\n<\/span><\/p>\n<\/p>\n
Si, la fel cum printre primele restaurante vestice din Romania a
\nfost McDonald’s, asa este acum si la Chisinau: in 2007, fostul
\ncampion international de tenis, omul de afaceri Ilie Nastase,
\nprelua, impreuna cu directorul de operatiuni al McDonald’s Moldova,
\ncele trei restaurante ale lantului. Oficialii companiei anuntau
\natunci ca nu este vorba de o franciza propriu-zisa, ci de o licenta
\nde dezvoltare, ceea ce inseamna ca grupul american McDonald’s
\nrenunta la investitiile directe in Republica Moldova, reteaua de
\nrestaurante urmand a fi dezvoltata de catre noii proprietari.<\/p>\n
Mare parte dintre potentialii investitori din Republica Moldova
\nau participat la Moldova Business Week, insa, la iesirea din
\nPalatul Republicii, unde a avut loc evenimentul, prezenta
\ninvestitiilor devenea chiar greu de reperat. Asta desi in 2008,
\ncand in est criza nu era decat o problema a vesticilor, iar statele
\nrasaritene anuntau cresteri economice record, Republica Moldova,
\ndesi saraca, “duduia” de potential sau cel putin asta credeau
\ninvestitorii, care se inghesuiau sa exploateze si sa slefuiasca
\nperla neatinsa a estului. In prezent, retailerii resimt in mai mica
\nsau mai mare masura criza financiara mondiala, care a afectat toate
\nstatele, chiar si Republica Moldova si Romania. “Nu as spune ca se
\nresimte criza. Lumea are bani si cumpara”, marturisea una dintre
\nvanzatoarele magazinului Mango din MallDova, in timp ce urmarea cu
\nprivirea singurul client din magazin. Un vanzator de la Pepe Jeans
\nspunea insa ca “suntem de mai bine de un an pe piata si e mai rau
\nca anul trecut. Criza se simte”.<\/p>\n
Primul mall de la Chisinau, MallDova, a fost inaugurat in 2008
\nde catre Anchor Group – grupul turcesc care a dezvoltat si primul
\nmall din capitala, Bucuresti Mall, iar ulterior a deschis Plaza
\nRomania -, in urma unei investitii de 56 de milioane de euro.
\nMall-ul a fost construit de compania Lemi Invest, un joint-venture
\nintre Fiba Holding (grup de companii din care face parte si Anchor
\nGrup) si Leogrant, unul dintre cei mai mari dezvoltatori din
\nRepublica Moldova. In urma cu doi ani, la inagurarea mall-ului,
\nAnchor atragea peste Prut mare parte dintre retailerii care au luat
\ncu asalt primele centre comerciale din Bucuresti in urma cu circa
\nun deceniu. Reteta Anchor fusese testata deja in Romania, asa ca
\ndeschiderea primului mall de la Chisinau a fost atractiva, mai ales
\nca piata din Romania era aproape saturata: in Romania, “tara
\nmall-urilor”, numarul acestora este de circa 50 si numai in
\nBucuresti sunt opt. Branduri precum Orsay, Debenhams, Mango sau
\nPepe Jeans, prezente si in Romania, si-au facut intrarea pe piata
\nmoldoveneasca odata cu deschiderea MallDova.<\/p>\n
“Chisinau nu se compara nici ca venituri, nici ca populatie,
\ndeci nici ca vanzari cu Bucurestiul”, recunoaste Arpad Szanto,
\ndirector de expansiune pentru Romania in cadrul retailerului de
\nfashion Orsay, care a deschis in regim autonom magazinele din
\nRomania si in sistem de franciza pe cel din Republica
\nMoldova.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Mall-ul moldovean, deschis intr-o perioada extrem de prospera
\npentru economia ce se hranea cu remitentele emigrantilor si cu
\ninvestitiile straine, se adreseaza unei “paturi extrem de subtiri”
\nde clienti. Mai ales ca preturile pe care retailerii le practica
\nfac concurenta directa celor din marile capitale ale modei.
