![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7289994\/32\/cover.jpg?width=799&height=600\")
<\/a>Inclusiv
\nin ziua de azi, multe dintre mesajele optimiste apar nu (numai) din
\nratiuni politice\/electorale, ci pentru a evita defetismul, ca sa
\nspunem asa. “Este efectul Pygmalion sau profetia autoimplinita,
\ncare spune cam asa: daca un popor crede ca va trai prost, atunci va
\ntrai prost, pentru ca se va comporta ca atare”, explica Andrei
\nGosu, directorul general al firmei de consultanta Ascendis. “Dar
\nefectul Pygmalion poate fi si pozitiv: daca un popor crede ca va
\ntrai mai bine, va trai mai bine!”.<\/p>\nPe de alta parte insa, venite din zona politicului, mesajele
\noptimiste si-au pierdut treptat din credibilitate, pe masura ce
\ntoate “revenirile” economiei anuntate de autoritati s-au amanat
\nsuccesiv, creand unui public frustrat de nesiguranta impresia ca
\nautoritatile fie nu stiu, fie nu vor sa spuna adevarul, fie ca bat
\ncampii de-a dreptul (felul cum a fost intampinata, de pilda,
\nrecenta declaratie a sefului Statisticii, Vergil Voineagu, ca ar fi
\nposibil ca in trimestrul al treilea sa iesim tehnic din recesiune,
\ndar din cauza factorului ciclic, economia sa intre din nou pe minus
\nin ultimul trimestru). “In general, e o frica generalizata,
\nintretinuta si de media, care se reflecta in comportamentul de
\nconsum si de a cheltui. Principalul factor este faptul ca nimeni nu
\nstie ce se va intampla”, declara Dusan Wilms, CEO al Metro Cash
\n& Carry Romania.<\/p>\n
CASELE MAI MARI. Greutatea de a anticipa corect nu sunt
\nnicidecum specifice pentru Romania; cine urmareste ziarele straine
\nstie cu cata neincredere sunt primite discursurile unui Obama,
\nBernanke, Sarkozy sau Angela Merkel cand vorbesc despre viitorul
\neconomiei.<\/p>\n
Violenta crizei si reactia statelor, considerata tardiva si
\nneadecvata aproape indiferent despre ce masuri e vorba, au impins
\nin prim-plan fie profeti ai crizei, cu un discurs radical pesimist
\n(Nouriel Roubini, care a prezis destramarea rapida a zonei euro si
\ndupa care pana acum ar fi trebuit deja ca o tara europeana sau mai
\nmulte sa intre in incapacitate de plata), fie adeptii unor solutii
\nradicale, complet opuse celor incercate pana acum (libertarieni,
\nparticipanti la miscarile “Tea Party” din SUA, convinsi ca la
\nradacina raului e statul, cu tot cu pornirea lui de a impune si
\nmari taxe).<\/p>\n
Dincolo de variile curente de idei, si pentru tarile dezvoltate
\nprognozele s-au schimbat in timp si nu in bine. In raportul de
\ntoamna, OECD estimeaza ca redresarea economiei globale este mai
\nlenta decat anticipase, chiar daca un al doilea val de recesiune
\neste improbabil. OECD a redus previziunile de crestere in
\nprincipalele economii (G7) la 1,5% pentru anul acesta, fata de
\nestimarea anterioara de 1,75%. Pentru SUA, OECD a estimat o
\ncrestere anuala de 2% intre august si octombrie, respectiv 1,2% in
\nultimul trimestru, iar pentru Europa are in vedere o incetinire
\nputernica, la 0,4% pentru Germania, Franta si Italia in al treilea
\ntrimestru si 0,6% in al patrulea.
<\/u><\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Explicatia este, in viziunea
\nunora, ca o economie impinsa de la spate de sutele de miliarde de
\neuro cheltuite pe pachetele de stimulare, in SUA ori in Europa
\n(salvarea bancilor sau a companiilor auto cu bani publici,
\ninterventii ale bancilor centrale, subventii, investitii in diverse
\nproiecte publice) nu mai poate creste prin forte proprii atunci
\ncand programele respective se incheie, fiindca destructurarea adusa
\nde criza a fost mult prea mare. Saptamana trecuta, Biroul pentru
\nRecensamant din SUA a anuntat ca numarul americanilor sub pragul
\nsaraciei a ajuns sa fie cel mai mare din ultimii 15 ani – 44 de
\nmilioane, sau unul din sapte cetateni – si creste in continuare.
