In august, deflatia perpetuata de-a lungul ultimului deceniu a
\npotolit in cele din urma orice avant in economia Japoniei si a
\nfacut ca aceasta sa coboare si de pe locul al doilea in topul
\neconomiilor lumii, loc pe care il ocupa de multa vreme. China a
\najuns pe locul al doilea, in urma Statelor Unite, dar unii
\neconomisti avertizeaza ca si economia americana ar putea fi
\nafectata de deflatie. Intre timp, recentele semne ale unei
\nredresari in economia japoneza par sa paleasca: din aprilie pana in
\niunie, cresterea n-a depasit un anemic 0,1%.<\/p>\n
Iar un yen care se intareste si care afecteaza Japonia,
\nfacandu-i exporturile mai putin competitive, i-a determinat pe
\nmulti sa ceara bancii centrale sa relaxeze si mai mult politica
\nmonetara pentru a impulsiona afacerile si chiar sa solicite o
\ninterventie a guvernului pe piata valutara (interventie care a avut
\nloc, in cele din urma, pentru prima data din 2004 incoace; Banca
\nJaponiei a vandut saptamana trecuta yeni si a cumparat dolari in
\nlimita unei sume estimate la 20 de miliarde de dolari).<\/p>\n
Economistul Milton Friedman a avut la un moment dat propunerea,
\najunsa celebra, sa fie aruncati bani dintr-un elicopter pentru a-i
\ndetermina pe consumatori sa-si croiasca drum prin deflatie, acea
\nscadere concomitenta a preturilor si salariilor care poate antrena,
\nin cerc vicios, ani intregi de stagnare si de apatie a economiei.
\nLa 23 august, sperantele referitoare la o actiune hotarata au fost
\nspulberate insa, cand premierul Naoto Kan si guvernatorul Bancii
\nJaponiei, Masaaki Shirakawa, au decis sa inlocuiasca o
\nmult-anticipata intalnire cu o convorbire la telefon pret de 15
\nminute, timp in care s-au pus de acord “sa comunice indeaproape” in
\ncontinuare.<\/p>\n
“Nici nu s-a pus problema” de o interventie pe curs in timpul
\nconversatiei lor, le-a spus reporterilor Yoshito Sengoku,
\npurtatorul de cuvant al guvernului. Indicele Nikkei a cazut la 23
\naugust cu 0,68%, pana la 9.116,69 puncte, cel mai mic nivel din
\nacest an, ca urmare a comentariilor lui Sengoku. Yenul a continuat
\nsa oscileze aprope de maximul ultimilor 15 ani, la 85,35 yeni
\npentru un dolar american.<\/p>\n
“Guvernul a adoptat din nou o atitudine de expectativa”, e de
\nparere Norio Miyagawa, senior economist la Mizuho Securities
\nResearch and Consulting. “Adevarul e ca nu exista o solutie minune,
\ndar pietele sunt dezamagite ca nu se face nici macar un singur
\npas.” Intr-adevar, desi oficialii japonezi au fost indelung
\ncriticati ca se misca prea greu si timid, acum se pare ca le-au mai
\nramas putine optiuni viabile, indiferent de cat de bune le-ar fi
\nintentiile de a le incerca.<\/p>\n
In Statele Unite se poarta o dezbatere sustinuta daca economia
\namericana se confrunta sau nu si ea cu riscuri deflationiste, si
\ndaca Rezerva Federala ar trebui sa faca mai multe pentru a se
\nasigura ca economia nu cade intr-o capcana similara. Unele dintre
\naceste temeri ar putea fi exagerate. Dar un studiu indelung citat
\nal lui James Bullard, presedintele Rezervei Federale din St. Louis,
\na avertizat ca economia americana risca sa se trezeasca
\n“incorsetata intr-un scenariu deflationist de tip japonez in
\nurmatorii cativa ani”.<\/p>\n
Experienta Japoniei arata ca deflatia poate parazita o economie
\nsi poate fi extrem de greu de inlaturat. In Japonia, companiile
\nraman nesigure cu privire la volumul investitiilor, pentru ca
\ndeflatia nu le permite sa aproximeze corect cat de mult vor putea
\nsa vanda si la ce preturi. Gospodariile au putine motive sa
\ncheltuiasca, stiind ca bunurile si serviciile se vor face tot mai
\nieftine pur si simplu pe masura ce asteapta.<\/p>\n
Reducerea cheltuielilor de consum, pe de alta parte, adanceste
\ndeflatia, intrucat companiile sunt fortate sa coboare preturile
\nintr-un efort de a atrage cumparatorii. O populatie imbatranita si
\ntot mai putin numeroasa face ca nivelul cererii sa ramana in mod
\nnatural scazut. Acelasi efect il au temerile legate de locurile de
\nmunca, salarii si pensii, care ii indeamna pe consumatori sa stea
\nin expectativa si sa economiseasca in loc sa cheltuiasca.<\/p>\n
<\/u><\/p>\n
<\/p>\n
O alta piatra de moara sunt asa-numitele companii-zombi din
\nJaponia, sprijinite de reglementarile rigide si de relatiile
\nprivilegiate cu bancile si care lasa adesea prea putin loc de
\nmiscare pentru noi jucatori ce si-ar putea asuma poate mai multe
\nriscuri de investitii, ar putea oferi produse mai inovatoare si ar
\nputea stimula mai mult cererea. “Deflatia Japoniei este cauzata nu
\nde lipsa de lichiditati sau de ratele mari ale dobanzilor”, explica
\nMasaaki Kanno, economist-sef al JP Morgan Securities Japonia.
