{"id":42799,"date":"2010-09-10T23:46:00","date_gmt":"2010-09-10T23:46:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=42799"},"modified":"2026-04-02T18:12:38","modified_gmt":"2026-04-02T18:12:38","slug":"companiile-din-romania-in-liga-mica-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=42799","title":{"rendered":"Companiile din Romania, in liga mica europeana"},"content":{"rendered":"

Doar 33 de companii romanesti se afla in topul celor mai mari
\n500 de corporatii din economia Europei Centrale si de Est, iar in
\nprimele o suta avem doar cinci. Desi au o populatie la jumatate,
\ntari precum Cehia si Ungaria au de doua ori mai multe firme in
\nclasamentul anual intocmit de compania de consultanta Deloitte. Mai
\nexact, 63 de companii vin din Ungaria, iar 73 vin din Cehia, cele
\ndoua state fiind inferioare Romaniei din punct de vedere al
\nProdusului Intern Brut sau al populatiei.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Doar Petrom, Dacia, Rompetrol, Metro Cash & Carry Romania si
\nArcelorMittal Galati sustin economia Romaniei in lupta cu tarile
\nvecine. In zona bancara, BCR se afla pe pozitia a noua, cu active
\nla jumatate fata de liderul polonez, PKO Bank. La fel si Dacia, in
\nclasamentul producatorilor, controlat in mare parte de grupuri
\nprecum Audi (Ungaria), Fiat (Polonia) sau Skoda (Cehia). In primul
\nsemestru al anului 2010, veniturile celor mai mari companii din
\nregiune au crescut in medie cu 16%, in euro, fata de perioada
\nsimilara a anului trecut.<\/p>\n

La capitolul crestere, cel mai bine stau Romania (30%), Ucraina
\n(21%) si Polonia (16%). “Dat fiind faptul ca Bulgaria, Slovacia,
\nEstonia sau Letonia sunt inca pe minus, e greu de afirmat ca
\neconomia din regiune incepe sa se redreseze”, se arata in raportul
\nDeloitte.<\/p>\n

Romania este depasita in clasament si de state mai mari, precum
\nPolonia si Ucraina. Daca cea dintai are 180 de companii in primele
\n500, adica 36% din total, Ucraina are doar patru in plus fata de
\ntara noastra. La polul opus sunt Serbia, Macedonia si
\nBosnia-Hertegovina, dar si tarile baltice – Estonia, Lituania si
\nLetonia -, cu un numar cumulat de 35 de companii in clasament. Ca o
\ntendinta interesanta a ultimilor doi ani, numarul companiilor
\ncontrolate de stat a scazut la 96, de la 110 anul trecut si 120
\nacum doi ani.<\/p>\n

Asta inseamna ca asistam la un trend al proceselor de
\nprivatizare si al unor schimbari de strategie ca urmare a perioadei
\neconomice pe care o traversam. Totusi, majoritatea companiilor
\ndetinute de stat raman in zona energiei, resurselor naturale sau
\ntransporturilor. Cele din urma au fost in mare parte preluate de
\nfirme de dimensiuni mai mari din afara regiunii.<\/p>\n

Totodata, companiile controlate de catre organizatiile-mama din
\nafara Europei Centrale detin 286 din cele 500 de locuri. Cresterea
\ne de circa zece procente fata de anul precedent. Printre companiile
\ndin Romania prezente in clasamenul Deloitte se mai regasesc Orange,
\nBritish American Tobacco, Carrefour, Vodafone, Kaufland, GDF SUEZ
\nEnergy, Romtelecom sau Petrotel Lukoil. Niciuna dintre ele nu are
\ninsa capital romanesc. Practic, dintre cele 33 de firme, una
\nsingura are capital 100% autohton – RCS&RDS, compania de
\ntelecomunicatii infiintata in anii ’90 de catre discretul om de
\nafaceri oradean Zoltan Teszari. Afacerile operatorului telecom au
\najuns in 2009 la peste jumatate de miliard de euro, transform\u00e2ndu-l
\nastfel in cel mai mare jucator de pe piata serviciilor TV din
\nRomania.<\/p>\n

Sumarizand, suntem pe locul cinci in functie de performanta
\ncompaniilor care activeaza pe teritoriu romanesc, dupa Polonia,
\nCehia, Ungaria si Ucraina, iar din cele 33 de reprezentante, cinci
\nsunt detinute de stat, iar restul apartin investitorilor straini.
\nInvestitii care justifica si prezenta unor tari precum Bulgaria,
\nCehia sau Ungaria in prima jumatate a topului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Romania isi face timid loc in cercul companiilor-gigant din Europa Centrala si de Est. Desi are a treia cea mai mare populatie din regiune, Cehia si Ungaria ne-au lasat cu mult in urma. Ce companii mai tin totusi steagul sus si cate dintre ele mai sunt afaceri romanesti?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[201,438,7457],"class_list":["post-42799","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-companii","tag-europa","tag-servicii-financiare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42799","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=42799"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42799\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60448,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42799\/revisions\/60448"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=42799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=42799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=42799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}