\nFMI, la randul sau, vorbeste clar despre “generatia pierduta” –
\nnumarul somerilor a atins la scara globala 210 milioane de oameni,
\nrecord istoric absolut, iar in urmatorii 10 ani ar fi nevoie de 440
\nde milioane de locuri de munca pentru valurile de tineri
\nnou-intrati pe piata muncii, ceea ce creeaza o problema sociala
\nuriasa.<\/span><\/p>\nCat de eficienta a fost totusi
\ninterventia statelor? Matei Paun, managing partner al firmei de
\nconsultanta financiara BAC Investment, aproape ca rade: “Daca Obama
\nnu ar fi intervenit pentru salvarea bancilor si oprirea dezastrului
\ndin sistem, Romania ar fi avut si anul acesta o cadere a economiei
\nde 7% sau chiar 10%! Nu se poate iesi din criza fara implicarea
\nstatului. Statul nu trebuie eliminat, ci doar reparat acolo unde e
\nstricat!”. Amintirea precedentului din 2008, cand Lehman Brothers a
\nramas singurul grup financiar de pe Wall Street care a dat faliment
\npentru ca n-a fost salvat de stat si nici sustinut sa fuzioneze cu
\naltele, a ramas vie in timpul crizei din aprilie-mai anul acesta,
\ncu speculatii contra euro si teama de o repetare a scenariului de
\ngroaza care a golit pietele de lichiditate in preajma caderii
\nLehman Brothers. Riscul ca problemele din Grecia sa dea nastere
\nunui nou efect Lehman Brothers i-a silit la actiune rapida pe
\nliderii europeni, care au acceptat sa puna la bataie o “plasa de
\nsiguranta” a zonei euro de 750 de miliarde de euro, bani publici,
\nnumai pentru prevenirea unei astfel de situatii.<\/span><\/p>\nDe aici incolo insa, apele se
\ntulbura. Costurile salvarii bancilor si ale programelor de
\nstimulare se vad acum in datoria publica tot mai mare si in
\ndeficitele bugetare umflate, sanctionate prompt de pietele
\nfinanciare cu costuri de indatorare mai mari. Liderii europeni, in
\nfrunte cu Angela Merkel, sunt decisi sa abordeze ferm problema,
\npropunand chiar ca statele membre UE care nu sunt in stare sa
\nrespecte disciplina fiscala sa-si piarda dreptul de decizie in
\ncadrul Uniunii. Insa disciplina fiscala (taieri de bugete si
\nmajorari de taxe) costa scump, si anume costa procente pierdute de
\ncrestere economica. Aceasta explica previziunile mai slabe pentru
\n2011 si tot aceasta explica de ce replica OECD a fost sugestia ca
\niesirea din recesiune ar putea cere “stimulente suplimentare si
\namanarea planurilor de reducere a deficitelor bugetare, acolo unde
\nfinantele publice o permit”. Evident, asa ceva nu se aplica Europei
\nde Est.<\/span><\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
DAR DE CE ROMANIA. Pentru noi,
\nesenta frustrarii fata de recesiune nu se leaga insa atat de faptul
\nca raul a ajuns si in Romania, ci de viteza cu care o economie care
\naltminteri parea bine plasata sa-si continue cresterea plonjeaza
\nintr-o gaura neagra din care, rand pe rand, alte tari reusesc sa
\niasa. “<\/span>Romania avea, la inceputul crizei globale, o pozitie
\nprivilegiata”, descrie situatia Marius Ghenea, presedintele Fit
\nDistribution, cu afaceri in comertul online. “Aveam o datorie
\nexterna relativ mica, indicatori macroeconomici relativ echilibrati
\n(mai putin deficitul de cont curent, care s-a echilibrat si el
\ndestul de bine in prima parte a crizei), o Banca Nationala cu
\nrezerva valutara foarte mare, o intrare recenta in UE care ne dadea
\nposibilitatea sa utilizam sume mari europene pentru dezvoltari de
\ninfrastructura, romani care lucrau in alte tari din UE si trimiteau
\nmiliarde de euro acasa, un mediu economic atractiv”.<\/p>\nOr, considera Ghenea, daca Romania nu si-a
\nputut folosi toate aceste atuuri, ajungand, dimpotriva, cel mai
\nmare datornic la FMI si una din tarile cu cea mai mare cadere
