Miscarea care a atras toata atentia, acel protest amorf, spontan
\ncoagulat impotriva cresterii rolului guvernului si contra majorarii
\ndeficitului bugetar este cea pe care as numi-o “Miscarea
\nCeainicului” – pentru ca tot ce fac ei este sa improaste cu
\nabur.<\/p>\n
Asta nu inseamna ca energia din spatele lor nu este autentica
\n(evident ca este) sau ca nu va avea un impact electoral (cu
\nsiguranta ca va avea). Dar influentarea alegerilor si influentarea
\nviitorului Americii sunt doua lucruri diferite. Dupa tot ce am
\nauzit despre aceasta miscare, mi se pare ca e facuta doar din abur,
\ndar si ca nu are un motor. Nu are un plan de a readuce Americii
\nmaretia.<\/p>\n
Aceasta Miscare a Ceainicului nu poate avea un impact benefic
\nasupra tarii, pentru ca a si evaluat gresit principala problema a
\nAmericii si nici nu a oferit o solutie credibila pentru problema pe
\ncare a identificat-o. Cum poti sa iei in serios o miscare ce
\nsustine ca vrea sa taie cheltuielile guvernamentale cu miliarde de
\ndolari, dar nu identifica punctual programele de aparare, asistenta
\nsociala si medicala sau alte linii bugetare pe care e gata sa le
\nsuprime?<\/p>\n
Si cum poti sa iei in serios o miscare care a ramas in cea mai mare
\nparte tacuta atunci cand administratia Bush a lansat doua razboaie
\nsi un program de facilitati la medicamentele pe baza de reteta,
\nprin programul Medicare, concomitent cu reducerea impozitelor, dar
\ncare acum este ingrozita de deficitul bugetului si nu mai suporta
\nmasurile luate de presedintele Barack Obama? Aud? Unde ati fost opt
\nani de zile, oameni buni?<\/p>\n
Problemele care deranjeaza Miscarea Ceainicului – deficitul si
\ncresterea cheltuielilor guvernamentale – sunt de fapt simptome ale
\nproblemei noastre, nu cauzele ei. Ele sunt simptomele unei tari
\naflate intr-o stare de declin accentuat, care isi pierde atuul
\ncompetitiv din cauza ca politicile noastre au devenit doar o alta
\nforma de divertisment sportiv, Congresul e un forum pentru mita
\nlegalizata si principalele noastre institutii legiuitoare sunt
\ndivizate de partizanate toxice pana la paralizie.<\/p>\n
Partida Ceaiului care conteaza cu adevarat, care se intinde de la
\nrepublicanii de centru pana la independenti, trecand drept prin
\ndemocratii de centru, are o perceptie profunda a situatiei si e in
\ncautarea unui lider cu trei caracteristici. In primul rand, sa fie
\npatriot: un lider care e mai interesat sa lupte pentru tara lui
\ndecat pentru partidul lui. In al doilea rand, un lider care sa-i
\nconvinga pe americani ca el\/ea nu are doar un plan de a reduce
\nimpozitele sau de a extinde pachetele de stimulare economica, ci de
\na face ceva mai mare – sa faca America o tara de succes,
\ncompetitiva si respectata din nou. Si in al treilea rand, cineva
\ncare are capacitatea de a conduce in fata incertitudinilor si nu
\ndoar se plange de cat de grele sunt lucrurile – un lider ce crede
\nca treaba lui nu e sa citeasca sondajele, ci sa schimbe
\nsondajele.<\/p>\n
Sociologul democrat Stan Greenberg mi-a spus ca, atunci cand face
\nun focus grup azi, asta aude: “Oamenii cred ca tara e in necaz si
\nca state precum China au o strategie pentru atingerea succesului,
\niar noi nu avem. Ei vor merge dupa oricine ii va convinge ca are un
\nplan sa faca America din nou mare. Asta vor sa auda. Si asta trece
\ndincolo de republicani si democrati”. Pentru mine, acesta este un
\nplan ce incepe cu intrebarea: Care e acel miez de competenta si
\navantaj strategic al Americii si cum sa-l cultivam? Raspuns: Este
\ncapacitatea noastra de a atrage, a dezvolta si a descatusa talentul
\ncreator. Asta inseamna oameni care inventeaza, construiesc si vand
\nmai multe bunuri si servicii ce fac vietile oamenilor mai
\nproductive, mai sanatoase, confortabile, sigure si amuzante decat
\nale celor din alte tari.<\/p>\n
Leadershipul inseamna astazi cum poate guvernul SUA sa atraga si sa
\neduce mai multi astfel de oameni talentati si apoi sa puna in
\naplicare legi, reglementari si bugete care sa imputerniceasca acei
\noameni talentati sa dezvolte produsele si serviciile lor, sa le
\nvanda in toata lumea si, facand aceasta, sa creeze locuri de munca
\naici. Fara asa ceva nu ne vom putea permite asistenta medicala sau
\ncheltuielile cu apararea de care avem nevoie. Acesta este planul pe
\ncare adevarata Partida a Ceaiului il vrea de la presedintele
\nsau.
\nCa sa-l aplice ar fi nevoie sa marim niste impozite – la
\ncombustibili, spre exemplu – si sa scadem altele, cum ar fi taxele
\ncorporatiste si cele pe veniturile angajatilor. Ar fi nevoie sa ne
\nregandim legile imigratiei astfel incat sa ne controlam mai bine
\ngranitele, sa lasam sa intre mai multi angajati bine pregatiti si
\nsa-i pastram pe acei straini inteligenti ce fac facultatea la noi.
\nSi mai e nevoie sa reducem cheltuielile pentru unele servicii
\npublice, ca sistemul de asistenta sociala, si sa majoram altele, ca
\neducatia si cercetarea pentru o e-co-nomie a secolului 21.
\nCu alte cuvinte, e nevoie de un plan foarte destept, subtil si bine
\ntintit ca sa ne folosim resursele aflate acum in scadere in cel mai
\neficient mod, asa incat sa ne recastigam competentele de baza.
\nAceasta este singura problema pe termen lung la problema noastra –
\nsa ne croim singuri drumul de iesire din datorii.
\nOrice Partida a Ceaiului care spune ca raspunsul este simpla
\nreducere a rolului guvernului si taierea impozitelor ar putea sa
\nprofite, cu acest discurs, la alegerile de la jumatatea mandatului
\ndin noiembrie. Dar nu poate sa duca America in directia buna.
\nPentru asa ceva exista o alta Partida a Ceaiului, care insa isi
\nasteapta inca liderul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
In America exista astazi de fapt doua Partide ale Ceaiului, contestatare ale status-quo-ului: una despre care ati citit si care nu e asa importanta si una despre care nu ati citit, dar care poate ajunge foarte importanta daca politicianul potrivit va intelege cum sa o exploateze.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[9579,7104,19356,7643],"class_list":["post-43201","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-new-york-times","tag-opinii","tag-partida-ceaiului","tag-thomas-friedman"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43201","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=43201"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43201\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43217,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43201\/revisions\/43217"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=43201"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=43201"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=43201"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}