\n“Problema e ca oamenii si companiile nu vor sa mai cheltuiasca
\nbani.”<\/p>\n
Orice sansa de noi stimulente de consum este insa limitata de o
\ndatorie publica de 10.000 de miliarde de dolari, de doua ori mai
\nmare decat PIB, dar si de impasul din parlamentul nipon. Premierul
\nKan a parut sa dezavueze recenta discutie despre mai multe
\nstimulente, indicand in schimb ca ar favoriza un rol mai important
\nal bancii centrale pentru sustinerea redresarii Japoniei. “Trebuie
\nsa ne gandim la mai multe modalitati de a impulsiona economia fara
\nsa ne bazam pe injectia de fonduri”, a spus Kan. Dar si optiunile
\nbancii centrale sunt limitate.<\/p>\n
Principala dobanda aflata sub controlul sau – dobanda de
\npolitica monetara – este de 0,1%, ceea ce-i da bancii prea putina
\nmarja pentru o scadere in viitor. Aceasta limiteaza sansa bancii de
\na opera cu obligatiuni guvernamentale pe termen lung sau de a pompa
\nfinantari pe termen scurt catre banci, o abordare pe care a
\nintrodus-o abia in decembrie anul trecut.Cererea din Japonia a
\ndevenit atat de slaba, iar asteptarile deflationiste atat de mari,
\nincat economia nici nu pare sa mai raspunda la asemenea parghii
\nmonetare.<\/p>\n
Dupa ascensiunea economica a Japoniei din anii ’80 a urmat o
\nbula speculativa care s-a spart in 1990 si economia a ajuns in
\npatru ani la minimul istoric al performantei sale. Dupa alti patru
\nani s-a instalat deflatia. Abia in 1999, Banca Japoniei a raspuns
\nprintr-o reducere a dobanzii aproape de zero. Dar la acel moment,
\neconomia era atat de jos, incat nici macar o astfel de valoare a
\ndobanzii nu a mai putut produce un impuls semnificativ.<\/p>\n
Abia in 2003, cand banca centrala a inceput sa-si mareasca
\nachizitiile de active financiare ca sa pompeze mai multi bani in
\neconomie, s-au creat premisele pentru o revenire treptata.
\nSi totusi, in ciuda unei cresteri economice constante de 2,5% intre
\n2004 si 2007, ghetarul deflationist nu s-a topit: scaderea
\nindicelui preturilor de consum – care urmareste preturile medii ale
\nunui cos de produse – a incetinit, dar nu a disparut. Impulsionata
\nde o revenire incipienta, Banca Japoniei a inceput sa creasca
\ndobanda in iulie 2006, aducand-o pana la 0,5% pana in martie
\nurmator – un pas controversat pe care unii economisti, dar si
\npoliticieni, l-au catalogat drept prematur.<\/p>\n
Inainte ca aceasta dezbatere sa prinda contur, criza economica
\nglobala a devastat pietele de export ale Japoniei, aruncand tara in
\ncea mai grava recesiune de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. In
\n2008, Banca Japoniei a redus din nou dobanda, la 0,1%, nivel la
\ncare este si astazi. Acum, o apreciere a monedei nationale se
\nadauga la problemele tarii, amenintandu-i economia dominata de
\nexporturi si facand bunurile produse in Japonia mai scumpe in
\nexterior, ceea ce erodeaza castigurile companiilor.<\/p>\n
<\/p>\n
Yenul tinde sa se intareasca in raport cu alte valute in ciuda
\nslabiciunilor din economia tarii, pentru ca Japonia continua sa
\nacumuleze surplus comercial si de cont curent. In perioada
\niunie-august, yenul a crescut cu circa 8% fata de dolar, atingand
\nla un moment dat chiar si un maximum pentru ultimii 15 ani, de
\n84,73 yeni\/dolar, inainte de a se mai domoli.<\/p>\n
Banca Japoniei ar putea combate cresterea yenului prin relaxarea
\nin continuare a politicii monetare, pentru ca dobanzile mai mici ar
\nstimula traderii sa vanda yenii si sa investeasca in alte valute.
\nDar in practica, atat timp cat dobanzile sunt la fel de mici ca mai
\npeste tot in restul lumii – inclusiv in Statele Unite si zona euro
\n– traderii valutari au putine motive sa abandoneze yenul.<\/p>\n
Ministrii cabinetului nipon au deschis la sfarsitul lui august o
\ndezbatere despre posibilitatea ca banca centrala sa faca mai mult
\npentru atenuarea cresterii yenului. “Autoritatile monetare ar
\ntrebui sa trimita un mesaj solid ca yenul e prea puternic”, declara
\nSeiji Maehara, influentul ministru al transporturilor si al
\ninfrastructurii.<\/p>\n
Dar analistii se indoiesc ca banca centrala va putea fi
\nagresiva, tinand cont de politica monetara pe care a dus-o pana
\nacum. “Consideram ca piata isi face asteptari prea mari cu privire
\nla contramasurile la deflatie si la cresterea yenului”, a scris
\nrecent intr-o nota pentru clienti Taisuke Tanaka, strateg la Nomura
\nSecurities din Tokyo. “Piata isi va da curand seama cat de putine
\noptiuni au mai ramas pentru autoritatile japoneze.”<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Folosind o butada a lui Milton Friedman, banii aruncati din elicopter s-ar putea sa fie una dintre metodele de care ar avea nevoie banca centrala a Japoniei, in incercarea sa de a scoate tara dintr-o lunga perioada deflationista.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[7733,17272,7873,105,15022,9579,8988,9620],"class_list":["post-43015","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-curs-valutar","tag-deflatie","tag-dolar","tag-japonia","tag-naoto-kan","tag-new-york-times","tag-special","tag-yen"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43015","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=43015"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43015\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60650,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43015\/revisions\/60650"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=43015"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=43015"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=43015"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}