{"id":4237,"date":"2006-04-17T17:52:00","date_gmt":"2006-04-17T17:52:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=4237"},"modified":"2026-04-02T08:36:35","modified_gmt":"2026-04-02T08:36:35","slug":"prapastia-digitala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=4237","title":{"rendered":"Prapastia digitala"},"content":{"rendered":"

Desi se estimeaza ca populatia conectata la internet a depasit un miliard de persoane, cea mai mare parte din aceasta este distribuita in regiunile dezvoltate din America de Nord si Europa. Prin initiativa \u008450×15\u0093, compania AMD isi propune un tel maret: 50% din populatie conectata la internet in anul 2015.<\/P>

 <\/o:p><\/P>

Termenul \u0084digital divide\u0093 a fost folosit foarte mult in ultimii ani, cel mai adesea intr-un context sociologic. Evident, intr-o anumita societate – de exemplu intr-o tara precum Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> – accesul la tehnologiile informatice este inegal. Pe de-o parte sunt cei care au, iar pe de alta cei care n-au – \u0084have and havenot\u0093. Nu trebuie sa fii sociolog ca sa constati ca accesul la computere depinde intr-o mare masura de statutul social si de nivelul veniturilor, ca este mult mai ridicat la oras decat in mediul rural si ca varsta are un cuvant greu de spus. <\/P>

 <\/P>

Problema este ca cei care fac parte din categoria \u0084havenot\u0093 pornesc cu un handicap deloc neglijabil, care nu face decat sa creasca pe masura ce societatea devine din ce in ce mai informatizata si din ce in ce mai multe oferte de angajare mentioneaza \u0084cunostinte de utilizare a PC-ului\u0093 printre cerinte.<\/P>

 <\/P>

In ultima vreme, \u0084diviziunea digitala\u0093 tinde sa fie tot mai mult inteleasa mai degraba in sensul accesului la internet decat la computere in general. Exista mai multe explicatii ale acestei mutatii, primul fiind faptul ca accesul la internet este mai usor de masurat<\/st1:place><\/st1:City> si ofera o estimare destul de fidela a accesului la tehnologie in general. <\/P>

 <\/P>

A doua explicatie provine dintr-o experienta destul de trista a unor campanii de atenuare a diviziunii prin simplul acces la computere. S-a constatat ca a furniza PC-uri sau diverse facilitati pentru achizitionarea acestora nu rezolva mai nimic. De fapt, diferenta importanta consta in accesul la informatie si comunicare (adica internet) si nu in abilitati de operare (care oricum devin din ce in ce mai simple). <\/P>

 <\/P>

Cum stam? Conform celor mai noi statistici agregate pe situl Internet Usage Stats, in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> aproape un sfert (23,2%) din totalul populatiei are acces la internet. Sunt greu insa de gasit statistici nationale detaliate care sa ne dea o imagine a distributiei si a modalitatilor de acces. Cert este insa ca ne aflam in urma Croatiei (29,2%) si a Bulgariei (28,5%), ca sa nu mai vorbim de media Uniunii Europene (49,8%) sau de fruntasa Europei… Malta<\/st1:country-region><\/st1:place> (cu 78,1%). In schimb, ne putem mandri cu o rata de crestere de 517,5% in ultimii cinci ani, in vreme ce media Uniunii Europene este de 147%.<\/P>

 <\/P>

Mai exista insa un nivel al diviziunii di-gitale: cel global. Daca pana acum am vorbit mai degraba de dezavantajarea unor categorii sociale prin accesul redus la internet, aici se pune problema unui handicap imens al unor regiuni sau intregi continente. Africa inregistreaza un trist record, cu o rata de penetrare de doar 2,5%, dar nici Orientul Mijlociu (9,6%) sau Asia<\/st1:place> (9,9%) nu stau grozav. In ansamblu, doar 15% din populatia lumii se bucura de accesul la fabuloasa resursa informationala si de comunicare care este internetul si exista temeri serioase ca, in anii ce vor urma, rata de penetrare scazuta va reprezenta pentru multe tari o frana pentru dezvoltarea economica si participarea activa la o economie din ce in ce mai globalizata. <\/P>

 <\/P>

La nivel global, problema diviziunii di-gitale se prezinta sub doua aspecte. In primul rand, nu este in interesul nimanui ca o mare parte a lumii sa fie exclusa din economia mondiala. Saracia Africii sau a unei parti semnificative a Asiei este o problema globala, pe care o resimt si tarile dezvoltate. <\/P>

 <\/P>

Pe de alta parte, cresterea economica poate fi profitabila nu doar pentru tarile in curs de dezvoltare, ci si pentru economiile avansate, asa cum s-a dovedit in cazul Chinei sau a Indiei. Astfel se explica interesul tot mai pronuntat de care se bucura initiative la diverse niveluri care isi pun problema \u0084conectarii\u0093 tarilor sau a regiunilor slab dezvoltate la internet si, astfel, la schimburile economice si culturale pe care acesta le faciliteaza.<\/P>

 <\/P>

Proiectul laptop-ului de 100 de dolari condus de Nicolas Negroponte este cu siguranta cel mai mediatizat, dar nu este singurul. Pe langa mai multe initiative de mai mica anvergura, se evidentiaza un proiect extrem de ambitios lansat de producatorul de procesoare AMD sub titulatura \u008450×15\u0093. <\/P>

 <\/P>

Initiativa isi propune sa dezvolte noi tehnologii si solutii accesibile de conectare, astfel incat in anul 2015 era digitala sa devina o realitate pentru mai mult de jumatate din populatia planetei (estimata la 7,2 miliarde). In principiu, este vorba tot despre un PC la un pret accesibil (circa 250 de dolari) numit \u0084Personal Internet Communicator\u0093 (PIC), care sa fie disponibil prin furnizorii de acces internet. Un prim pas vizeaza India<\/st1:country-region>, Mexic<\/st1:City>, China<\/st1:country-region><\/st1:place>, Rusia si Brazilia, dar oficialii AMD intentioneaza sa patrunda si pe alte piete.<\/P><\/SPAN><\/o:p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Desi se estimeaza ca populatia conectata la internet a depasit un miliard de persoane, cea mai mare parte din aceasta este distribuita in regiunile dezvoltate din America de Nord si Europa. Prin initiativa \u008450×15\u0093, compania AMD isi propune un tel maret: 50% din populatie conectata la internet in anul 2015.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[571],"tags":[3565],"class_list":["post-4237","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-business-hi-tech","tag-prapastia-digitala"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4237","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4237"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4237\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25688,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4237\/revisions\/25688"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4237"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4237"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4237"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}