{"id":4246,"date":"2006-04-17T19:16:00","date_gmt":"2006-04-17T19:16:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=4246"},"modified":"2026-04-02T08:37:03","modified_gmt":"2026-04-02T08:37:03","slug":"viitorul-televiziunii-prin-lentila-miptv-cannes-2006","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=4246","title":{"rendered":"Viitorul televiziunii prin lentila MIPTV Cannes 2006"},"content":{"rendered":"

Afacerile in televiziune, publi-citate, Internet, telefonie mobila – si comunicatii in general – aproape ca au inceput sa se faca cu dictionarul in mana. Ca niciodata, lumea se confrunta cu o invazie de termeni care, desi inca neintelesi si neatractivi (unii) pentru aproape jumatate din consumatorii globului, genereaza discutii de afaceri interminabile, business planuri si proiectii de miliarde de dolari. Pentru ce?<\/P>

 <\/o:p><\/P>

Americanii au o sintagma pentru a defini cuvintele \u00abla moda\u00bb si intens vehiculate: \u0084buzz words\u0093. In domeniul afacerilor din televiziune si multimedia in general, aceste \u0084buzz words\u0093 care stau acum pe buzele antreprenorilor ar fi IPTV, iTV, Video-on-Demand, Video-over-IP, Broadband TV, Push TV, Mobile TV si lista ar putea continua. De aceea, la un eveniment de-spre tendintele globale in audiovizual si continut digital – cum a fost MIPTV Milia, desfasurat la Cannes<\/st1:City><\/st1:place> (Franta) la inceputul acestei luni – primul lucru pe care ar trebui sa ti-l procuri este un ghid al acestor termeni. Nu atat un ghid semantic, cat mai degraba un ghid explicativ al afacerilor pe care toti acesti termeni le angreneaza. <\/P>

 <\/P>

Pana la urma, care este modelul de business ideal pentru a face bani din IPTV – Internet Protocol TV – de exemplu? Internet Protocol TV nu inseamna neaparat televiziune distribuita pe Internet, desi ar putea, spun unii specialisti. Cel mai adesea, expresia ilustreaza consumul din acelasi aparat TV care sta in living de ani de zile, dar facilitat mai degraba gratie liniilor telefonice de mare viteza decat distribuitorilor TV prin cablu sau satelit. <\/P>

 <\/P>

In tarile dezvoltate, marile companii de cablu deja investesc miliarde de dolari in upgradarea retelelor pentru a permite acest nou tip de distributie de televiziune. Dar de unde spera acestea sa-si scoata banii? Si care este avantajul televiziunilor, furnizorilor de continut audiovizual si al advertiserilor in aceasta afacere? Aceleasi intrebari isi gasesc locul si in contextul discutiilor despre afa-cerile din spatele investitiilor in Mobile TV de pilda – distributia TV pe telefonul mobil – sau Video-on-Demand – specific consumului la cerere, activ (nu impus ca in cazul distributiei clasice, unde telespectatorul are un rol pasiv in receptarea programelor).<\/P>

 <\/P>

\u0084Hai sa recunoastem ca nimeni nu stie ce se intampla in afacerile din televiziune la ora actuala\u0093, scria editorialistul unei reviste de specialitate (Future Media) la inceputul acestei luni. Pe ce se bazeaza incertitudinea publicatiei respective, ca si a altor jurnalisti de profil de altfel, atunci cand vine vorba despre existenta unor planuri de afaceri coerente dezvoltate in jurul noilor tendinte de consum si de distributie TV? Pe insasi nesiguranta celor care le conduc, ar putea fi un raspuns. \u0084Cand ai toata aceasta tehnologie care te asteapta acolo, ai ceva nesiguranta in legatura cu modul in care va evolua afacerea\u0093, spune Armando Nunez, presedinte al CBS Paramount International Television, una dintre cele mai mari companii de media din lume.<\/P>

 <\/P>

Nici Gary Carter de la FremantleMedia – unul dintre cei mai importanti producatori de continut pentru platforme multiple la nivel mondial – nu poate cuantifica cu precizie beneficiile afacerilor construite in jurul noilor deprinderi de consum – oricand, oriunde, oricat si, mai ales, oricum vrea noul consumator de multimedia, catalogat de unii ca apartinand Generatiei Multitasking (Generatia M). Carter, in schimb, poate oferi o directie catre profit: executivii TV trebuie sa dea mai mult control audientelor. <\/P>

 <\/P>

\u0084Motivul pentru care noi toti acum ne luptam sa identificam noi mo-dele de business este acela ca publicul nostru inca nu ne-a spus cine este. Trebuie sa ne debarasam de asteptarile din trecut\u0093, a spus Carter. Ca si CBS sau Fremantle Media, mai sunt multi altii care incearca sa gaseasca strategii de business in contextul noilor tehnologii si care permit oamenilor sa-si personalizeze consumul de televiziune in functie de preferintele pe care le au, de obiceiuri si, de ce nu, de programul zilnic al fiecaruia dintre noi.<\/P>

