{"id":42956,"date":"2010-09-20T09:00:00","date_gmt":"2010-09-20T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=42956"},"modified":"2026-04-02T18:17:04","modified_gmt":"2026-04-02T18:17:04","slug":"reportaj-dublin-spiridusi-case-scumpe-si-o-bere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=42956","title":{"rendered":"Reportaj: Dublin – Spiridusi, case scumpe si o bere"},"content":{"rendered":"

N-ar trebui sa mai fie nicio surpriza ca in Irlanda masinile
\ncircula pe dreapta. Totusi, e primul lucru pe care il spune orice
\nghid turistic la plecarea din aeroport, cautand parca sa accentueze
\nca atunci cand traversezi e neaparat necesar sa te asiguri mai
\nintai din partea dreapta. Surpriza vine insa cinci minute mai
\ntarziu, cand acelasi ghid ne dezvaluie ca trebuie sa fim la fel de
\natenti si la spiridusi. O legenda, bineinteles, cum ca daca ajungi
\nla capatul curcubeului si gasesti un “leprechaun”, cum este numit
\nspiridusul in traditia irlandeza, n-ar trebui sa-i mai dai drumul
\npana cand nu-ti da in schimb un vas plin cu aur si poate nici macar
\natunci, pentru ca imediat ce isi recapata libertatea va transforma
\naurul in frunze uscate.<\/p>\n

Alaturi de trifoiul cu patru foi, spiridusul este o adevarata
\nemblema irlandeza, de care industria turistica profita din plin, nu
\nnumai sub forma nenumaratelor suveniruri precum pixuri, jucarii de
\nplus, magneti de frigider sau cani, ci si ca scuza. “Scuza pentru
\norice lucru necaracteristic pe care il faci in Irlanda, care poate
\nfi justificat prin faptul ca spiridusii te-au impins la asta”,
\nexplica in gluma Lorcan O’Meara, ghidul turistic responsabil de
\nincursiunea noastra in inima ex-“tigrului celtic”.<\/p>\n


\n<\/a><\/p>\n

Irlanda a capatat renumele de “tigru celtic” in ultimul deceniu,
\ncand a avut o dezvoltare spectaculoasa, cu crestere economica medie
\nanuala de 7% si cu investitii consistente in infrastructura,
\nconstructii, comert si turism, acestea doua din urma fiind cele ce
\nsustin in cea mai mare parte economia tarii. Ca produse specifice,
\ndincolo de exportul de lactate, mandria irlandezilor este berea: pe
\nteritoriul tarii exista 12 fabrici diferite, cea mai renumita fiind
\nGuinness.<\/p>\n

De altfel, irlandezii sunt clasati pe locul al doilea in Europa
\nin topul celor mai mari consumatori de bere, cu un volum de 111
\nlitri de bere pe cap de locuitor in fiecare an, devansati doar de
\nCehia, unde un locuitor consuma intr-un an 117 litri de bere,
\nconform unui studiu recent realizat de compania de consultanta
\nErnst & Young. Romania se afla in top pe locul al cincilea, cu
\no medie 81 de litri per capita. Irlandezii nu se lasa mai prejos
\nnici in ce priveste whisky-ul. Dincolo de productia unor marci
\nprecum Jameson sau Powers, plasate in gama whisky-urilor obisnuite,
\nuna dintre cele mai importante fabrici din Irlanda, aflata intr-un
\norasel numit Midleton, produce sticle de whisky care costa 150 de
\neuro, in timp ce marcile produse in Knappogue ajung la preturi
\nchiar si de 500 de euro sticla.<\/p>\n

Din turism, incasarile anuale se ridica in total la mai bine de
\ncinci miliarde de euro, dintre care aproape un sfert sunt
\nincasarile generate chiar de irlandezii care isi petrec vacantele
\nin tara. Situatia nu mai este insa la fel de buna ca in vremea de
\nboom economic. In 2008, an cand deja recesiunea incepuse, turismul
\na adus Irlandei venituri de 6,3 miliarde de euro, din care mai bine
\nde 4,8 miliarde de euro au fost incasari de la turistii din afara
\ntarii, iar 1,5 miliarde de euro au provenit din turismul intern. In
\nansamblu, declinul a fost cuprins intre 10 si 12 procente anul
\ntrecut, conform datelor oficiale, iar 2010 nu se arata nici el mai
\npromitator, mai ales daca dolarul american sau lira sterlina s-ar
\ndeprecia mai departe.<\/p>\n


