![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7101830\/34\/banda-sfaturi.jpg?width=280&height=31\")
<\/a><\/p>\n\nIn cateva cuvinte, mesajul lui Vestemeanu catre Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, a rezumat exact toate elementele conflictului care agita de cateva saptamani comunitatea celor cu credite la banci.Dupa scurtul interval de euforie in care banca era doar o sursa de bani pentru ziua de azi (locuinta, masina, aparatura electronica) si mai putin o sursa de ingrijorare pentru ziua de maine sau poimaine (plata creditului), criza si scaderea veniturilor i-au adus pe multi debitori la banci in postura de a-si plati tot mai greu datoria.<\/p>\n
\nDatele BNR arata ca volumul creditelor neperformante in valuta a crescut cu 300% din decembrie 2008 pana in iunie 2010, iar numarul celor cu intarzieri la plata de peste 90 de zile a crescut cu 80%, asa incat unul din zece debitori este restantier, acumuland in medie 1,4 credite restante.<\/p>\n
\n \nIn ultimul Raport privind stabilitatea financiara, BNR si-a declarat “preocuparea” fata de riscurile de stabilitate financiara a tarii determinate de situatia populatiei, luand in calcul ca veniturile oamenilor stagneaza sau scad, iar serviciul datoriei nu poate scadea “semnificativ” din trei motive, de toate trei fiind responsabila politica de creditare a bancilor: cele mai multe imprumuturi sunt pe termen mediu si lung, cu decenii intregi de indatorare care stau in fata clientilor, o parte din imprumuturi sunt in valuta cu rate variabile ale dobanzii, deci vulnerabile la viitoarele cresteri de dobanzi pe pietele externe, iar multe credite au avut la inceput conditii promotionale a caror perioada de gratie a expirat sau va expira.<\/p>\n \n \nAcestea au fost si temeiurile autoritatilor atunci cand au adaptat la conditiile din Romania faimoasa Directiva 48\/2008 a CE privind creditele de consum, extinzandu-i aplicarea de la creditele noi la toate cele existente (circa 8 milioane) si de la creditele de consum la toate imprumuturile luate in anii anteriori, inclusiv cele imobiliare. “Ordonanta a fost adoptata in ultimul moment, pentru ca expira termenul acordat tarilor membre UE prin Directiva 48 si practic bancile a trebuit sa implementeze totul aproape peste noapte”, afirma Radu Topliceanu, director executiv Aria Credite Persoane Fizice la Raiffeisen Bank Romania.<\/span><\/p>\n \nDirectiva, care in esenta ar fi impus doar desfiintarea sau limitarea unor comisioane, intre care cel de rambursare anticipata, si transparenta calculului de dobanda, a devenit, in forma Ordonantei de Urgenta 50, intrata in vigoare la 21 iunie, un instrument de corectie pentru supraindatorarea din ultimii ani a celor circa 4,5 milioane de oameni care au luat credite de la banci. A devenit asa pe de o parte pentru ca transparenta calculului, dupa cum se stie, inseamna pierderi substantiale de venituri pentru majoritatea bancilor, care inainte determinau costul creditului prin marje aplicate la dobanzile interne de referinta si nu la indicatorii independenti – EURIBOR (la credite in euro), LIBOR (la credite in dolari sau alte valute), ROBOR (la credite in lei).<\/p>\n \n \nPe de alta parte insa, a devenit un instrument de corectie si pentru ca Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor, initiatoarea ordonantei, a intervenit in ecuatie, starnind spiritele: a comunicat Asociatiei Romane a Bancilor, la 29 iulie, ca bancile pot sa mentina vechiul nivel de dobanda, majorand marja fixa pentru creditele cu dobanzi variabile in momentul cand adopta noua formula de calcul ceruta de ordonanta, dar in acelasi timp a comunicat ca bancile nu pot majora marja fixa decat cu acordul clientului.<\/p>\n <\/p>\n “Doar cu acordul clientului, adica niciodata”, traduce Radu EURIBOR la 3 luni, cea mai relevanta rata a indicatorului pentru Radu Ghetea atrage atentia ca la fel de bine cum a scazut, Catalin C., un client al Raiffeisen Bank, declara insa ca Aceasta logica explica de ce clientii bancilor au fost atat de In aceeasi stare de spirit se gasesc majoritatea celor care au Ionut Stanimir, seful departamentului de <\/p>\n Cat priveste structura dobanzii, Stanimir precizeaza ca de la 1 Fata cu aceasta avalansa de proteste, bancilor nu le-a mai ramas Dupa ultima intalnire cu ANPC, nu se intamplase nimic nou: Cat priveste oportunitatea in sine a ordonantei, inca dinainte <\/p>\n Diferenta dintre magazin si banca nu tine insa numai de capital, Nu e de mirare ca au aparut rapid speculatii, fie ca oamenii Perioada tulbure se va sfarsi, din pacate, cu scumpiri ale Dincolo de speculatii si procese, daca va fi un rezultat cu —————————————– Pentru a afla invitatii editiei din luna septembrie si pentru In doar cateva saptamani, de la \u201ebancile sunt obraznice\u201c ale presedintelui Basescu s-a ajuns la amenintari cu procese colective ale clientilor care, cu legea in mana si cu forta internetului in spate, incearca sa obtina dobanzi mai mici la credite. Pentru prima oara de la inceputul crizei, bancile se gasesc intr-o ipostaza defensiva. Cum se va sfarsi aceasta disputa?