 <\/P>

Cum vor inlocui producatorii de divertisment profiturile pe care le faceau din vanzarea de publicitate adresata unei audiente de masa? Va fi o tranzitie grea, spunea recent un fond de investitii cu interese in companii de media si tehnologii, citat de presa americana<\/st1:place><\/st1:City>. \u0084Acolo unde ne aflam acum nu exista un model care sa aiba sens.\u0093<\/P>

 <\/P>

Asadar, o prima concluzie ar fi aceea ca, indiferent de domeniu – televiziune, productie de continut, managementul drepturilor de autor, telefonie mobila, telecomunicatii sau dezvoltarea de soft specializat – planurile de afaceri pe termen lung sunt momentan bulversate de abundenta de tehnologii si solutii adresate, direct sau indirect, consumatorului de media modern – mai mereu in miscare, grabit, sofisticat si tot mai pretentios. Cat de repede se va obisnui el cu aceste noi tehnologii si, mai ales, cati bani va fi el dispus sa scoata din buzunar pentru a-si sa-tisface apetitul pentru filme, sport, muzica, informatie sau divertisment pe noile suporturi – se va vedea in ani. <\/P>

 <\/P>

Ce stiu insa executivii din media si din telecomunicatii – domenii convergente si care deja cu greu mai pot fi separate in afaceri – sunt urmatoarele lucruri. Unu: oamenii vor mai multa libertate de consum, adica sa fie tot mai putin legati de grila unei televiziuni, dar si de telecomanda – de pilda sa vada stirile de la ora sapte seara la miezul noptii cand ajung acasa sau chiar sa le primeasca in timp real pe telefonul mobil, pe masura ce se intampla; sa poata vedea in direct meciul de fotbal in timp ce asteapta avionul, pe telefonul mobil; parintii sa-si poata trimite copiii la culcare inchizandu-le televizorul de la distanta – dar nu din camera alaturata cu telecomanda, ci dintr-un alt oras sau alta tara, cu ajutorul telefonului mobil (Walt Disney a si dezvoltat recent un astfel de serviciu). <\/P>

 <\/P>

In al doilea rand, cei care fac afaceri cu media sau telecomunicatii mai stiu ca toata aceasta personalizare a consumului de media inseamna o fragmentare a audientei, implicit teama advertiserilor de a-si irosi banii pe mase eterogene de consumatori in conditiile in care tendinta este sa-ti cheltui banii cu cap, cum ar spune advertiserii – adica la tinta. <\/P>

 <\/P>

Si, nu in ultimul rand, afaceristii din domeniu mai stiu ca toata aceasta abundenta de tehnologii, indiferent de prescurtarile sub care sunt vehiculate, deci toate aceste posibilitati de consum – cu ajutorul liniei de telefon, al receptorului de televiziune prin satelit de langa aparatul TV, via cablu, Internet sau telefonul mobil – se traduc, in cele din urma, prin mai multe canale de distributie de audiovizual ca niciodata. Or, companiile ar trebui sa le exploateze la maximum, este parerea lui Valerie Bozzetto, Creative and Commercial Director la compania Interactive Rights Management (IRM). \u0084Oamenii consuma mai mult media, nu inlocuiesc vechile media cu cele noi\u0093, a mai spus el in cadrul unui workshop despre strategiile media digitale desfasurat la Cannes<\/st1:City><\/st1:place>.<\/P>

 <\/P>

Are Bozzetto dreptate atunci cand spune ca aceste noi suporturi de distributie TV ar trebui exploatate la maximum? Daca ne uitam la datele de cercetare ale ZenithOptimedia – agentie globala de servicii de media -, anul trecut balanta business-ului televiziunilor din Europa de Vest a cantarit mai greu in talerul veniturilor obtinute de la consumatori (abonamente) in detrimentul veniturilor din publicitate. A fost pentru prima oara cand veniturile din abonamente (deci din distributie) le-au depasit pe cele din publicitate, spune ZenithOptimedia. Agentia mai arata inspre importanta advertisingului pentru televiziuni in ultimii 15 ani, dar vorbeste de o stagnare pana in 2014: televiziunea si-a crescut cota atrasa din totalul bugetelor de media in ultimii 15 ani – de la 24% in 1991 la 32% in 2004 – insa \u0084credem ca aceasta cota va fi tot de 32% in 2014\u0093.<\/P>

 <\/P>

O a doua concluzie? Cheia afacerii televiziunilor (si nu numai) va fi consumatorul. Atentie insa, va fi un consumator tot mai vanat de publicitari si asta pentru ca advertiserii – care vor continua sa recurga la audio-vizual pentru a-si face reclama – vor investi in mod indirect in TV. Adica in continut personalizat, mai degraba decat in clasicele spoturi parte din traditionalele pauze publicitare. Prin continut personalizat se inteleg sponsorizari, product placement – inserarea produselor in cadrul programului sau chiar a unor replici care fac apel in subliminal la diverse branduri -, insertii grafice si alte metode de publicitate non-traditionala care in prezent fac obiectul unor dezbateri de (auto)reglementare la nivel european. <\/P>

