\nse consuma generice destul de mult fata de alte tari”, spune Sorin
\nPopescu, reprezentantul Asociatiei Producatorilor Internationali de
\nMedicamente din Romania, care grupeaza 22 de companii de
\nmedicamente inovative.<\/p>\n
Popescu dezminte, asadar, orice fel de legatura a producatorilor
\nprivind platile informale care se fac catre personalul medical.
\n“Platile care se fac dinspre industria famaceutica spre actorii din
\nindustrie nu sunt plati informale, ci formale, prin contracte
\npentru servicii de cercetare pentru care se platesc impozite.”
\nOficialii ARPIM spun ca au propus factorilor decizionali ca acel
\ncod etic al companiilor originale, care “limiteaza la maximum
\naceste plati informale”, sa fie impus la nivelul intregii industrii
\nfarmaceutice.<\/p>\n
Dan Zaharescu, presedintele ARPIM, sustine ca singurul lucru pe
\ncare il fac producatorii se refera la un proces de educatie
\nmedicala continua care este asigurat de companiile farmaceutice
\nprin aceste contracte. Sau prestari de servicii care sunt facute de
\ncatre cadre didactice universitare care analizeaza si care
\nconferentiaza pe teme legate de o anumita medicatie.
\nNoul sistem de compensare vrea sa schimbe tendinta de a prescrie in
\nexces originale, iar cei de la ARPIM spun: “Oficialii Casei de
\nAsigurari au facut niste grupe terapeutice, <zicem ca e bine
\nasa>, molecula asta aici, asta singura, asta impreuna, fara
\nniciun fel de criterii, care, pana la urma pot sa produca probleme
\npe piata concurentiala”.\n <\/p>\n
<\/p>\n
In replica, seful LaborMed, Stephen Stead, marturiseste ca
\nexista persoane care vor sa manipuleze schimbarea pentru a o
\nprezenta ca un minus pentru pacient, acela de a nu se mai putea
\ntrata cu medicamente performante, fara sa se cunoasca faptul ca in
\nVest tot genericele sunt solutia.<\/p>\n
“Producatorii de generice trebuie sa fie mai activi, dar inca nu
\nam avut resurse pentru a deveni mai vizibili pe plan mediatic”,
\nspune Stead, adaugand ca, din acest punct de vedere, industria
\nlocala e mult in urma companiilor internationale pentru a se
\norganiza si coordona eficient. Totodata, CEO-ul producatorului de
\ngenerice spune ca e nevoie de multa educatie pentru pacient, ca sa
\ninteleaga ca medicamentele de acest fel nu sunt invechite si
\ncorespund tuturor standardelor europene de productie. In toata
\naceasta batalie, interesul pacientului ramane in umbra
\nprofitului.<\/p>\n
De exemplu, pentru substanta trimetazidina nu se vor mai
\ncompensa toate medicamentele cu aceasta substanta, ci doar cel mai
\nieftin. “Primind stimulente, medicul va prescrie in continuare
\nmedicamentul original, iar pacientul va trebui sa plateasca de
\ncateva ori mai mult, spunandu-i-se ca e medicamentul care il va
\najuta cel mai mult”, constata medicul George Haber.<\/p>\n
“Problema mai mare nu e la medic, ci in farmacii”, completeaza
\nseful Colegiului Medicilor. Confuzia va fi cuvantul de ordine, iar
\ninteresul pacientului este ignorat cat timp nu se urmareste ca
\nacesta sa plateasca cat mai putin pentru acelasi tratament.
\nSensibilitatea este ridicata, iar taberele extrem de vehemente.
\nBogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei (CC),
\nsustine ca, pornind de la un caz evaluat recent, institutia pe care
\no conduce a recomandat Ministerului Sanatatii sa vina cu o
\nprecizare care sa arate care e limita sumelor si care sunt tipurile
\nde cheltuieli pe care firmele farmaceutice le pot face pentru
\npregatirea sau alte plati facute personalului medical. “Vom relua
\nsubiectul cand terminam investigatiile pe domeniul farmaceutic”, a
\nmai precizat seful CC.<\/p>\n
Raportul Ministerului Sanatatii mai releva faptul ca tipuri
\nsimilare de practici “pot si par sa afecteze majoritatea
\nachizitiilor din sectorul spitalicesc, incluzand, pe langa
\nmedicamente, si materialele sanitare, reactivii si consumabilele de
\nlaborator, alimente, lucrari de modernizare sau de intretinere,
\ndiferite prestari de servicii”. Obligarea spitalelor, ca institutii
\npublice, de a realiza aceste achizitii in principal prin sistemul
\nelectronic de licitatii “nu a eradicat aceste practici, ci le-a
\nconferit noi valente, mai elaborate”: mass-media citeaza cazuri de
\nspecificatii tehnice elaborate de catre comisiile tehnice de
\nlicitatii “<cu dedicatie> pentru anumite firme, realizarea de
\nachizitii directe de la anumiti furnizori sub pretextul unor
\nsituatii de asa-zisa urgenta, descalificarea pe criterii subiective
\na ofertantilor cu oferte mici in favoarea celor <agreati>, cu
\npreturi mai mari”.<\/p>\n
Specialistii chestionati de BUSINESS Magazin cad de acord ca
\nnoul mecanism de compensare si coplata pacientilor pentru
\nserviciile medicale prestate vor descuraja in mica masura platile
\ninformale din sistem. De mentionat e si faptul ca numarul de medici
\ndin Romania scade anual, mii de specialisti plecand peste hotare,
\niar in ritmul actual, in urmatorii zece ani, ne-am putea gasi in
\nsituatia de a nu mai avea cui sa oferim o “atentie”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Valoarea banilor negri care se duc anual in sistemul sanitar din Romania este de cel putin 300 de milioane de euro, potrivit Bancii Mondiale. Fie ca sunt cadouri de la pacienti sau stimulente ale companiilor farmaceutice pentru medici, sumele care se plimba catre halatele albe sunt consistente. Cine are de pierdut si de castigat din acest joc?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[8665,82,16643,10371,323,42,408],"class_list":["post-43591","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-banca-mondiala","tag-bani","tag-coplata","tag-evaziune","tag-medicamente","tag-medicina","tag-pacienti"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43591","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=43591"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43591\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61186,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43591\/revisions\/61186"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=43591"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=43591"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=43591"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/7529816\/5\/banda-medici.jpg?width=445&height=31\")
<\/a><\/p>\n