![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/7100433\/2\/banda-boli.jpg?width=450&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n<\/p>\nSeful INHT observa ca, de regula, o persoana doneaza atunci cand
\neste direct afectata, daca e cineva din familie care are nevoie de
\ntransfuzii, sau pentru avantajul material capatat in urma actului
\nde donare, adica bonuri de masa. “Donatori de sange
\n<onorifici>, cei care doneaza din proprie initiativa, fara a
\navea un interes direct, sunt foarte putini”, descrie situatia
\nmedicul de familie al clinicii Anima, Irina Stefanescu. In afara de
\ntichete de masa ca rasplata, exista si posibilitatea obtinerii unei
\nzile libere de la locul de munca pe baza carnetului de donator,
\ndar, potrivit medicului, nu toti angajatorii accepta aceasta
\nformula.<\/p>\n
Totusi numarul de unitati de sange recoltate in ultimii patru
\nani a crescut constant, de la 339.000 de unitati in 2007 la 351.000
\nin 2008 si cu 10% mai multe in 2009. Pentru primele sase luni ale
\nanului in curs, s-a depasit deja pragul de doua sute de mii, asadar
\nla finele anului tendinta crescatoare se va pastra. Campaniile de
\nconstientizare sunt utile si au reusit sa schimbe in bine perceptia
\npublicului cu privire la donatii si la mobilizarea donatorilor,
\ninsa specialistii cred ca o comunicare mai agresiva nu ar strica
\ndeloc. Directorul Institutului de Transfuzii remarca faptul ca
\nONG-uri de calibru mare, precum Crucea Rosie, au renuntat la
\npromovarea acestui segment, fara sa gaseasca o explicatie logica
\npentru decizie: “In urma cu 20 de ani, erau adusi muncitori de la
\nmarile platforme industriale, iar spiritul civic era poate mai
\naccentuat. Peste timp, preocuparile au devenit tot mai variate, iar
\nlipsa ONG-urilor care sa se ocupe de acest fenomen este
\ningrijoratoare”.
<\/u><\/p>\n
<\/p>\n
In regimul comunist existau o serie de instrumente prin care se
\ncultiva un anumit model social, astfel ca se acordau si sume de
\nbani sau altfel de facilitati. Sociologul Alfred Bulai, profesor in
\ncadrul Scolii Nationale de Stiinte Politice si Administrative, isi
\naminteste ca studentii isi puteau motiva absentele cand lipseau de
\nla cursuri daca demonstrau printr-o adeverinta ca au lipsit ca sa
\ndoneze: “La fel cum suntem destul de rezervati cu donarea de
\norgane, se intampla si cu sangele. Practic, nu exista un gen de
\ncultura care sa promoveze donarea ca actiune civica”. Daca adaugam
\nsi datele statistice care arata ca doar trei romani din zece si-ar
\ndona organele imediat dupa moarte, opinia sociologului suporta cu
\ngreu contestare.<\/p>\n
La acest capitol, din intreaga Uniune Europeana, mai putini sunt
\ndoar lituanienii. Datele Eurobarometrului realizat la finele anului
\n2009 de catre Comisia Europeana si publicat in aceasta vara releva
\nca, la nivelul Romaniei, donatorul de sange are o serie de
\ntrasaturi specifice: este mai adesea barbat decat femeie, are intre
\n40 si 54 de ani si, dupa nivelul de instruire, are studii medii sau
\nsuperioare.<\/p>\n
Presedintele Colegiului Medicilor, profesorul Vasile
\nAstarastoae, sustine ca, dincolo de dorinta de a-i ajuta pe cei
\napropiati, exista si persoane care se afla intr-o situatie
\neconomica dificila si isi compenseaza astfel o parte din nevoi: “In
\nunele cazuri, cei care sunt refuzati din cauza analizelor devin
\nfoarte agresivi, tocmai pentru ca sunt privati de bonurile de masa
\nextrem de necesare pentru traiul zilnic”. Schimband registrul,
\nstudiul Comisiei Europene arata ca romanii sunt cei mai tentati sa
\ncreada ca transfuziile sunt mai putin sigure decat in urma cu zece
\nani. Totodata, 30% dintre cei chestionati nu au stiut sa spuna daca
\nsunt mai sigure sau nu, indicand un nivel de cunoastere mult mai
\nredus fata de alti europeni.<\/p>\n
De unde vin astfel de concluzii? Doctorul Andi Rosini
\nmentioneaza ca in ultimii ani nu au existat incidente care sa puna
\nin pericol sanatatea pacientilor. El aminteste cazul Frantei si al
\nItaliei din anii anteriori, cand in urma transmiterii unor boli
\ngrave prin transfuzii, presa a vorbit atat de mult despre ele,
\nincat a fost imposibil sa se mai treaca usor cu vederea peste
\ngafele sistemului sanitar. “La nivelul tarii noastre n-am intalnit
\nasemenea situatii, din fericire, iar transfuziile de sange nu sunt
\nin niciun caz mai putin sigure decat acum zece ani”, sustine seful
\nINHT.
\nUna peste alta, in Romania donatiile de sange sunt inca sub nivelul
\ncare ar fi necesar unui sistem performant si, de asemenea, mult sub
\nmedia europeana. “Oamenii trebuie sa inteleaga ca sangele nu se
\nfabrica, ci se doneaza si daca nu se acopera necesarul de sange,
\nnici medicii nu au posibilitatea de a-l folosi”, explica medicul
\nIrina Stefanescu.<\/p>\n
Dupa cum spune si seful Colegiului Medicilor, situatia nu e
\ndeloc confortabila, iar in absenta unor campanii de promovare a
\nacestui element de cultura civica, viitorul nu va aduce prea multe
\nschimbari. “Nu de alta, dar cata vreme centrele sunt putine si
\naglomerate, iar populatia se gandeste cum sa-si dramuiasca banii si
\nnicidecum la cei aflati in nevoie, vom ramane la acelasi
\nnivel.”\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
O opinie raspandita sustine ca nu exista suficienti donatori de sange, insa unul din trei romani spune ca a trecut pe la centrul de donare pana acum, conform unui sondaj la nivelul UE. Ce ii determina pe oameni sa doneze si cat de mult conteaza, la vreme de criza, castigul material rezultat de pe seama unui astfel de gest?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[19049,205,19047,7189,7183,19048],"class_list":["post-42640","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-donatori","tag-sanatate","tag-sange","tag-societate","tag-tendinte","tag-transfuzii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42640","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=42640"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42640\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60341,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42640\/revisions\/60341"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=42640"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=42640"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=42640"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/7100433\/1\/banda-romnani-spala.jpg?width=287&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n