 <\/P>

O alta concluzie? Asa poate fi explicata agitatia care a cuprins televiziunile de a dezvolta cat mai mult continut propriu, care sa fie cat mai atractiv publicitarilor (tendinta care se vede si in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> – este tot mai frecventa asocierea dintre anumite marci si se-riale TV sau vedetele acestora). Dar acest lucru nu e suficient. Televiziunile – si celelalte media, de altfel – va trebui sa dezvolte unitati de business separate focalizate pe noile deprinderi de consum: cum ar fi o echipa redactionala pentru New Media – pentru furnizarea de stiri in timp real, indiferent de medium (TV, Internet, telefonul mobil) – sau echipe care sa conceapa formate de emisiuni si jocuri care sa se potriveasca ecranului miniaturizat al telefonului mobil, de pilda (continut digital pentru o buna calitate a imaginii,  <\/SPAN>adaptat si stilului \u00abin miscare\u00bb). Iar acestea sunt doar cateva exemple cu valoare de tendinta aduse in discutie la Cannes<\/st1:City><\/st1:place>.<\/P>

 <\/P>

Si, desi modelul de business nu le este inca foarte clar televiziunilor, producatorilor de continut, companiilor de telecomunicatii sau advertiserilor, acestia nu stau cu mainile in san. Sunt companii care au trecut deja la treaba, facand ca viitorul business-ului lor sa se intample astazi. Cine s-a miscat? <\/P>

 <\/P>

De partea televiziunilor, exemple ar fi NBC Universal si CBS Broadcasting care deja au inceput sa dezvolte show-uri disponibile via Video-on-Demand. In domeniul productiei, in fruntea listei ar putea fi pus Endemol, care a reusit sa vanda recent 10 milioane de minute de Big Brother via telefonul mobil in Australia<\/st1:country-region><\/st1:place>, Italia si Marea Britanie. <\/P>

 <\/P>

Iar in tabara furnizorilor de solutii pentru distributia de continut TV pe telefonul mobil intr-un model convergent, compania suedeza Ericsson ar fi un exemplu notabil. Suedezii au dezvoltat o solutie care integreaza televiziunea clasica si serviciul de televiziune on demand. \u0084Programele pot fi structurate si usor accesibile, permitand utilizatorilor sa urmareasca programe inregistrate pentru playback, dar sa si aiba acces la informatii pe larg despre fiecare program in parte\u0093, spune Per Nordlof, director of product strategy & portfolio management la Ericsson. <\/P>

 <\/P>

Sunt trei moduri prin care sunt posibile transmisiunile live si difuzarea de programe on-demand pe telefonul mobil, explica el: prin retele mobile, prin retelele de televiziune digitala terestra sau prin satelit. Ericsson spune ca ideale sunt solutiile 3G unicast, care permit si transmiterea unui numar nelimitat de canale, dar faciliteaza si interactivitatea (voturi in direct de pilda) si download-urile. \u0084Televiziunea 3G ofera atat retelelor, cat si operatorilor de telefonie mobila posibilitatea sa-si creasca veniturile din taxe pe continut si publicitate\u0093, mai spun reprezentantii Ericsson care subliniaza ca aceasta solutie vizeaza si piata romaneasca, chiar daca se afla la inceput de drum in materie de consum TV pe telefonul mobil.<\/P>

 <\/P>

Solutia Ericsson a fost deja implementata la televiziunea publica norvegiana NRK pentru o emisiune muzicala. Rezultate? De cand au interactionat cu emisiunea prin telefonul mobil, telespectatorii si-au dublat timpul de implicare in aceasta. Kurt Sillen, vicepresedinte Ericsson Mobility World, crede ca serviciile de acest tip vor stimula consumul si vor aduce venituri suplimentare intregii industrii media. Iar concluzia lui Sillen este si cea in jurul careia se invart ultimele \u0084buzz words\u0093 in afacerile TV: productia personalizata trebuie privita mai putin ca o bataie de cap in configurarea unui model de business, si mai mult ca o sursa de profit din New Media. Cu alte cuvinte, mesajul de la Cannes<\/st1:City><\/st1:place> ar putea suna astfel: produceti, produceti, produceti.<\/P><\/SPAN><\/o:p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Afacerile in televiziune, publi-citate, Internet, telefonie mobila – si comunicatii in general – aproape ca au inceput sa se faca cu dictionarul in mana. Ca niciodata, lumea se confrunta cu o invazie de termeni care, desi inca neintelesi si neatractivi (unii) pentru aproape jumatate din consumatorii globului, genereaza discutii de afaceri interminabile, business planuri si proiectii de miliarde de dolari. Pentru ce?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[573],"tags":[3574],"class_list":["post-4246","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-media-marketing","tag-viitorul-televiziunii-prin-lentila-miptv-cannes-2006"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4246","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4246"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4246\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25697,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4246\/revisions\/25697"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4246"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4246"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4246"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}