Cel mai recent raport de activitate al Kuka – o companie cu
\nsediul in orasul bavarez Augsburg, ai carei roboti industriali
\nportocalii sunt o prezenta obisnuita pe liniile de asamblare ale
\nuzinelor auto – avea o urma de autosuficienta. Kuka a anuntat in
\naugust ca vanzarile sale au egalat si au depasit nivelurile
\ndinaintea crizei financiare. Prin contrast, vanzarile rivalilor sai
\njaponezi erau inca cu o treime sub nivelurile de la inceputul lui
\n2008 inainte ca recesiunea globala sa dea peste cap industria
\nauto.<\/p>\n
O crestere a comenzilor de la producatorii europeni de
\nautomobile a sustinut redresarea Kuka. Dar a fost bine si ca euro a
\nscazut in fata yenului japonez, ceea ce a dat Kuka un avantaj de
\npret fata de competitorii japonezi, avantaj pe care nu-l avea in
\nurma cu un an.”Pretul nu este singurul criteriu, dar este unul
\nimportant”, a declarat intr-un interviu directorul executiv al
\nKuka, Till Reuter. “Un euro mai slab este in avantajul
\nnostru.”
\nLa inceputul lunii septembrie, euro slabise cu 19% fata de yen in
\nultimul an, aproape dublul scaderii fata de dolar. Pe ansamblu,
\ncalculand din august 2008, euro a scazut cu 36% fata de yen.<\/p>\n
Un yen mai puternic este o veste buna pentru industria auto
\ngermana, ai carei principali competitori sunt din Japonia. Si este,
\nevident, o veste proasta pentru Japonia, unde moneda puternica a
\ndevenit deja o problema politica. Rivalitatea dintre cele doua tari
\nse manifesta in special in China. Aceasta este piata cu cea mai
\nrapida crestere pentru multe companii germane, dar proximitatea
\ngeografica ofera un avantaj exportatorilor japonezi. China a fost
\nanul trecut destinatia a 5% din exporturile auto germane, in
\ncrestere de la 0,6% in 2000. Iar 9,1% din exporturile de
\nechipamente germane au mers in China, in crestere de la 2,7% in
\nurma cu un deceniu, potrivit Ifo Institut din M\u00fcnchen.<\/p>\n
“Producatorii japonezi sunt peste tot si ei sunt de obicei
\ncompetitorii cei mai duri”, spune Oliver Wack, un specialist in
\npiata chineza de la Federatia Inginerilor Germani, o organizatie a
\nbreslei.
\nDe fapt, companiile germane au castigat teren in China anul trecut,
\ncrescandu-si cota de importuri la 22,9%, fata de 20,6%, in vreme ce
\nfelia de importuri japoneze in China a scazut la 24,1%, de la 27%,
\npotrivit federatiei inginerilor.<\/p>\n
Pentru ca moneda chineza se misca in tandem cu dolarul, yenul
\ncreste fata de yuan, pana si euro a ajuns mai ieftin. Dar
\neconomistii si managerii avertizeaza ca sunt multe alte motive
\npentru castigurile Germaniei. Spre exemplu, Germania a beneficiat
\nde masivele investitii ale Chinei in infrastructura, ca de pilda in
\ntermocentrale, unde au fost favorizate companii ca Siemens. Iar
\ncostul initial, in euro sau in yeni, este adeseori un element
\nsecundar pe pietele unde se vand echipamente industriale
\nspecializate sau utilaj greu si unde atat companiile japoneze, cat
\nsi cele germane sunt puternice. Clientii se uita dupa considerente
\nca eficienta energetica, care ar putea fi un factor de cost mai
\nimportant pe termen lung.<\/p>\n
Putine companii germane se plang ca yenul e puternic. “Daca
\nJaponia are o moneda puternica, evident ca asta ajuta companiile
\ngermane”, explica Steffen Elstner, specialist in exporturi la Ifo
\nInstitut. Avantajul este mic, dar semnificativ, adauga Rolf
\nSchneider, seful diviziei de studii macroeconomice la asiguratorul
\ngerman Allianz. El calculeaza ca aprecierea dolarului fata de euro
\na adus 3-4% la exporturile germane, in vreme ce cresterea yenului
\nnu a adus mai mult de 1%.<\/p>\n
Dar “1% e inca relativ mult”, spune Schneider. “Pentru
\ncompaniile care concureaza direct cu cele germane, el joaca un rol
\ndecisiv.”<\/p>\n
<\/p>\n
Yenul slab de acum cativa ani a fost un rezultat al dobanzilor
\nextrem de mici din Japonia, care au facut obligatiunile si alte
\nactive japoneze mai putin atractive pentru investitorii
\ninternationali. Dar cand criza financiara a lovit, si Banca
\nCentrala Europeana si-a redus dobanda cheie, pana la un 1% istoric,
\niar castigul pe care investitorii il puteau avea de la euro nu mai
