{"id":43186,"date":"2010-10-04T09:00:00","date_gmt":"2010-10-04T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=43186"},"modified":"2026-04-02T18:23:28","modified_gmt":"2026-04-02T18:23:28","slug":"analiza-swot-a-romaniei-esti-de-acord","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=43186","title":{"rendered":"Analiza SWOT a Romaniei. Esti de acord?"},"content":{"rendered":"

Omul de afaceri Radu Georgescu si-a petrecut, an acest an,
\nvacanta in Romania, cu masina, dupa ce in ultimii doi ani anul
\ntrecut a petrecut acelasi gen de concediu in Statele Unite. “A fost
\nabsolut senzational. Am oprit unde ni s-a facut somn si nu a fost
\nnicio problema. Iar oamenii mi-au zambit tot timpul, contrar
\ncrizei”, spune Georgescu. In schimb Bogdan Georgescu, seful
\nagentiei de consultanta imobiliara Colliers spune ca o saptamana de
\nvacanta petrecuta in Romania a fost groaznica.<\/p>\n

Iata doua opinii contrare, care vin fie din niveluri diferite de
\nasteptare fie din firesti separari de calitate a serviciilor. Este
\nnormal sa fie asa si astfel de situatii sunt curente, despre
\noricine ar fi vorba in orice zona a lumii. Este o problema de
\npreceptie si de asteptari. Daca am transforma vacantele celor doi
\nGeorgesti si am adauga sumelor cheltuite de cei doi multe zerouri,
\nam obtine doi investitori. Doi investitori care traverseaza o
\nperioada de criza si care au de luat decizii: unde merg, ce domenii
\nde activitate aleg, ce oportunitati au si ce castig vor
\nobtine?<\/p>\n

Participantii la discutia organizata de BUSINESS Magazin cred ca
\nRomania are calitati: mediul de afaceri in sine, oamenii deschisi
\nla minte, abilitatile de comunicare si cunossterea limbilor
\nstraine, adaptabilitatea de care dau dovada romanii in general.
\nSlabiciuni sunt in primul rand in zona politicului, alaturi de
\nsistemul de invatamant, de migratia fortei de munca, calitatea
\nscazuta a vietii, precum si cea mai mare parte a
\ninfrastructurii.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Pentru un om de afaceri slabiciunile se pot transforma in
\noportunitati, de aceea regasim la acest capitol imbunatatirea
\ncalitatii vietii sau infrastructura. Tot oportunitati sunt si
\nconsumatorul, pentru ca Romania este o piata mare, importanta,
\nalaturi de pozitia geografica, potentialul de dezvoltare al satului
\nromanesc sau nevoia de informatizare a sistemului financiar.<\/p>\n

Media pare sa fie, in opinia mediului de afaceri, o amenintare,
\nalaturi de sistemul de administratie publica, de imbatranirea
\npopulatiei sau de faptul ca o parte din ansamblul democratic pare
\nsa nu functioneze. Justitia se afla undeva intre slabiciune si
\namenintare.
\nCele cateva fraze de mai sus rezuma simplu si concis atat orele de
\ndiscutii cat si anii de experienta acumulati in mediul de afaceri
\nromanesc. Ce trebuie sa inteleaga autoritatile romane,
\nidentificate, repetam, de mediul de afaceri drept una din cele mai
\nmari vulnerabilitati ale Romaniei, este faptul ca investitiile se
\nbazeaza de cele mai multe ori tocmai pe perceptie si pe
\npreferinte.<\/p>\n

