{"id":43064,"date":"2010-09-27T09:00:00","date_gmt":"2010-09-27T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=43064"},"modified":"2026-04-02T18:20:14","modified_gmt":"2026-04-02T18:20:14","slug":"cat-de-scurte-sa-fie-fustele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=43064","title":{"rendered":"Cat de scurte sa fie fustele?"},"content":{"rendered":"<p>Exista o legenda urbana, bazata pe o teorie emisa in 1926 de<br \/>\neconomistul George Taylor, care stabileste o corelatie intre<br \/>\nlungimea fustelor femeilor si mersul economiei: creste economia,<br \/>\nfustele se scurteaza, iar atunci cand economia scade, fustele se<br \/>\nlungesc. Viziunea lui Taylor a fost periodic invocata, teoriei sale<br \/>\nfiindu-i aplicate, sau nu, ghilimele in functie de seriozitatea<br \/>\ncelui care o folosea. In vara acestui an, un profesor si o studenta<br \/>\nde la Erasmus School of Economics, o cat se poate de importanta si<br \/>\nserioasa institutie de invatamant, s-au decis sa verifice teoria,<br \/>\nfolosind imaginile publicate pe coperta unei reviste frantuzesti de<br \/>\nmoda, publicatie care apare din 1921 si care, ciudat, nu a pierit<br \/>\nin epoca internetului, precum si cronologia crizelor emisa de<br \/>\namericanii de la National Bureau of Economic Research &#8211; NBER, un<br \/>\nsoi de arbitru al crizelor economice.<\/p>\n<p>Cei doi cercetatori au folosit o metodologie destul de<br \/>\ncomplicata si formulele de rigoare (ce inseamna de fapt o fusta<br \/>\nscurta? Si cand avem de-a face cu crestere sau cu scadere<br \/>\neconomica?) si au obtinut un rezultat interesant: Taylor a avut<br \/>\ndreptate si lungimea fustelor creste atunci cand valoarea<br \/>\nactiunilor scade la bursa sau PIB se pravale. Dar exista un mic<br \/>\namanunt: exista un decalaj de trei ani, in sensul ca daca masculii<br \/>\nspeciei umane se mai bucura acum de oarece privelisti este pentru<br \/>\nca in urma cu doi ani economia crestea. De la anul insa, gata.<br \/>\nInvoc teoriile lui Taylor numai pentru ca saptamana trecuta acelasi<br \/>\nNBER a anuntat ca recesiunea din Statele Unite, inceputa la finele<br \/>\nlui 2007, s-a incheiat oficial in vara anului trecut. Anuntul a<br \/>\nfost salutat, in general, de un val de neincredere si de ironii si<br \/>\nchiar presedintele Barack Obama s-a simtit indemnat sa pomeneasca<br \/>\nde diferentele dintre cifrele oficiale si seci si milioanele de<br \/>\noameni ramasi fara slujbe, averi si case. Ba chiar si Warren<br \/>\nBuffett a iesit la televizor si a tinut sa precizeze ca el<br \/>\ndefineste recesiunea altfel decat NBER si ca pentru a iesi din<br \/>\nrecesiune trebuie ca PIB pe cap de locuitor sa revina la nivelul<br \/>\nanterior crizei.<\/p>\n<p>Personal, cred ca economistii de la NBER au citit rezultatele<br \/>\nstudiului Taylor, s-au inspaimantat, au scos calendarele, au<br \/>\nsocotit si au decis: fie ce-o fi, dar recesiunea s-a incheiat si<br \/>\ntivul fustei nu trebuie sa coboare sub genunchi.<\/p>\n<p>Exista o natie in lumea asta care nu tine cont de lungimea<br \/>\nfustelor nici in gluma nici in serios. Daca e sa o privim sub<br \/>\nanumite aspecte, e jale: un sfert din populatie sub limita saraciei<br \/>\nsi 40% analfabetism, precum si coruptie si birocratie. Cu toate<br \/>\nacestea, economic vorbind, India, pentru ca despre ea este vorba,<br \/>\ncreste cu rate de opt procente pe an. De ce? Cum pot inflori<br \/>\nafacerile in saracie, analfabetism, coruptie si birocratie?<\/p>\n<p>Pentru ca exista o elita educata si infrastructura de<br \/>\ncomunicatii dinamica. Si nu numai atat: profesorul universitar<br \/>\nArvind Subramanian crede ca deceniile de crestere economica au<br \/>\nfacut antreprenoriatul respectabil in India si multi dintre indieni<br \/>\ns-au transformat, cautand permanent oportunitati de castig. In al<br \/>\ntreilea rand, statele indiene au ince-put sa se concureze intre<br \/>\nele, si cel mai recent exemplu este automobilul ieftin al celor de<br \/>\nla Tata Motors, Nano; proiectul fabricii producatoare, initial<br \/>\namplasata in Bengalul de Vest, a fost mutat in mai deschis si<br \/>\nprimitorul Gujarat, dupa o serie de amanari tipic birocratice.<\/p>\n<p>Sa nu ne amagim: exista mai multe asemanari intre Romania de<br \/>\nastazi si India asa cum am descris-o initial, analfabeta si<br \/>\ncorupta, decat intre noi si India cea dinamica si concurentiala.<br \/>\nElita educata exista in Romania, dar implicarea acesteia in viata<br \/>\nsocietatii este destul de redusa. La noi antreprenoriatul nu este<br \/>\nrespectat, iar oportunitatea de castig este mica invarteala.<\/p>\n<p>Sa credem ca suntem o natie europeana si cultivata este o<br \/>\niluzie, un mod de a trisa, tot asa cum NBER a luat niste numere,<br \/>\nle-a invartit si a decis ca recesiunea s-a terminat. Argumentele<br \/>\nlogice, corecte, bine-intentionate nu mai au nicio valoare nici in<br \/>\nfata Guvernului, nici in fata romanilor simpli. In lipsa unui<br \/>\nmiracol economic, fara investitii straine, fara atractivitate, fara<br \/>\ninitiativa si antreprenoriat, fara creditare si fara relansarea<br \/>\nconsumului, noul credit de la FMI inseamna doar ceva timp castigat<br \/>\npana la marea noua taiere de cheltuieli si pensii.<\/p>\n<p>Nu trisez deloc cand spun: fratilor, puneti osul la treaba daca<br \/>\nvreti fuste scurte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Verbul momentului este a trisa. Cu voturi, cu interese, cu multi bani de la FMI, cu autostrazi, cu locuri de munca, cu sanatate sau cu invatamant. Titlul acestui text este o incercare de a trisa, pentru ca l-am folosit pentru a capta atentia, in timp ce subiectul este altul.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[8976,7104,179,10235],"class_list":["post-43064","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-dorin-oancea","tag-opinii","tag-recesiune","tag-saracie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43064","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=43064"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43064\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60697,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43064\/revisions\/60697"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=43064"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=43064"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=43064"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}