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,16291],"tags":[12597,4124,7267,10475,202,485,187,17835,16001,19052],"class_list":["post-42643","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-meet-the-ceo","tag-arb","tag-bancheri","tag-banci","tag-comision","tag-cover-story","tag-credite","tag-dobanzi","tag-ghetea","tag-meet-the-ceo","tag-ordonanta-50"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42643","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=42643"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42643\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60343,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42643\/revisions\/60343"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=42643"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=42643"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=42643"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7101830\/8\/banda-2.jpg?width=319&height=31\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7101830\/1\/credite.jpg?width=289&height=31\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7101830\/6\/ghetea-dobanzi.jpg?width=576&height=31\")
<\/a><\/u><\/p>\n
\nGratian Ghetea, presedintele ARB, care a comentat situatia cu
\nocazia evenimentului MEET THE CEO, organizat saptamana trecuta de
\nBUSINESS Magazin. El estimeaza ca daca ordonanta se va aplica in
\nlitera ei, sistemul bancar ar putea sa aiba pierderi intre 450 si
\n900 de milioane de euro anual. EURIBOR, indicatorul pietei monetare
\na zonei euro, a coborat incepand din vara trecuta si a ramas la
\nniveluri foarte scazute gratie lichiditatii furnizate constant de
\nbancile centrale.<\/p>\n
\ntendintele de pe piata interbancara, este sub 1% (fata de peste 4%
\nin 2007), ceea ce s-ar raporta in Romania la dobanzile actuale de
\npeste 7% pentru un credit imobiliar sau 12% pentru unul de nevoi
\npersonale, calculate in baza indicilor de referinta interni ai
\nbancilor.<\/p>\n
\nEURIBOR va reincepe sa creasca spre 3-4%, pe masura ce injectiile
\nde lichiditate de la bancile centrale se reduc, iar economiile din
\nzona euro isi revin dupa criza, ceea ce va lovi in cele din urma
\ntocmai in clientii pe care ordonanta de Guvern ii apara acum,
\nconsecinta fiind “un efect dezastruos asupra populatiei”.<\/p>\n
\nargumentul bancilor nu e realist. “Nu credem ca o marja fixa
\nadaugata la EURIBOR\/LIBOR poate fi mai periculoasa decat o banca
\ncare poate modifica dupa bunul plac dobanzile variabile. Din moment
\nce a marit dobanda atunci cand LIBOR a scazut, de ce am crede ca
\natunci cand aceasta (LIBOR) va creste, dobanda va fi micsorata?
\nEste o teama falsa pe care bancile incearca sa o induca in randul
\nclientilor sai.” Liana Topan, client al BCR, se declara indignata
\nchiar ca bancile afiseaza astfel de preocupari: “Atat timp cat
\ncosturile au crescut datorita bancilor, in mod netransparent si
\nfara nicio explicatie din partea lor – va amintesc ca marja bancii
\na crescut cu cateva puncte procentuale, in conditiile diminuarii
\nindicatorilor (risc de tara, rezerva minima obligatorie, EURIBOR
\netc.) nu au venit sa planga de mila clientilor carora le cresc
\ncosturile”.<\/p>\n
\n![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7101830\/2\/banda-grafic-bani.jpg?width=249&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n
\nfrustrati de sugestia ANPC ca bancile sa-si mareasca marjele fixe
\nca sa nu piarda de pe urma noilor contracte de credit. Oamenii au
\ndecis imediat sa nu semneze aceste acte, ci sa-si dea bancile in
\njudecata, cerand taierea drastica a dobanzii (unii participanti la
\ngrupurile online vor chiar marja zero peste indicatorul pietei
\nmonetare), ba chiar in unele cazuri au luat decizia de a merge la
\ntribunal inca dinainte de a fi primit noile contracte si de a vedea
\noferta bancii. “Momentan asteptam noile contracte. Cand acestea vor
\naparea, vom evalua situatia si vom lua masurile necesare.