\neconomica din UE (-7,1%), este o rezultanta a incapacitatii
\nexecutivului de a face fata situatiei. “Masurile luate au fost, in
\nmajoritate, pro-ciclice, care au adancit criza, fara a rezolva
\nmacar problemele deficitului bugetar”.<\/p>\n
De vina sunt de fapt dezechilibrele
\nstructurale acumulate, politicile sociale nesustenabile “la care au
\ncontribuit masiv guvernarea liberalilor si a social-democratilor
\ncare acum flutura la unison stindarde stangiste, populiste,
\nipocrite, hiper-politizate” si dependenta mare de imprumuturi in
\nvaluta, care e greu de rezolvat, atata timp cat economisirea e mica
\npe termen lung, raspunde Andreea Paul-Vass, consilier al
\nprim-ministrului. “Cine spune ca guvernul actual nu a sprijinit
\nmediul de afaceri greseste. Insusi acordul cu FMI a permis
\nmentinerea unui curs de echilibru stabil fara de care multi romani
\nar fi fost intr-o mare incurcatura. Pe de alta parte, finantarea
\nunui deficit fiscal mai mare conduce la cresterea rapida a datoriei
\npublice, a ratelor dob\u00e2nzilor si a cheltuielilor statului”, afirma
\nconsiliera.<\/p>\n
Guvernul Tariceanu a gresit, pentru ca “a
\naruncat cu banii, a facut deficit de 5,4% si a lasat camara goala,
\nintr-un an cu crestere economica foarte buna. {i managerii poarta o
\nparte din vina, pentru ca nu si-au adaptat strategiile pentru un
\nscenariu negativ, tot au sperat sa treaca. Cand vezi ca tot Vestul
\nare probleme, e firesc sa te gandesti ca vom avea si noi”, e
\nreplica lui Constantin Nita, fost ministru pentru IMM in guvernul
\nBoc I (2008-2009) si unul din autorii strategiei economice a PSD.
\nIn plus, el da vina pe banci, care nu au mai creditat populatia si
\nfirmele, ci doar statul. “Ele si-au vazut in continuare de
\npropriile interese, si nici nu ma astept la altceva de la niste
\nentitati care sunt in posesia unor grupuri straine. Ce interes ar
\nfi avut ele sa stimuleze economia romaneasca, daca statul le onora
\nimprumuturile la timp si mai facea si altele in continuare?”, se
\nintreaba Nita.<\/p>\n
Vazuta din unghiul bancherului, situatia arata
\nevident altfel. <\/span> “Romania a intrat in criza
\ncu o economie bazata pe consum, cu un deficit de cont curent
\nsemnificativ si un deficit bugetar major, care a lasat putine marje
\npentru aplicarea unor politici de sustinere a economiei”, spune
\nGeorgiana Constantinescu, analist al Credit Europe Bank. Mai mult,
\nfaptul ca din ratiuni electorale a durat pana la mijlocul anului 2010 sa se ia masuri agresive
\nde corectare a problemelor fiscale costa, adauga Vlad Muscalu,
\neconomist in cadrul ING Bank Romania: daca va fi nevoie de o
\nextindere a masurilor de austeritate, atunci pare foarte probabil
\nca recesiunea sa se prelungeasca si in 2011, “facand din Romania
\nsingura tara din UE, in afara de Grecia, ce pare ca se indreapta
\ncatre inca un an de contractie”. Vlad Muscalu apreciaza ca o iesire
\ndin recesiune pare probabila catre mijlocul anului urmator, “insa
\nrevenirea la nivelul activitatii economice din 2008 ar putea dura
\nmai mult de trei ani”. In ceea ce priveste economia SUA si cea a
\nzonei euro, ING Bank estimeaza ca revenirea la valorile din 2008 se
\nva intampla “probabil anul acesta in cazul SUA si probabil in 2012
\nin cazul zonei euro”.<\/span><\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
POATE LA ANUL. Majoritatea managerilor si a
\noamenilor de afaceri care au acceptat sa furnizeze previziuni
\npentru BUSINESS Magazin imping, la randul lor, momentul iesirii din
\nrecesiune spre a doua parte a anului viitor, fie ca estimare
\npersonala, fie pur si simplu ca speranta. E cazul lui Shachar
\nShaine, presedintele producatorului de bere URBB si seful
