{"id":43252,"date":"2010-10-07T09:00:00","date_gmt":"2010-10-07T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=43252"},"modified":"2026-04-02T18:25:01","modified_gmt":"2026-04-02T18:25:01","slug":"cele-mai-mari-firme-de-constructii-din-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=43252","title":{"rendered":"Cele mai mari firme de constructii din Romania"},"content":{"rendered":"

Primii zece cei mai importanti constructori din Romania au avut
\nanul trecut o cifra de afaceri cumulata de peste 3,2 miliarde de
\nlei (circa 755 de milioane de euro la cursul mediu de 4,2373
\nlei\/euro din 2009). Importanta primilor zece, desi cifra lor
\ncumulata de afaceri nu atinge 1 miliard de euro, se vede mai bine
\npunand in balanta faptul ca valoarea totala a pietei de constructii
\ndin Romania se ridica la circa 50 miliarde de lei (aproape 12 mld.
\neuro) si ca in aceasta industrie activeaza aproximativ 32.000 de
\nfirme, potrivit IBC Focus, companie specializata in agregarea de
\ninformatii din domeniul constructiilor si afacerilor.<\/p>\n

Analizand un clasament mai extins, al celor mai mari 100 de
\nfirme de constructii, se poate observa ca sectorul de profil a
\ndus-o mai bine anul trecut in ceea ce priveste
\nprofitabilitatea.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

“Valoarea totala a cifrei de afaceri inregistrate de firmele din
\ntop 100 al pietei de constructii in 2009 a scazut cu 26% fata de
\ncea din 2008, cifre care arata cat de mult a influentat recesiunea
\ndomeniul constructiilor din Romania. Pe de alta parte, profitul
\ntotal al celor 100 de antreprenori generali in 2009 fata de 2008 a
\ninregistrat o crestere extraordinara de 77%, de la 174 mil. lei
\n(47,2 mil. euro la cursul mediu din 2008 de 3,6827 lei\/euro – n.r.)
\nla 310 mil. lei (73 mil. euro la cursul mediu de 4,2373 lei\/euro in
\n2009 – n.r.)”, dupa cum arata un studiu realizat de IBC Focus.
\n“Singura explicatie pentru aceasta crestere enorma a profitului ar
\nputea fi aceea ca, odata cu aparitia crizei, firmele de profil
\nsi-au luat masuri pentru a-si asigura profitul pe termen mai lung
\nin detrimentul calitatii.<\/p>\n

Aceasta este o politica total incorecta, practicata in doua
\ndirectii: in primul rand, firmele pun pe plan secundar calitatea,
\nsi, in al doilea rand, vor sa faca economii la manopera si
\npromoveaza si participa la extinderea fenomenului de munca la
\nnegru”, explica Adriana Iftime, presedinte al Patronatului
\nSocietatilor de Constructii.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Strabag SRL a pastrat in 2009 locul intai pe podium, cu o cifra
\nde afaceri ce a depasit 120 de milioane de euro. Principalul
\nproiect la care a lucrat anul trecut compania austriaca este noul
\nsediu al OMV Petrom, Petrom City din Straulesti, pentru care
\nStrabag a realizat ecologizarea terenului inainte de inceperea
\nconstructiilor. Sediul Petrom a fost important si pentru bilantul
\nAlpine, companie tot austriaca ce a castigat in urma unei licitatii
\ncontractul de constructie a viitorului sediu Petrom, in valoare de
\n80 de milioane de euro. Alpine si-a mai adaugat in portofoliu anul
\ntrecut proiecte precum complexul comercial Baumax din Constanta sau
\nhala de asamblare nave din Galati.<\/p>\n

De-a lungul timpului, subsidiara romaneasca a uneia dintre cele
\nmai importante companii de constructii din Austria a mai fost
\nimplicata in proiecte precum Ambasada Germaniei din Bucuresti sau
\ndiverse centre comerciale pentru Kaufland, Billa sau Praktiker.
\nContractul cu Petrom a continuat si in 2010, lucrarile fiind
\nincheiate in luna august, iar Alpine mai are in continuare in
\nexecutie o statie de prelucrare pentru Petrom, proiecte de
\ncanalizari, de intretinere de strazi, precum si o serie de proiecte
\nde ecologizare.<\/p>\n

2010 a adus si pentru austriecii de la Strabag o gura de oxigen,
\navand in vedere si ca, recent, la inceputul lui septembrie, un
\nconsortiu condus de austrieci a castigat licitatia pentru
\nconstructia tronsonului de autostrada Deva-Orastie, cu o oferta de
\n179 de milioane de euro. O performanta “extrem de buna”, avand in
\nvedere ca primul semestru a mers destul de prost in sectorul
\nconstructiilor de toate tipurile, dupa cum spune Iftime. Plus ca
\nnici prognozele pentru 2011 nu sunt mai optimiste: “Semnalele sunt
\nfoarte proaste atat pentru 2010, cat si pentru 2011. Suntem extrem
\nde dependenti de ceea ce se intampla peste hotare. Speranta de
\nrevenire vine aproape exclusiv din partea investitorilor straini,
\nasa cum tot ei au fost artizanii boom-ului imobiliar de dinainte de
\ncriza. De la stat ne asteptam la destul de putine, avand in vedere
\nca unele programe din sectorul constructiilor au fost sistate (spre
\nexemplu, cel de reabilitare termica)”.<\/p>\n