<\/u><\/p>\n

<\/p>\n

“Nu mai vin la fel de multi turisti ca pana acum”, povesteste
\nO’Meara. Pe aeroporturile irlandeze au aterizat in primele cinci
\nluni ale anului in jur de doua milioane de turisti, cu peste
\njumatate de milion mai putini decat in aceeasi perioada a anului
\nprecedent. Pentru intregul an, Eamonn McKeon, directorul executiv
\nal Irish Tourist Industry Confederation, estima recent ca numarul
\ntotal de turisti va ajunge la 5,5 milioane, cu 15% mai putin decat
\nanul trecut si evident sub nivelul de 7,3 de milioane de turisti
\ncare au vizitat Irlanda in 2008.<\/p>\n

Doar 10% dintre turisti mai vin acum pe mare, fata de aproape
\n40% in urma cu mai bine de zece ani. E adevarat ca nici vremea nu
\neste foarte primitoare, o temperatura de 17-20 de grade fiind
\nconsiderata foarte buna pe timp de vara, in conditiile in care
\numbrela ar trebui sa fie nelipsita. Altfel, din bugetul mediu de
\nvacanta al unui turist in Irlanda, aproape un sfert merge spre
\ncazare, cam 33% din suma este cheltuita pentru mancare si bautura,
\n21% sunt bani de cumparaturi, iar transportul inseamna nici 10% din
\ncheltuiala.<\/p>\n

Capitala Dublin a avut poate cel mai mult de suferit din cauza
\ncrizei, in conditiile in care atragea cam 33% din intreaga
\nindustrie turistica irlandeza. Aici, salariul minim pe economie
\neste de aproape 1.400 de euro pe luna, venit pe care il au cea mai
\nmare parte dintre angajatii pe pozitii necalificate. “Un salariu
\nobisnuit ajunge la aproximativ 2.000 de euro, in timp ce unul mediu
\nurca pana la 3.000”, spune Petru Rusan, un roman stabilit in
\nIrlanda in urma cu 11 ani. Se ocupa cu traducerile juridice, o
\nactivitate care ii asigura venituri suficiente pentru a duce un
\ntrai decent.<\/p>\n

Un programator ajunge sa castige insa chiar si 5.000 de euro
\nintr-o luna, in timp ce veniturile medicilor trecuti de rezidentiat
\najung deja la cinci cifre. Bugetarii sunt in continuare printre cei
\nmai bine platiti din toata Uniunea Europeana, cu o medie de 3.300
\nde euro pe luna, in timp ce chenzinele ministrilor ajung de zece
\nori mai mari decat atat, iar premierul Brian Cowen este remunerat
\ncu mai bine de un milion de euro pe an.<\/p>\n

Prabusirea pietei imobiliare a fost unul dintre efectele
\nimediate ale crizei economice. Incurajati de guvern si de banci,
\nirlandezii contractau in nestire credite pentru a-si cumpara case,
\nhranind un balon imobiliar urias. Acum, la Dublin, proprietatile
\ncare in urma cu cativa ani se cumparau cu 465.000 de euro valoreaza
\npoate nici 320.000 de euro, iar apartamentele cu trei camere au
\najuns, de la un pret de 300.000 de euro inainte de criza, sa nu
\nfaca mai mult de circa 175.000 de euro.<\/p>\n

“Dublinul este intr-adevar unul dintre cele mai scumpe orase
\neuropene din punctul de vedere al pretului locuintelor”, confirma
\nRusan, care plateste o chirie destul de piperata pentru casa cu
\npatru dormitoare, de 240 de metri patrati, unde locuieste impreuna
\ncu familia. Cea mai ieftina garsoniera dublineza poate fi
\ninchiriata cu 400 de euro, insa media pentru un apartament cu trei
\ncamere ajunge la 1.200, in timp ce o casa nu foarte mare situata
\nintr-o zona marginasa a capitalei irlandeze se inchiriaza cam cu
\n1.500 de euro. “Pentru case nu exista limita. Chiriile urca de la
\n2.000 de euro pentru o casa obisnuita, chiar si la 6.000 de euro pe
\nluna”, mai spune romanul.\n <\/p>\n