\nConsiliului Investitorilor Straini, care admite ca la inceputul
\nanului, “optimist fiind” fiindca vedea un guvern stabil si sanse de
\nreforma rapida, estima ca la sfarsitul lui 2010 vom incepe sa vedem
\no redresare. “Daca ne uitam in spate, istoria arata ca nicio criza
\nnu a durat mai mult de 3 ani, deci sper ca anul 2011 sa fie unul
\nmult mai bun.” Radu Craciun,
\ndirector de investitii la Eureko Pensii, avanseaza si o marja
\npentru 2011: intre -0,5% si 0,5%%.<\/span><\/p>\nPentru altii, cei trei ani ar urma abia
\nde-acum inainte: “Nu vad mai devreme de trei ani o schimbare majora
\nin piata”, e de parere Calin Dragan, directorul general al CCHBC
\nRomania. “Nu cred ca e
\nposibil ca Romania sa iasa din criza in adevaratul sens al
\ncuvantului si sa reinceapa un ciclu de crestere durabila intr-o
\nperioada mai scurta de 18-24 de luni”, afirma<\/span> Ion Nestor,
\npartener coordonator al casei de avocatura NNDKP. Dupa Emilian Duca<\/span>, Tax Partner la firma BDO
\nConti<\/span> Tax Advisors, “daca nu intervine o minune in ce
\npriveste abordarea cheltuielilor bugetare pana la sfarsitul anului,
\ncresterea economica va fi foarte firava, cu mari sanse ca
\nrecesiunea sa revina”.<\/p>\nExista insa, desigur, si optimisti: ca unul a
\ncarui afacere a avut o crestere cu doua cifre pe o piata care s-a
\ncontractat anul trecut cu circa 20%, Dragos Petrescu, proprietarul
\nlantului City Grill, considera ca “mijlocul lui 2011 va arata o
\nrevenire consistenta” si ca “Romania va arata mai rezonabil\/bine
\ndupa criza”. Depinde insa carei categorii si carei nevoi te
\nadresezi: Dragos Damian, CEO Terapia Ranbaxy, vede productia
\nindustriala scazand, pe fondul consumului in declin, un exemplu
\nfiind chiar industria farmaceutica, unde cererea de medicamente
\nfabricate in tara a scazut cu peste 10%, desi piata a crescut in
\n2010 cu 35%. “Consumatorul roman este sarac, consuma putin si
\natunci cand o face nu este patriot, consuma ceea ce nu este
\nfabricat in Romania. Singura raza de speranta sunt exporturile, dar
\ninca nesistematizate, oportuniste”, afirma Damian.<\/p>\n
Asa e,
\nintareste Matei Paun de la BAC Investment, un sustinator cunoscut
\nal ideii ca BNR ar fi trebuit sa lase leul sa se deprecieze de la
\nbun inceput, ca sa ajute exporturile, “in loc sa sacrifice o
\neconomie intreaga” doar ca sa protejeze interesele bancilor si ale
\ndebitorilor la banci, debitori care ar fi avut la dispozitie o alta
\nparghie care acum li se refuza tot pentru ca asa vor bancile –
\ninsolventa personala. Numai ca singure exporturile nu pot sustine
\nnici relansarea, nici cresterea, precizeaza Lucian Anghel,
\neconomistul-sef al BCR, mai ales cand ele inseamna doar circa 30%
\ndin PIB, iar o depreciere libera a leului n-ar fi facut decat sa
\nloveasca in companiile cu credite in valuta, in consumatorii cu
\ndatorii si in bancile insele, care ar fi pierdut resursele de a mai
\nimprumuta si statul, si economia. “Cu cat e mai solid sectorul
\nbancar, cu atat poate mai bine sa finanteze relansarea. Nu cred ca
\ndaca statul ar avea un proiect major de infrastructura, bancile ar
\nevita sa-l finanteze!” Cat priveste acuzatia ca bancile au oprit
\ncreditarea, “cererea solvabila de imprumuturi s-a redus dramatic –
\nuitati-va la zona euro, unde desi dobanzile au coborat atat de
\nmult, masa creditelor stagneaza ori chiar scade, din lipsa de
\ncerere”.<\/span><\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
SI CU ALTI BANI. Sistemul financiar modern e integrat virtual in
\ntotalitate si, de fapt, fiecare 5 dolari pierduti la New York sau
\nLondra pot fi in parte considerati pierduti si pentru Romania,
\nobserva Florian Nitu, managing partner al casei de avocatura
