{"id":42951,"date":"2010-09-20T09:00:00","date_gmt":"2010-09-20T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=42951"},"modified":"2026-04-02T18:17:02","modified_gmt":"2026-04-02T18:17:02","slug":"generatia-xpat-dati-cate-350-de-euro-romanilor-sa-plece-din-tara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=42951","title":{"rendered":"\u201cGeneratia Xpat: dati cate 350 de euro romanilor sa plece din tara\u201d"},"content":{"rendered":"<p>Inainte de orice, o poveste: luna noiembrie a anului 1965 nu a<br \/>\nfost, pe continentul american, mai friguroasa decat de obicei, dar<br \/>\nreteaua de alimentare ce pleca din hidrocentrala Niagara lucra la<br \/>\ncapacitate maxima &#8211; oamenii gateau, se incalzeau, citeau. In ziua<br \/>\nde 9 noiembrie, la ora 5 dupa-amiaza, un releu de protectie &#8211;<br \/>\npentru nespecialisti un intrerupator electric care actioneaza in<br \/>\nmomentul in care este alimentat un electromagnet si care elimina<br \/>\npericolul supraincarcarii liniilor electrice &#8211; a declansat, scotand<br \/>\nhidrocentrala Niagara din sistem. Sarcina a fost automat preluata<br \/>\nde alte retele electrice, dar acestea, supraincarcate la randul<br \/>\nlor, au cazut. Alte sase mari centrale electrice au fost<br \/>\ndeconectate si ele si ceea ce a urmat a fost prima mare pana de<br \/>\ncurent din istorie, care a afectat o suprafata importanta din<br \/>\nsud-estul Canadei si din nord-estul Statelor Unite, inclusiv o mare<br \/>\nparte din New York.<\/p>\n<p>30 de milioane de oameni si peste 200.000 de km patrati au ramas<br \/>\nfara energie electrica in jur de 12 ore pentru ca un fleac de releu<br \/>\nde cativa centi a declansat. Si, curios, nu a fost o defectiune: un<br \/>\nelectrician a setat releul sa declanseze astfel, grijuliu fiind cu<br \/>\nechipamentele firmei la care lucra si cu siguranta clientilor. In<br \/>\nNew Yorkul ramas pe intuneric, ziarul NY Times scotea o editie de<br \/>\nnumai zece pagini, au avut loc doar cinci jafuri &#8211; un record pentru<br \/>\nmarele oras si pentru o astfel de situatie si, in cele din urma,<br \/>\ns-au pus bazele unei legende urbane, a boom-ului &#8220;copiilor din pana<br \/>\nde curent&#8221;.<\/p>\n<p>Sa-i lasam pe copii si sa ne intoarcem la releu, la elementul<br \/>\ndeclansator: un fleac de utilaj, menit sa protejeze, manuit de un<br \/>\nins bine-intentionat, care a declansat problema.<\/p>\n<p>Ma intreb care va fi declansatorul pentru schimbarea Romaniei?<br \/>\nDaca il identificam, atunci vom sti si momentul si poate vom intui<br \/>\nsi directia spre care ne indreptam.<\/p>\n<p>Schimbarea nu va fi indusa, sunt sigur, de sindicate si nici de<br \/>\nmiscari spontane de protest, cum a fost cea a cadrelor medicale de<br \/>\nla spitalul din Braila. Nu va fi iscata nici de primele facturi la<br \/>\nincalzire, care vor nemultumi, desigur, multi oraseni si care vor<br \/>\ndetermina, poate, Ferentariul sa se revolte asa cum a mai facut-o<br \/>\ncu ceva timp in urma. Dar, repet, nu mizez pe o schimbare<br \/>\neconomica\/politica indusa de nemultumirea populara si oricum, aceea<br \/>\nnu va fi schimbare, ci doar o cosmetizare.<\/p>\n<p>O schimbare este profunda si apare pe nesimtite si destul de<br \/>\nrepede. Pune in miscare mase mari de oameni, iar fenomenul<br \/>\ncapsunarilor este primul care imi vine in minte, pentru ca este<br \/>\nsingurul care a transformat satul romanesc. Acum ne aflam in fata<br \/>\nurmatorului val migrationist, care nu ii afecteaza numai pe romani,<br \/>\nci si pe tinerii greci si americani: New York Times vorbeste de un<br \/>\nstudiu care indica ca sapte din zece tineri greci vor sa isi<br \/>\nparaseasca tara, Bloomberg vorbeste despre tineri chinezi si<br \/>\nindieni scoliti in SUA, bine pregatiti profesional, care se intorc<br \/>\nacasa, iar alte relatari din presa vorbesc de plecari masive din<br \/>\nmicile orase din tihnitul Midwest american, acum prea tihnit, spre<br \/>\nmoarte.<\/p>\n<p>Retineti un numar: 34 de milioane de oameni. Este numarul celor<br \/>\ncare au ramas fara slujbe din cauza crizei. Numarul total al<br \/>\nsomerilor a ajuns, conform Organizatiei Internationale a Muncii, la<br \/>\nvaloarea record de 210 milioane. 34 de milioane, dintre care doua<br \/>\ntreimi in economii dezvoltate. 210 milioane. Sunt numerele pe care<br \/>\nle invoca FMI, ipocrit, temandu-se de &#8220;explozii sociale&#8221; (Dominique<br \/>\nStrauss-Kahn, 13 septembrie).<\/p>\n<p>Generatia Xpat suprapusa cu expansiunea BRIC va reloca nu numai<br \/>\nserviciile, ci si centrii financiari ai planetei din City si de pe<br \/>\nWall Street catre Asia si America de Sud.<\/p>\n<p>De ce spun asta, cand economia Romaniei este in picaj si<br \/>\nsituatia nu pare a avea sorti de schimbare? Pai fie puteti privi in<br \/>\ncontinuare la spectacolul jalnic care ne inconjoara, la scaderea<br \/>\nsalariilor si a consumului si la revolte sociale, sperand ca<br \/>\npalmasii se vor revolta ca in decembrie 1989, fie veti incerca sa<br \/>\nspeculati generatia Xpat si expansiunea BRIC: relocare de afaceri,<br \/>\nservicii, comert, materii prime, mana de lucru calificata,<br \/>\ncompetente nefolosite, constructii.<\/p>\n<p>In lumea larga zece Romanii nu au de lucru; din cele zece<br \/>\nRomanii, cinci sunt pe picior de plecare. Oamenii acestia pot fi<br \/>\ntransportati, hraniti, ajutati. E business, e globalizare, e noua<br \/>\neconomie.<br \/>\nFranta a oferit 300 de euro pentru ca niste oameni sa plece. In<br \/>\nreplica, cea mai buna masura economica a Guvernului Boc ar fi sa<br \/>\nofere cate 350 &#8211; 500 de euro celor dispusi sa isi incerce norocul<br \/>\npe alte meleaguri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Zilele trecute discutam cu Crenguta despre cover story-ul acestei saptamani, despre cei doi ani de criza, iar ea m-a intrebat cum cred eu ca va fi Romania peste doi ani. Am indrugat, cred, niste prostii, pentru ca, desi am tot scris despre felurite scenarii &#8211; default, schimbare politica majora, revenire profitand de europeni &#8211; nu stiu un element fundamental, declansatorul.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[182,8976,188,7104,11371],"class_list":["post-42951","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-criza","tag-dorin-oancea","tag-economie","tag-opinii","tag-redresare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42951","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=42951"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42951\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60593,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42951\/revisions\/60593"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=42951"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=42951"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=42951"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}