\nMajoritatea celor din grupul pe care il reprezint au de gand sa
\ndeschidem un proces colectiv impotriva Raiffeisen”, declara Catalin
\nC.<\/p>\n
\nfolosit internetul ca sa constituie forumuri de discutii
\n(majoritatea pe Yahoo! Groups) ori ca sa adune sustinatori pentru
\nactiuni in justitie. Cele mai importante erau grupul de pe Yahoo al
\nVolksbank<\/a> (666 de membri, vinerea trecuta) si
\nBCR<\/a> (151 de membri), insa grupuri mai mici au
\ninfiintat si clientii de la Bancpost<\/a>, Raiffeisen Bank<\/a>, OTP<\/a>, ING<\/a>, Banca Transilvani<\/a>a, RBS<\/a>, Credit Europe<\/a>, iar mai nou si Alpha Bank<\/a>,
\nBanca
\nRomaneasca<\/a> si BRD<\/a>, iar internetul, in special forumurile ziarelor,
\ns-a umplut de mesaje de promovare.<\/p>\n
\ncomunicare externa de la BCR, afirma ca “Ordonanta 50 nu are in
\nvedere si nu prevede diminuarea costurilor creditelor, ci cresterea
\ntransparentei si uniformizarea structurii ofertelor”, iar
\nconditiile de piata difera intre tari, inclusiv la bancile membre
\nale grupului Erste Bank din Europa Centrala si de Est, care au
\nfiecare nevoi de lichiditati diferite, pozitionare diferita pe
\npiata, conditii diferite in care opereaza (rezerve minime
\nobligatorii, costuri de distributie, costul de atragere a
\nresurselor).<\/span><\/p>\n
\nianuarie 2009, toate dobanzile la creditele BCR sunt deja stabilite
\nin functie de ROBOR\/EURIBOR pentru creditele cu dobanda
\nvariabila.
\nMulte dintre discutiile de pe forumuri si din grupurile de pe
\nYahoo! sunt generate de intrebari despre cum poate sa fie reclamata
\nla ANPC sau data in judecata banca pe alte teme decat dobanda –
\ncomisionul de risc (care la Volksbank s-a transformat in comision
\nde administrare in loc sa fie desfiintat, expunand banca
\nsanctiunilor din partea ANPC, unde figureaza deja in topul bancilor
\nsanctionate), intarzierea cu care se trimit contractele cele noi
\npentru semnare, nemailasand timpul de 15 zile acordat de ordonanta
\nclientului pentru semnarea sau respingerea actului, sau alte clauze
\nconsiderate abuzive, cum e calculul comisioanelor la creditul
\ninitial si nu la sold. In total, daca ritmul de organizare a
\nparticipantilor la discutii se mentine acelasi ca pana acum, e de
\nasteptat ca in perioada urmatoare sute de oameni sa dea in judecata
\nbancile.<\/p>\n
\ndecat fie sa se conformeze, fie sa le explice clientilor de ce nu
\nscad dobanzile in asa fel incat sa-i satisfaca, fie sa incerce sa
\nobtina de la autoritati o modificare a Ordonantei 50. Radu Ghetea,
\nca sef al ARB, a discutat in mai multe randuri cu ANPC, BNR si
\ncomisiile de finante-banci din Camera si Senat, insa legea si-a
\nurmat drumul, ajungand deja in dezbatere la Parlament, unde e putin
\nprobabil sa sufere modificari in favoarea bancilor, avand in vedere
\nputernicul ei impact electoral.<\/p>\n
\n“Ramane sa ne mai intalnim”, a spus Ghetea. Radu Topliceanu,
\ndirector executiv al Ariei Credite Persoane Fizice la Raiffeisen
\nBank, considera ca OUG 50 a fost adoptata in ultimul moment, pentru
\nca expira termenul acordat tarilor membre de a-si insusi continutul
\nDirectivei 48 (11 iunie), asa incat “bancile a trebuit sa
\nimplementeze totul aproape peste noapte”. Ordonanta a fost adoptata
\n“practic fara consultarea tehnicienilor – este cunoscut deja faptul
\nca initiatorul, ANPC, a refuzat sa raspunda bancilor care au cerut
\nin repetate randuri, prin ARB, sa se intalneasca cu oficialii ANPC
\npentru discutii tehnice pe proiectul de OUG. Discutiile se fac acum
\ndupa ce OUG a fost adoptata, ceea ce e nefiresc”, adauga
\nTopliceanu.<\/p>\n
\nca fenomenul sa se accentueze, Radu Ghetea spunea ca interpretarea
\nei ca un instrument de a obtine scaderi de dobanzi creeaza