In ianuarie 2010 Romania se situa pe locul 16 intre cele mai
\natractive destinatii pentru investitii din lume, inaintea Rusiei
\nsau Cehiei, intr-un clasament intocmit de firma de consultanta
\nA.T.Kearney si in care China este considerata cea mai buna tinta
\npentru investitii. “Companiile cauta antidotul nesigurantei si vor
\ndin ce in ce mai mult sa investeasca in <strainatatea
\napropiata>”, spune atunci Paul Laudicina, presedintele
\nA.T.Kearney. In acelasi studiu Romania se situa pe un important loc
\nsase in preferintele investitorilor europeni, fiind prima
\ndestinatie europeana, inaintea Italiei, Frantei sau Poloniei. La
\nacel moment Romania se bucura de respectiva pozitie favorabila la
\ncapatul unui an electoral, lipsit de masuri de austeritate si in
\ncare efectele crizei nu s-au resimtit pregnant, dar si dupa o
\nperioada de cativa ani de crestere economica sustinuta.<\/p>\n

La aproape un an de la publicarea studiului, putem paria pe orice
\nca perceptia favorabila a investitorilor asupra Romaniei este in
\nmasura sa se fi schimbat, mai ales dupa desele si contradictoriile
\nschimbari in legislatia fiscala, dupa derutantele modificari in
\nprognozele de inflatie, crestere economica sau somaj ale diverselor
\ninsitutii sau dupa relativa indiferenta cu Guvernul a tratat
\nmasurile de revigorare ale economiei pe care le-a promis.<\/p>\n

Culmea este ca, cel putin in declaratiile oficiale, ministrii
\npareau constienti de problemele economice ale Romaniei dar si de
\nsolutii. Constantin Nita, fost ministru pentru IMM in perioada 2008
\n– 2009, declara: “Revenirea noastra depinde daca vom sti sa
\nstimulam mediul de afaceri sa produca bani, nu sa crestem
\nimpozitele ca sa-l sufocam. Daca nu stimulezi agentii economici nu
\nai de unde sa ai bani la fondul de pensii sau la cel de sanatate.
\nSi nici investitiile in proiecte mari de infrastructura nu sunt o
\nsolutie viabila, pentru ca blocam banii intr-o zona care nu are o
\nrata mare de multiplicare a investitiei. Pai in anii ’70, Japonia a
\ntasnit in sus pentru ca a investit doar 30% in proiecte de
\ninfrastructura si 70% din investitii au mers catre IMM-uri. Cui sa
\nspui asa ceva in Romania?”.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Problema nu este cui sa spui, ci cine sa faca. Si de ce.<\/p>\n

Criza a modificat consumatorul, spune Octavian Popescu,
\nvicepresedintele agentiei media Initiative, “Criza i-a facut pe
\noameni sa-si schimbe valorile si lucrurile in care cred…
\nCredibilitatea, competenta si securitatea reprezinta principalele
\ncriterii care influenteaza comportamentul de cumparare. Lumea s-a
\ndivizat intre eroii si raufacatorii crizei”, spune Popescu. Cum la
\nnivel fundamental investitorul se aseamana in mare masura cu
\nconsumatorul, principalele criterii se mentin si in cazul unei
\ndecizii investitionale; Romania, la nivel investitional, nu pare a
\nfi tocmai un model de credibilitate si securitate si face destul de
\nmulte pentru a-si indeparta competentele.<\/p>\n

Pe plan international criza mai aduce doua modificari importante –
\ndetronarea SUA din pozitia de principala tinta a investitiilor in
\nurmatorii doi ani si aparitia CIVETS.<\/p>\n

Detronarea SUA de catre China, India si Brazilia apare in
\nstudiul “World Investment Prospects Survey 2010-2012” al UNCTAD,
\nComisia Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare. Studiul este
\nintocmit in baza raspunsurilor a circa 500 de manageri de
\ninvestitii din multinationale, consultati, specialisti in economie
\nsau din lumea academica. Mexicul sau Thailanda sunt alte surprize,
\nurcand in topul preferintelor investitorilor.<\/p>\n

Cine este CIVETS? NU este vorba despre zibeta, micutul mamifer, ci
\nde grupul de state – Columbia, Indonezia, Vietnam, Egipt, Turcia si
\nAfrica de Sud – pregatit sa inlocuiasca mantra BRIC – Brazilia,
\nRusia, India si China, socotite marile aspiratoare de investitii
\nale momentului si motoarele cresterii economice mondiale. CIVETS
\nsunt ideea lui Michael Geoghegan, directorul executiv de la HSBC.
\n“Fiecare dintre ele are o populatie mare, tanara, in crestere.
\nFiecare are o economie diversa si dinamica. Si fiecare, in termeni
\nrelativi, este stabila din punct de vedere politic”, spunea recent
\nGeoghegan. Iar HSBC este o institutie familiarizata cu pietele
\nemergente.<\/p>\n