Faptul ca cele mai mari proiecte au fost ale investitorilor privati
\nse vede si din top 10 al constructorilor: locul unu si trei apartin
\naustriecilor, iar locul al doilea este ocupat de Danya Cebus,
\nconstructor care face parte din grupul Africa Israel Investments si
\ncare a consemnat anul trecut o cifra de afaceri de peste 118 de
\nmilioane de euro. Firma este implicata in constructia mai multor
\nproiecte imobiliare, printre care Evocasa Armonia, Evocasa Selecta,
\nEvocasa Optima si Evocasa Viva ale dezvoltatorului imobiliar Adama.
\nDanya Cebus a intrat pe piata locala in 2007 si a lucrat aproape
\ndoi ani pentru proiectul mallului bucurestean AFI Palace
\nCotroceni.<\/p>\n

Malluri a construit pana in 2008 si Build Corp, compania de
\nconstructii din Iasi controlata de omul de afaceri Iulian Dascalu,
\ncare detine si Iulius Group, dezvoltatorul mallurilor cu acelasi
\nnume din Iasi, Cluj, Timisoara si Suceava. Din 2009, compania a
\ninceput sa construiasca proiectul Palas – investitie evaluata la
\n260 de milioane de euro. Build Corp a a avut afaceri de 76,9 mil.
\neuro anul trecut. Pe langa Palas, compania a mai lucrat anul trecut
\nsi la magazinul Praktiker din Botosani, deja finalizat, precum si
\nla cinci imobile de locuit, potrivit Raportuldeinvestitii.ro.<\/p>\n

Chiar daca lucrarile de constructii realizate din banii de la
\nbugetul de stat au stagnat, din lipsa de fonduri, una dintre
\nfirmele cunoscute pentru contractele incheiate cu autoritatile
\npublice, Vega 93, este prezenta in top pe pozitia a patra. Compania
\ndetinuta de oamenii de afaceri Corneliu Istrate si Maricel Pacuraru
\na castigat anul trecut proiectul pentru dezvoltarea zonei libere
\ndin Galati, precum si alte proiecte de infrastructura, insa a
\nreusit sa mai vanda putine dintre cele peste 300 de apartamente
\nconstruite in 2008 din fonduri proprii.<\/p>\n

O alta companie romaneasca prezenta in top, Real Design Trust, cu o
\ncifra de afaceri de aproape 56 de milioane de euro, construieste
\nplatforma comerciala Policolor Bucuresti, ce va include trei centre
\ncomerciale, cladiri de birouri, galeriile comerciale Policolor
\nPlaza, parcari supraterane si subterane. O cifra de afaceri ceva
\nmai mica a avut Aedificia Carpati, prezenta in top 10 cu afaceri de
\n47 mil. euro anul trecut. Firma a castigat in primavara lui 2010,
\nalaturi de Romtest Electronic, licitatia pentru reabilitarea
\nTeatrului National din Bucuresti, valoarea contractului fiind de 48
\nmilioane de euro, fara TVA. Ocupantul pozitiei a zecea in clasament
\neste firma argeseana Conarg SA, ce face parte din grupul Conarg
\ncontrolat de omul de afaceri Valentin Visoiu. Firma are in
\nportofoliu proiectul Tribunalului Arges din Pitesti, contract cu o
\nvaloare de 32 mil. lei (aproape 8 mil. euro). De asemenea, Conarg
\nmai construieste in Bucuresti ansamblul rezidential Quadra 2.<\/p>\n

Faptul ca in 2009 au fost scoase pe pe piata putine proiecte de
\nconstructii a facut ca anul trecut sa rezoneze pentru cei mai multi
\njucatori din industria constructiilor cu un fel de Vinere Neagra a
\nWall Street-ului. “Cu totii vrem sa uitam de acest an, care a fost
\nafectat de lipsa finantarii si a increderii in investitii pe piata
\nromaneasca. Totusi am avut noroc ca scaderea afacerilor este de
\ndoar 20% in 2009, pentru ca am semnat doua contracte noi
\nimportante, cu o valoare de circa 45 de mil. euro”, a declarat
\nMehmet Bicer, business development manager al Synergy Construct.
\nUnul dintre contracte a constat in constructia fabricii din
\nlocalitatea Urlati pentru P&G, in valoare de 25 de milioane de
\neuro, iar celalalt a fost semnat cu AE&E (Austrian Energy &
\nEnvironment), pentru montarea unor centrale de desulfurizare in
\ncadrul CET Turceni, cu scopul reducerii poluarii.<\/p>\n

Fata de anul 2008, din top 10 mai lipsesc nume precum Mivan Kier
\nJoint Venture Limited Newpark (care a intrat in procedura de
\ninsolventa), Bog’Art, Timcon sau Heberger Constructii. De asemenea,
\ncompanii cunoscute precum Impact sau Romstrade nu apar in top 10
\nnici in 2008, nici in 2009. “In momentul de fata, nu exista inca
\nsemnale ca investitorii ar dori sa reinvesteasca in Romania, dar
\nnici din partea guvernului ca bugetul s-ar reinsanatosi. Pentru
\nmoment insa, sunt suficiente motive sa ramanem pesimisti”, conchide
\nAdriana Iftime.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anul trecut, cifrele de afaceri ale celor mai mari constructori din tara au respectat tendintele pietei, astfel ca au avut de castigat multinationalele care au construit proiecte mari, in detrimentul companiilor locale ce contractau lucrari cu statul. Ce proiecte au propulsat multinationalele din constructii in fruntea clasamentului?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6462,7228,3826],"tags":[7226,30,474,11970],"class_list":["post-43252","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-imobiliare","category-industrie","category-special","tag-constructii","tag-imobiliare","tag-industrie","tag-top-bm"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43252","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=43252"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43252\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60868,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43252\/revisions\/60868"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=43252"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=43252"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=43252"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}