\n“Venisem la Chisinau cu speranta ca voi face cumparaturi multe
\naici. Realizez insa ca preturile sunt mai mari decat la Paris. Nu
\ninteleg cum de isi permit oamenii sa cumpere”, spunea Juddith
\nSinnige, jurnalist francez.<\/p>\n
Intr-o seara de miercuri, in MallDova circa 100 de oameni se
\nplimbau nehotarati prin magazinele si pe holurile centrului
\ncomercial de patru etaje. Pe cei mai multi ii puteai gasi la
\nultimul etaj, in sectiunea de baruri si restaurante, indiferenti la
\nploaia de afara. Criza se simtea insa si acolo: desi numarul de
\nclienti a ramas relativ constant, criza se resimte la bacsisuri,
\npotrivit unor angajati din domeniu. “Oamenii vin la mall ca la
\nmuzeu. A fost construit mai mult ca o atractie pentru turistii
\nstraini”, a declarat o reprezentanta a guvernului de la Chisinau,
\ncare argumenteaza prin faptul ca “toti turistii straini care vin
\ncer sa mearga la mall”. Ibrahim Paksoy, fostul CEO al Anchor Grup,
\ncrede ca este greu de estimat cat de mult se resimte criza in
\nMallDova, pentru ca centrul comercial a fost deschis in noiembrie
\n2008, deci dupa inceperea crizei.<\/p>\n
Cu toate acestea, directorul Anchor spune ca traficul a fost
\npermanent in crestere si mall-ul a ajuns la o medie de 12.000 de
\nvizitatori pe zi, iar asteptarile sunt mari de la mall-ul din
\nChisinau. “Avem peste o suta de magazine si un grad de ocupare de
\n98% in MallDova. Avem insa si un interes mai mare din partea
\npotentialilor chiriasi si o lista de asteptare mult mai mare decat
\nera, spre exemplu, la deschiderea Bucuresti Mall”, spune Paksoy,
\ncare face aceasta comparatie, deoarece, la fel ca si in cazul
\nMallDova, Bucuresti Mall era la deschiderea sa din 1999 primul
\ncentru comercial de tip mall din oras.<\/p>\n
Intr-o tara unde salariul mediu este de circa 170 de euro,
\npreturile de la mall pot parea imense. Insa oficialii moldoveni
\nrecunosc faptul ca statul este sarac si ca singura varianta pentru
\na anima dezvoltarea este atragerea investitiilor, in special in
\ninfrastructura, energie si agricultura. In acest sens, ministrul
\neconomiei este de parere ca trebuie schimbat modelul de crestere.
\nProvocarea, spune Valeriu Lazar, este “sa nu patinam spre modelul
\nvechi, extrem de comod”. “Ne bazam in mod excesiv pe banii trimisi
\nde muncitorii din strainatate, care in 2008 ajunsesera sa
\nreprezinte o treime din PIB. Odata cu criza, acestea au scazut si
\nodata cu ele, a scazut si consumul, si economia. Acum vreau
\ncrestere economica insotita de dezvoltare.”<\/p>\n
Economia Republicii Moldova a depasit cea mai dificila perioada
\na crizei financiare, potrivit oficialilor de la Chisinau, si a
\ncrescut in primul trimestru din 2010 cu 4,7% comparativ cu perioada
\nsimilara a anului trecut. Pentru 2010, autoritatile estimeaza un
\navans al Produsului Intern Brut de 2,5%, comparativ cu un declin de
\n6,5% in 2009. Structura economiei moldovene s-a modificat radical
\nin ultimii ani, astfel incat in prezent, serviciile reprezinta
\n63-64% din PIB. Cota industriei a scazut nemotivat, potrivit lui
\nLazar, care spune ca productivitatea industriei este de cinci ori
\nmai mare decat cea a agriculturii. Similara structurii economiei
\neste si structura investitiilor. Circa 60% din totalul
\ninvestitiilor straine directe se indreapta catre sectoarele
\nneproductive, desi pentru a sustine exporturile si pentru a asigura
\nproductia necesara acestora, banii ar trebui canalizati in directia
\nsectoarelor productive. Cele mai importante directii ale
\ninvestitiilor au fost in ultimul an serviciile financiare,
\ncomertul, industria manufacturiera si sectorul imobiliar.<\/p>\n
<\/p>\n
Republica Moldova a inceput sa atraga tot mai mult atentia
\ninvestitorilor incepand cu 2004. Astfel, trendul investitional a
\nfost unul ascendent pana in 2008, pentru ca in anul urmator lantul
\nsa se rupa. Dupa ce in 2008 valoarea ISD-urilor s-a ridicat la 708
\nmilioane de dolari, in momentul culminant al crizei, in 2009,
\nacestea au scazut cu circa 88%, pana la 86 de milioane de
\ndolari.<\/p>\n
Avantajele pe care le ofera statul moldovean investitorilor sunt
\ndestul de putine: impozitul pe venit este zero daca profitul se
\nreinvesteste, iar costurile cu forta de munca sunt reduse. Au fost
\ninsa suficiente pentru ca, dincolo de potentialul de investitii,
\nMoldova sa reprezinte pentru Romania si un concurent important, mai
\nales pe fondul costurilor mai mici cu forta de munca: in ultimii
\nani, Draexlmaier Automotive si-a delocalizat o parte a productiei
\ndin Romania in Moldova, iar Coca-Cola HBC a inchis fabrica de la
\nIasi si a transferat capacitatea de productie in Republica