\nPopovici, Nitu si Asociatii. Din acest unghi trebuie privite
\nreformele pe care, cel putin de doi ani incoace, autoritatile de
\nreglementare din SUA si Europa incearca sa le aplice sectorului
\nfinanciar, spre a potoli pofta de risc excesiv a bancilor si a
\nfondurilor de investitii, cea care a dus in final la crahul din
\n2008. Poate acum par indepartate pentru unii noile norme privind
\ncapitalul bancilor ori restrictiile in sistemul de bonusuri ale
\nfinantistilor de pe Wall Street, insa de ele, sau si de ele,
\ndepinde ca o criza precum cea de acum doi ani sa fie
\nevitata.<\/span><\/p>\n“Ceea ce sistemul financiar mondial ar trebui
\nsa evite pe viitor este hazardul moral: bancile americane mari au
\nfost convinse ca nu vor fi lasate sa cada (falimentul Lehman
\nBrothers a accentuat criza tocmai pentru ca a fost o surpriza si o
\nsursa de panica). Daca institutiile financiare vor fi confruntate
\ncu pericolul real al disparitiei lor, comportamentul lor se va
\nschimba”, spune Dan Bucsa de la Bancpost. Posibil ca avantul
\nstatelor (in frunte cu SUA si Germania) de a impune acum
\nreglementari sa loveasca inutil in institutiile prudente, ori sa
\npresupuna transformari radicale, intinse poate pe un deceniu, de
\ngenul armonizarii sistemelor de raportare contabila intre SUA si
\nEuropa.<\/p>\n
Tendinta este insa de simplificare si de
\nintegrare, si nu numai in legislatie, ci si in esenta banilor: nu
\nnumai ca zona euro, de pilda, nu va disparea, sustine Matei Paun,
\ndar e posibila aparitia in 10-20 de ani a unei monede unice de
\ncirculatie internationala. Despre aceasta moneda a viitorului,
\nnepoata a “bancorului” propus de Keynes si ruda cu DST de la FMI,
\nvorbesc din ce in ce mai des de un an incoace si cu mare speranta
\noficialii FMI, rostul ei urmand sa fie acela de a elibera statele
\nde grija acumularii de rezerve valutare ca sa-si fereasca monedele
\nnationale de atacurile speculative. Poate sa fie acesta efectul
\nultim al crahului din 2008, care sa inchida cercul schimbarii din
\ntemelii a economiei mondiale? Sa ramanem pentru moment doar asa, cu
\nintrebarea.<\/p>\n
————————-<\/p>\n
Au contribuit Anca Arsene-Barbulescu, Ioana
\nMihai, Mihai Mitrica, Razvan Muresan, Ana Raduta, Iuliana
\nRoibu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La doi ani de cand criza a lovit, prin falimentul Lehman Brothers, in inima financiara a planetei, multi afirma ca au prevazut ca va veni recesiunea, insa putini au reusit sa-i faca fata si inca si mai putini se aventureaza sa prezica momentul cand vom iesi definitiv din recesiune. Speranta moare \u00eensa ultima, si pentru analisti, si pentru politicieni, si pentru managerii rom\u00e2ni.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,182,7664,9363,179],"class_list":["post-42959","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-criza","tag-faliment","tag-lehman-brothers","tag-recesiune"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42959","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=42959"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42959\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60600,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42959\/revisions\/60600"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=42959"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=42959"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=42959"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7289994\/21\/banda-criza.jpg?width=545&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7289994\/30\/banda-facut-copy.jpg?width=262&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7289994\/31\/banda-lehman.jpg?width=295&height=31\")