\npericolul unei “procesomanii” contra bancilor. Saptamana trecuta,
\nla evenimentul Meet the CEO, organizat de BUSINESS Magazin,
\nbancherul s-a referit la comparatia care s-ar putea face intre
\nclientii care actioneaza in instanta o banca fiindca sunt
\nnemultumiti de dobanzi si cumparatorii care ar da in judecata niste
\nfurnizori de mobila, de mezeluri sau de electrocasnice, fiindca nu
\nle mai convine pretul la un moment dat. In opinia lui, e incorect
\nca intentia normala pentru o companie de a face profit sa fie
\ntaxata drept lacomie si penalizata ca atare in cazul bancilor, cu
\nincercarea statului de a interveni in calculul dobanzii. Eroare,
\nraspunde Catalin C., clientul Raiffeisen: “Statul nu fixeaza
\npreturi noi, ci incearca sa reglementeze sistemul bancar, sa il
\nalinieze la cel european. Exemplul dat cu comerciantii de
\nelectrocasnice nu se poate aplica si in cazul bancilor din simplul
\nfapt ca pentru a deschide o banca e nevoie de mult mai mult capital
\ndecat pentru a deschide un magazin de electrocasnice”.<\/p>\n
\nci de importanta in economie, atat prin statutul de mare
\ncontribuabil si prin faptul ca bancile finanteaza statul ca sa
\nplateasca salarii si pensii, cat si prin relevanta sociala a
\nfaptului ca 4,5 milioane de oameni sunt indatorati la banci, iar
\nmulti isi pot pierde casele daca nu-si mai pot plati ratele.<\/p>\n
\ncare vor sa dea in judecata bancile sunt manipulati, fiindca
\nbancile pot juca rolul de tap ispasitor in societate pentru
\ngreselile politicienilor, canalizand “furia poporului”, cum se
\nexprima chiar un forumist, fie ca bancile conduc din umbra statul
\n(si lumea) si ca ordonanta va cadea la fel de repede cum a fost
\nadoptata. Tot un client al BCR, Claudiu Parvu, spune ca “ANPC ne
\nsprijina, insa sunt presiuni mari asupra lor. La fiecare sesizare
\ntrimisa catre BCR, instiintam si ANPC ca sa ia masuri. Este o
\nperioada tulbure cu presiuni din partea bancilor… o perioada de
\ntatonare”.<\/p>\n
\nnoilor credite: OUG introduce o serie de prevederi care pentru
\nbanci maresc costurile administrative, avand un impact estimat de
\nRadu Topliceanu de la Raiffeisen Bank Romania ca fiind de ordinul
\nmilioanelor de euro, pentru tiparirea noilor contracte, tiparirea
\ndiferitelor formulare cerute de ordonanta, adaptarea sistemului
\ninformatic, precum si expedierea scrisorilor catre clienti. Iar la
\naceasta se adauga, inca mult mai important, faptul ca “reducerile
\nde dobanzi suportate astazi de banci inseamna scumpirea unor
\ncredite viitoare”, dupa cum prevede Radu Ghetea.<\/p>\n
\ncertitudine bun al acestei epoci agitate, el tine de cultura
\nfinanciara: multi dintre cei care au semnat pentru credite acum
\ncinci sau trei ani recunosc ca n-au inteles termenii, fiindca voiau
\nmai repede banii. Putin probabil ca situatiile de atunci sa se mai
\nrepete; daca macar asta se va intampla, ca fiecare client sa-si
\ncunoasca drepturile, sa inteleaga formularele pe care le semneaza
\nsi sa stie ce-si asuma cand ia un credit, atunci poate vom ajunge
\nsa vedem perioada de acum doar ca pe una de dureri de crestere
\ntrecatoare, atat pentru sistemul bancar, cat si pentru greu
\nincercatul consumator roman de credite.<\/p>\n
\nRadu Gratian Ghetea a fost invitatul celui de-al cincilea eveniment
\ndin seria MEET THE CEO, organizat lunar de BUSINESS Magazin. La
\nprecedentele editii au participat Mariana Gheorghe (Petrom) si
\nLiliana Solomon (Vodafone), Misu Negritoiu (ING Bank Romania),
\nSaduokhas Meraliyev (Rompetrol) si Yorgos Ioannidis
\n(Romtelecom).<\/p>\n
\ndetalii despre proiectul MEET THE CEO, accesati
\nwww.businessmagazin.ro sau apelati numarul de telefon
\n0318.256.293.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"