Enciclopedia Femeilor (http:\/\/www.enciclopediadelledonne.it)
\nconsemneaza un numar mare de femei, de la Caterina da Siena la Tina
\nPica, printre ele numarandu-se si multe pe nedrept uitate; dar pe
\nde alta parte, inca din 1690, in istoria lui despre femeile
\nfilozof, Gilles Menage ne vorbea despre socratica Diotima,
\ncirenaica Arete, megarica Nicarete, cinica Iparchia, peripatetica
\nTeodora (in sensul filozofic al termenului), epicureana Leonzia,
\npitagoreana Temistoclea, despre care cunoastem foarte putine
\nlucruri. Pe buna dreptate, multe dintre ele au fost acum scoase din
\nuitare.<\/p>\n
Ceea ce lipseste este o enciclopedie a nevestelor. Se spune ca
\nin spatele fiecarui barbat mare se afla o femeie, incepand de la
\nIustinian si Teodora si ajungand, daca vreti, pana la Obama si
\nMichelle (este ciudat ca nu este adevarat contrariul, vezi cele
\ndoua Elisabete ale Angliei); dar in general despre femei nu se
\nvorbeste. Incepand din antichitatea clasica, mai mult decat
\nnevestele au contat amantele. Clara Schumann sau Alma Mahler au
\nfost mai cunoscute pentru faptele lor extra- sau post-matrimoniale.
\nIn fond, singura nevasta citata foarte des ca atare este Xantipa,
\nsi asta pentru a se vorbi de ea de rau.<\/p>\n
Mi-a picat in mana un text al lui Pitigrilli, care isi umplea
\npovestile cu citate erudite, de multe ori gresind numele (Yung in
\nloc de Jung, in mod sistematic) si chiar si mai des anecdotele,
\npescuite din cine stie ce publicatii literare. In aceasta pagina,
\nel aminteste invatatura Sfantului Paul, “melius nubere quam uri” –
\n“mai bine sa se casatoreasca decat sa arda”, casatoriti-va doar
\ndaca nu mai rezistati (iata un sfat bun pentru preotii pedofili),
\ndar face observatia ca majoritatea barbatilor mari, precum Platon,
\nLucretiu, Virgiliu, Horatiu si altii, erau celibatari.<\/p>\n
Dar nu este adevarat, cel putin nu in totalitate. In cazul lui
\nPlaton este corect, de la Diogene Laertius stim ca scria doar
\nepigrame pentru baieti foarte aratosi, chiar daca isi luase printre
\ndiscipoli si doua femei, Lastenia si Assiotea, si ca spunea ca
\nbarbatul virtuos trebuie sa-si ia nevasta. Se vede treaba ca il
\napasa casnicia nereusita a lui Socrate.<\/p>\n
Insa Aristotel mai intai s-a insurat cu Pitia, iar dupa moartea
\nacesteia s-a legat de Herpilia, desi nu se intelege prea clar daca
\na luat-o de nevasta sau doar drept concubina, dar traind cu ea
\n“more uxorio” (ca barbat cu femeie), pana intr-atat incat o
\naminteste in mod afectuos in testamentul lui – lasand la o parte ca
\nde la ea l-a avut pe Nicomah, cel care a dat mai apoi numele uneia
\ndintre Eticile sale.<\/p>\n
Horatiu nu a avut niciodata nici nevasta, nici copii, dar
\nsuspectez, tinand cont de ceea ce a scris, ca-si mai facea de cap
\ndin cand in cand. Virgiliu se pare ca era atat de timid incat nu
\nindraznea sa-si declare dragostea, dar se zvoneste ca ar fi avut o
\nrelatie cu nevasta lui Varius Rufus. In schimb, Ovidiu s-a insurat
\nde trei ori.<\/p>\n
Despre Lucretiu, sursele antice nu spun aproape nimic; o aluzie
\na Sfantului Ieronim sugereaza ca s-ar fi sinucis deoarece i-ar fi
\nluat mintile o potiune de dragoste (dar sfantul avea tot interesul
\nsa declare nebun un ateu periculos), si de-aici traditia medievala
\nsi umanista a brodat pe tema unei misterioase Lucilia, nevasta sau
\namanta, ce-o fi fost, vrajitoare sau femeie indragostita care
\nceruse filtrul unei alte vrajitoare.Se mai spunea si ca Lucretiu
\nisi administrase potiunea singur, dar in orice caz Lucilia nu iese
\nfoarte bine din toata povestea. Asta daca nu avea dreptate
\nPomponius Letus, potrivit caruia Lucretiu s-ar fi omorat pentru ca
\nera indragostit fara speranta de un anume Asterisc (sic!).<\/p>\n
Mergand mai inainte de-a lungul secolelor, Dante a continuat sa
\nviseze la Beatrice, dar s-a casatorit cu Gemma Donati, chiar daca
\nnu vorbeste deloc despre acest lucru. Toti cred ca Descartes era
\nburlac (deoarece a murit foarte devreme si a avut o viata foarte
\nagitata), dar in realitate a avut o fiica, Francine (moarta la
\nvarsta de doar 5 ani), de la o servitoare intalnita in Olanda,
\nHelena Jans van der Strom, pe care a avut-o drept tovarasa de viata
\nvreme de cativa ani, chiar daca nu a recunoscut-o decat drept
\nmenajera.<\/p>\n
Insa, contrar anumitor calomnii, si-a recunoscut fiica – si,
\npotrivit altor surse, a mai avut si alte aventuri. In fine,
\ntrecandu-i in categoria celibatarilor pe slujitorii bisericii si
\npersonajele mai mult sau mai putin homosexuali declarati precum
\nCyrano de Bergerac (imi cer scuze ca le dau o stire atat de
\ncumplita fanilor lui Rostand) sau un filozof ca Wittgenstein,
\nfaptul ca un barbat important a fost burlac se stie cu siguranta
\ndoar despre Kant.<\/p>\n
Nu s-ar zice, dar pana si Hegel era casatorit; mai mult, se pare
\nca era chiar un mare afemeiat, avea un fiu din afara casatoriei, si
\nera gurmand. Pentru a nu-l mai pomeni pe Marx, extrem de legat de
\nsotia lui, Jenny von Westphalen.O problema totusi ramane: ce
\ninfluenta a avut Gemma asupra lui Dante, Helena asupra lui
\nDescartes, ca sa nu mai vorbim de numeroase alte neveste pe care
\nistoria nu le pomeneste? Si daca operele lui Aristotel ar fi fost
\nin realitate scrise de Herpilia? N-o vom sti niciodata. Istoria,
\nscrisa de soti, a condamnat nevestele la anonimat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ceea ce lipseste este o enciclopedie a nevestelor. Se spune ca in spatele fiecarui barbat mare se afla o femeie, incepand de la Iustinian si Teodora si ajungand, daca vreti, pana la Obama si Michelle.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[19042,8484,19043,9481,19040,19041,19039],"class_list":["post-42636","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-aristotel","tag-dante","tag-descartes","tag-enciclopedie","tag-neveste","tag-socrate","tag-soti"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42636","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=42636"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42636\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60337,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42636\/revisions\/60337"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=42636"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=42636"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=42636"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}