Drept urmare a boom-ului imobiliar, multe locuri de munca din
\nIrlanda au depins de sectorul constructiilor. Nu e prima epoca in
\ncare s-a intamplat asa, insa in alte epoci, irlandezii construiau
\nmai mult in alte tari: Londra sau orase din SUA poarta amintirea
\nirlandezilor ce au imigrat in aceste regiuni si s-au angajat in
\nconstructii. Anumite statistici sustin ca in lume exista peste 40
\nde milioane de oameni cu radacinile in Irlanda, dintre cei ce au
\nparasit insula in urma cu mai multe generatii si nu s-au mai
\nintors.<\/p>\n

Roata istoriei pare ca s-a intors: in conditiile unui somaj
\nridicat, mai ales in randul tinerilor, emigrarea pare din nou o
\nsolutie. “Multi tineri cu varsta intre 20 si 30 de ani privesc
\nAustralia ca pe un soi de colac de salvare”, apreciaza Petru Rusan.
\nSi comunitatea de romani, una dintre cele mai mari formate intr-o
\ntara europeana, s-a mai diminuat in ultimii ani. Nu exista prea
\nmulte date oficiale, insa Irlanda acorda in anii precedenti mii de
\nvize de lucru pentru romani.<\/p>\n

<\/p>\n

Pe parcursul lui 2008 a fost vorba de peste 6.700, dupa ce in
\n2007 numarul romanilor inregistrati in Irlanda depasise 14.500.
\nMulti romani au parasit Irlanda, pe masura ce rata somajului s-a
\napropiat si a trecut de 13%, in conditiile in care in urma cu
\ncativa ani tindea spre zero in sectorul constructiilor, unde
\nactivau cei mai multi dintre ei. “Au plecat in alte colturi din
\nEuropa”, spune Dani, alt roman dublinez, in timp ce ne serveste cu
\nspecifica placinta cu mere. Ia in calcul chiar el o asemenea
\nmutare. A venit aici in urma cu mai bine de patru ani si duce un
\ntrai bun din cei spre 3.000 de euro, cu tot cu bacsis, pe care ii
\ncastiga ca ospatar. Plateste 925 de euro chirie, suma pe care o
\nimparte cu prietena lui, asa incat la sfarsitul lunii ii ajunge si
\nsa mai puna ceva bani deoparte. “Este insa foarte greu sa
\neconomisesti aici”, adauga el. Salariul este platit saptamanal,
\nceea ce inseamna ca localnicii au un impuls mai mare de a consuma,
\nfiind mai simplu sa te descurci o saptamana cu o suma nu foarte
\nmare decat sa trebuiasca sa dramuiesti tot venitul pentru 15 sau 30
\nde zile.<\/p>\n

In rest, preturile n-ar fi chiar atat de mari. Comparativ cu
\nRomania, mancarea are aproximativ acelasi pret, benzina costa cam
\n1,3 euro pe litru, iar costurile cu electricitatea pentru o casa de
\n240 de metri patrati, cum este cea a lui Petru Rusan, nu depasesc
\n150 de euro pe luna, la care se mai adauga iarna alti 200 de euro
\npentru caldura. “Puterea de cumparare este insa alta”, accentueaza
\nRusan, dand drept exemplu nenumaratele familii aflate la limita
\nliniei de plutire, care isi permit in continuare concedii anuale
\nsau minivacante pe durata unui weekend prelungit in Irlanda.
\nBiletele de avion nu sunt foarte scumpe, mai ales pentru zborurile
\noperate de compania irlandeza RyanAir, costuri care au incurajat de
\naltfel si strainii sa viziteze insula, in conditiile in care un
\nzbor dus-intors din Germania se plaseaza in jurul a 100 de euro de
\npersoana.<\/p>\n