\nMoldova.<\/p>\n
Desi “Moldova poate servi ca hub de conexiune intre CSI si UE”,
\nnu este insa totul roz in Republica Moldova, este de parere Igor
\nPopa, Managing Partner in cadrul Consult Group, companie care ofera
\nasistenta juridica si servicii de audit si contabilitate, taxe si
\nmanagement strategic. El recunoaste ca Moldova ofera oportunitati,
\ninsa exista si o serie de riscuri investitionale: “Exista multe
\noportunitati, precum taxa pe profit zero, zonele economice libere,
\ninsa exista si riscuri, precum infrastructura slaba, riscul fiscal
\n– riscul ca taxa pe profit sa fie modificata pe termen scurt -,
\nconstrangerile de la Fondul Monetar International cu care statul
\nare un acord, riscul ca in incercarea de a-ti recupera TVA-ul de la
\nstat, un proces de altfel anevoios, sa fii supus unor controale
\ndelicate si sa ajungi in pozitia de a datora tu bani statului si
\nriscul cu resursele umane”, explica Popa, care conduce o companie
\ncu 30 de angajati si o cifra de afaceri de circa 1,5 milioane de
\neuro in 2009. Consult Group si-a inceput activitatea in Republica
\nMoldova si a urmat un model de extindere de la est la vest. In
\nprezent compania are birouri si in Romania, unde a intrat in 2006,
\ndar si in Franta si Germania si are in plan extinderea spre Marea
\nBritanie.<\/p>\n
Orientarea catre vest a fost cartea jucata si de autoritatile de
\nla Chisinau, dupa mai multi ani in care statul de dincolo de Prut a
\nfost guvernat de un partid comunist si a impus mai multe
\nembargouri. Valeriu Lazar admite ca “in cazul Romaniei investitiile
\nau fost blocate de catre fostul guvern, insa si in cazul Rusiei a
\nfost la fel”. Cele doua state, cei mai importanti vecini ai
\nRepublicii Moldova, sunt si principalii parteneri comerciali ai
\nacesteia.<\/p>\n
Astfel, Romania primeste 18,6% din totalul exporturilor
\nmoldovenesti, iar Rusia 22,3%, cele doua state situandu-se pe
\nprimele doua pozitii, departe de a treia clasata Italia, cu 11,5%.
\nIn ceea ce priveste importurile, Romania este pe treapta a treia “a
\npodiumului”, cu o cota de 9,5%, in timp ce Ucraina si Rusia ocupa
\nprimele doua.<\/p>\n
Structura comertului exterior al Republicii Moldova este
\nechilibrata intre est si vest, astfel ca 50% din exporturi merg
\ncatre Uniunea Europeana, iar 40% catre statele CSI, restul de 10%
\navand alta destinatie. In ultima perioada, s-a observat insa o
\ncrestere cu doar 1,5% a exporturilor catre UE si cu 40% a celor
\ncatre Rusia. “Cresterea puternica a exporturilor catre Rusia se
\ndatoreaza atat excluderii unor bariere si bazei fiscale favorabile,
\ncat si factorului monetar. Astfel, schimburile comerciale cu Rusia
\nse fac in dolari, iar leul moldovenesc s-a depreciat in raport cu
\nmoneda americana, de aceea competitivitatea marfurilor moldovenesti
\na crescut. In cazul schimburilor comerciale cu UE situatia este
\nexact invers, leul castigand teren in fata monedei unice.”<\/p>\n
Valeriu Lazar este insa optimist pentru 2010: crede ca situatia
\nse va stabiliza si ca cererea de marfuri de catre piata din UE va
\ncreste. Mesajul ministrului moldovean este asadar ca Moldova nu
\nvrea investitii pentru a exporta in tarile de la est de Nistru, ci
\nvrea sa produca ieftin pentru UE. Pana la urma, este vorba de cine
\nproduce cel mai ieftin si cea mai estica tara din Europa are inca
\navantajele (dar si dezavantajele) ei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
O tara cu aceeasi limba, situata foarte aproape, cu o piata mica, dar cu potential mare, unde tot ce inseamna servicii, comert sau productie este in etapa de inceput. Moldova ar putea fi pasul natural de facut pentru orice afacere prezenta sau dezvoltata in Romania. A inceput cucerirea?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[240,149,8069,8988],"class_list":["post-42432","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-comert","tag-investitii","tag-moldova","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42432","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=42432"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42432\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60135,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42432\/revisions\/60135"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=42432"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=42432"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=42432"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/6979689\/12\/banda-chisinau.jpg?width=282&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/6979689\/5\/banda-moldova.jpg?width=367&height=31\")
<\/a><\/p>\n