\nera cu mult mai mare decat cel pe care-l oferea yenul. Aceasta si
\ncresterea firava din mare parte a zonei euro au insemnat mai putine
\nmotive pentru investitori sa-si plaseze banii in Europa, in loc de
\nJaponia. “Acum ca dobanzile sunt jos in toata lumea, acest avantaj
\na disparut”, constata Ralph Wiechers, economist-sef la Federatia
\nInginerilor Germani.<\/p>\n
Reprezentantii industriei germane tind sa minimalizeze
\nimportanta ratelor de schimb, preferand sa puna accentul pe alte
\nmotive pentru care strategiile si produsele lor sunt superioare
\ncelor ale competitorilor.Un purtator de cuvant al Volkswagen, care
\na refuzat sa-i fie citat numele din cauza politicii companiei, a
\ndeclarat ca firma a inceput sa ia din cota de piata a Toyota
\ndatorita calitatii produselor Volkswagen, nu din cauza unei
\nschimbari in cursul yenului.<\/p>\n
ABB, companie cu sediul in Z\u00fcrich si printre ale carei produse
\nse numara roboti industriali produsi in Germania si in alte tari,
\nsustine ca nu a observat vreun beneficiu de pe urma yenului. “La
\nacest moment nu vedem o schimbare de ansamblu in peisajul
\ncompetitional de pe urma intaririi yenului”, a raspuns intr-un
\ne-mail Michel Demare, directorul financiar la ABB.Multe companii
\nmultinationale produc acum in toata lumea, ca sa se protejeze de
\nfluctuatiile monetare. Kuka produce echipamente in Shanghai, dar si
\nin Germania sau Ungaria si cumpara componente din Japonia.<\/p>\n
Liebherr, producator german de echipamente de constructii,
\nconcureaza direct cu Tadano din Japonia in domeniul macaralelor
\nmobile. Dar, de vreme ce Tadano produce macaralele la o filiala din
\nGermania, yenul puternic nu ofera pentru Liebherr niciun
\navantaj.Totusi, in Japonia, yenul a devenit o problema sensibila,
\npe masura ce moneda evolua in jurul maximului ultimilor 15 ani. Un
\nstudiu guvernamental facut recent public si efectuat pe 102
\nexportatori a aratat ca peste 60% dintre ei estimeaza scaderi ale
\nprofiturilor din cauza aprecierii yenului.<\/p>\n
Ichiro Ozawa, rivalul premierului Naoto Kan la sefia Partidului
\nDemocrat din Japonia, a spus recent ca trebuie luate urgent masuri
\npentru scaderea cotatiei yenului. La 15 septembrie, oficialii
\njaponezi au intervenit direct pe piata pentru devalorizarea
\nyenului, anuntand ca vor continua sa urmareasca miscarile pietei si
\nsa actioneze din nou daca va fi cazul. Este dificil totusi pentru
\nstate sa umble prea mult la nivelul monedelor nationale. Bancile
\ncentrale pot vinde cantitati mari din propria moneda, dar efectul e
\nde obicei temporar. Iar Banca Japoniei probabil ca nu poate conta
\npe o actiune coordonata cu Banca Centrala Europeana si cu Rezerva
\nFederala a SUA, care n-au niciun interes sa-si intareasca propriile
\nmonede.<\/p>\n
In cel mai fericit caz, interventiile incetinesc evolutiile de
\npe piata monetara si le ofera companiilor mai mult timp la
\ndispozitie sa se adapteze. Desi a recunoscut dificultatile, Ozawa a
\navertizat totusi ca “aprecierea yenului a ajuns la un nivel la care
\ne neaparata nevoie sa intervenim”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Companiile europene tind sa urmareasca rata de schimb a dolarului, pentru ca moneda americana este cea mai importanta pentru comertul mondial. Dar recenta intarire a yenului joaca si ea un rol in avantul exporturilor germane.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[240,201,930,260,7921,105,9579,9620],"class_list":["post-43133","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-comert","tag-companii","tag-euro","tag-export","tag-germania","tag-japonia","tag-new-york-times","tag-yen"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43133","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=43133"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43133\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60761,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43133\/revisions\/60761"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=43133"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=43133"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=43133"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}