“In lumea de astazi nu-ti poti permite sa astepti ca afacerile sa
\napara. Trebuie sa mergi acolo unde sunt afacerile”, crede seful
\nHSBC.<\/p>\n

Romania a fost, pentru o perioada scurta din pacate, un loc unde
\n“au fost afaceri”. Greseala tuturor a fost credinta ca afacerile
\n“vor fi” tot timpul, chiar fara sprijin guvernamental, ba cu taxe
\nmajorate asezonate cu inutile dispute politice. O statistica simpla
\neste relevanta: in mai 2007 in Romania au fost infiintate 1482 de
\ncompanii cu capital strain. Un an mai tarziu, apareau 1.098 de
\nsociatati, iar in 2009 numarul noilor societati cu participatie
\nstraina la capital se injumatatea la 580. In 2010 s-au infiintat
\nnumai 422 de companii cu capital strain.<\/p>\n

In acelasi siaj al anilor de crestere economica, Romania inca mai
\natrage investitii straine, care au8 crescut de la 1,9 miliarde de
\neuro in 2003 la 5,2 miliarde euro in 2005 si la 9,5 miliarde euro
\nin 2008. Valoarea s-a injumatatit in 2009, la 4,5 miliarde euro,
\niar la finele lunii iunie a acestui an investitiile straine directe
\ntotalizau 1,8 miliarde euro. O suma rezonabila, daca e sa luam in
\ncalcul efectele crizei. Dar privind “per capita” Romania avea cea
\nmai mica valoare a investitiilor straine directe, 2.408 euro\/cap de
\nlocuitor din Centrul si Estul Europei, aproape jumatate din
\nvaloarea din Bulgaria, 4.870 euro si mult sub cei 8.049 euro din
\nCehia.<\/p>\n

Fara a spera sa ajunga la valori comparabile cu cele indicate
\ndeja, Romania ar trebui sa isi fixeze un obiectiv rezonabil, cum
\nsunt cei 3.323 de euro ai unui polonez, daca nu cei peste 6.000 de
\neuro din Ungaria.<\/p>\n

Pentru inceput ar trebui ca oficialii romani sa intocmeasca o
\nanaliza SWOT (strengths, weaknesses, opportunities, threats –
\npuncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari) a Romaniei.
\nSau sa citeasca discutia care urmeaza<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Romania se afla nu numai la intersectia marilor rute comerciale dintre Asia si Europa, ci si intre marile rute mondiale ale banilor. Pentru urmatorii ani analistii vorbesc de schimbari de directie ale marilor fluxuri investitionale, de aparitia unor noi aspiratoare de bani, altele decat marile economii occidentale, cele mai favorizate pana acum. Ce ofera Romania pentru a atrage investitii in prezent, dupa ce duduitul imobiliar s-a stins? O analiza SWOT, intocmita de BUSINESS Magazin cu ajutorul unui grup de manageri si antreprenori, incearca sa ofere un raspuns, poate nu complet, dar relevant.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9421,571,7211,698,531,14232,6462,7228,573,7218,7208,3826,7142,7987],"tags":[19345,18562,13162,15841,98],"class_list":["post-43186","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agricultura","category-business-hi-tech","category-comert","category-cover-story","category-energie","category-eveniment","category-imobiliare","category-industrie","category-media-marketing","category-resurse-umane","category-servicii-financiare","category-special","category-transporturi","category-turism","tag-analiza-swot","tag-brand-de-tara","tag-oportunitati","tag-pericole","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43186","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=43186"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43186\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60811,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43186\/revisions\/60811"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=43186"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=43186"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=43186"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}