Este adevarat ca exista si metode de sustinere a consumului,
\nchiar daca in ultimul an au fost aplicate o serie de taxe
\nsuplimentare pentru a creste veniturile la buget, iar fiscalitatea
\nva creste in continuare din acelasi motiv. Spargerea balonului
\nimobiliar si costul de salvare a bancilor au infundat economia in
\nrecesiune: produsul intern brut al Irlandei s-a contractat anul
\ntrecut cu 7,1%, dupa un minus de 3% inregistrat in 2008, conform
\nOficiului Central de Statistica din Dublin, economia tarii fiind
\nprintre primele din Europa intrate in recesiune. Incepand din acest
\nan ar urma sa inceapa sa-si revina, cu un PIB estimat sa scada doar
\ncu 0,8%, conform estimarilor vehiculate la ora actuala.<\/p>\n

Daca pariul va fi castigator sau nu depinde insa de efectele
\nmasurilor de austeritate, printre cele mai dure din Europa,
\nadoptate de guvern pentru a reduce deficitul bugetar enorm, care la
\npeste 14% din PIB este de aproape cinci ori mai mare decat limita
\nde 3% fixata de Uniunea Europeana. Guvernul irlandez a anuntat
\nlunile trecute un nou buget pe 2010 care presupune un plan de
\nreducere a salariilor in sectorul public cu 5-15% si de taieri de
\ncheltuieli care vor ajunge la 4 miliarde de euro.<\/p>\n

La o prima vedere, irlandezii par insa destul de relaxati,
\ncircula mult pe bicicleta si, daca privesti dincolo de aerul un pic
\ngrav pe care il au cand merg pe strada, intelegi ca majoritatea
\nsunt destul de optimisti. Pentru noi, veniti din praful si cimentul
\nBucurestiului, ar fi ciudat sa fie altfel decat optimisti, atata
\nvreme cat sunt inconjurati de un verde de nedescris si de cladiri
\nsi castele parca scoase din cartile de povesti. Cu titlu de sfat,
\ndaca vreti sa vizitati Irlanda sau chiar sa locuiti acolo o vreme,
\nnu va obositi sa invatati irlandeza. Limba oficiala este predata in
\nscoli, dar putini o stiu bine, nici macar parlamentarii nu sunt
\ntoti fluenti in irlandeza si, desi constitutia este scrisa atat in
\nlimba oficiala, cat si in engleza, iar cetatenii au drept sa poarte
\nrelatia cu autoritatile in irlandeza, e nevoie sa se asigure
\ndinainte ca va fi cineva disponibil sa discute cu ei in
\nirlandeza.\n <\/p>\n

Nu degeaba, filmul care a castigat in urma cu cativa ani un
\nfestival irlandez de scurt-metraj a avut la baza tocmai ideea ca
\nirlandezii nu isi cunosc propria limba cu radacini celtice.
\nScenariul a fost concentrat asupra unui chinez angajat intr-un
\nmagazin, foarte plictisit de viata si activitatea lui, care decide
\nsa emigreze si in timp ce invarte un glob pamantesc, inchide ochii
\nsi pune degetul pe Irlanda. Un an mai tarziu, dupa ce invata
\nirlandeza, pleaca spre insula, unde constata ca nimeni nu il
\nintelege, asa incat e convins ca vina este a lui pentru ca inca nu
\nstapaneste foarte bine limba. Ajuns intr-un pub, tanarul chinez
\nincearca sa caute de lucru, insa barmanul nu intelege nimic din ce
\nspune si incearca sa-i ofere in schimb ceva de baut. La un moment
\ndat, un batran de la bar intra in vorba cu personajul nostru, deja
\nfoarte incantat ca poate vorbi cu cineva, moment in care barmanul,
\nsurprins si deopotriva nedumerit, intreaba un coleg: “Stiai ca
\nbatrandul Paddy vorbeste chineza?”\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu poti spune ca ai fost in Dublin daca n-ai baut cel putin o bere neagra si n-ai incercat apoi sa cauti un spiridus sau un trifoi cu patru foi. Legendele le mai savureaza insa doar turistii. Dificultatile cu care au de-a face irlandezii, obisnuiti pana acum cu cresteri economice spectaculoase, parca nici berea nu le mai ineaca.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[7213,4675,19176,30,13308,10197,8988,244,7763],"class_list":["post-42956","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-bere","tag-chirii","tag-dublin","tag-imobiliare","tag-irlanda","tag-reportaj","tag-special","tag-turism","tag-whisky"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42956","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=42956"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42956\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60598,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42956\/revisions\/60598"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=42956"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=42956"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=42956"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}