{"id":42314,"date":"2010-08-23T08:45:00","date_gmt":"2010-08-23T08:45:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=42314"},"modified":"2026-04-02T17:57:29","modified_gmt":"2026-04-02T17:57:29","slug":"sapte-mituri-despre-romani-si-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=42314","title":{"rendered":"Sapte mituri despre romani si Romania"},"content":{"rendered":"

Avem momente de glorie cand vine vorba de afaceri, dar sunt
\nconjuncturale si doar putine se transforma in businessuri de
\nanvergura. Sunt franturi despre cum se descriu romanii, mai in
\ngluma, mai in serios, iar BUSINESS Magazin si-a propus sa dezbata 7
\nmituri despre romani si Romania, despre defectele, dar mai ales
\ndespre calitatile care ne definesc.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

“Ca o consolare pentru faptul ca suntem lipsiti, in general, de
\nseriozitate, de acribie, de mandria lucrului bine facut, sau
\ndintr-o profunda frustrare, ca o justificare pentru lipsa de
\npragmatism pe seama careia romanul tinde sa-si puna esecurile”,
\ns-au nascut aceste mituri despre Romania, considera Catrinel Plesu,
\ndirectorul Centrului National al Cartii.<\/p>\n

Catrinel Plesu pleaca in aceste aprecieri de la sintagma
\n“romanul s-a nascut poet”, ca fiind printre cel mai des folosite
\nmituri dintre cele pe care BUSINESS Magazin si-a propus sa le
\ndezbata. Pana la urma, nu e nimic rau in a fi poet si chiar n-ar fi
\nnimic rau in a fi granarul Europei. Problema apare atunci cand
\nvorba in cauza isi pierde esenta si devine un fel de proverb, o
\nvorba de duh spusa ca sa umple o conversatie sau ca sa scuze o
\ngreseala.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Asadar, ne reprezinta, ne onoreaza sau ne acuza faptul ca
\nromanii se considera frumosi, inteligenti, ospitalieri? Sunt in
\nRomania cele mai frumoase femei din lume si cei mai buni croitori
\nsi ingineri software? Pana la urma, fiecare popor are parerile lui,
\nmai mult sau mai putin magulitoare, la adresa cetatenilor sai.<\/p>\n

Fiecare natie considera ca are cele mai frumoase femei si
\nfiecare popor vorbeste despre placerea de a primi oaspeti. In
\nvaloare absoluta, cele mai multe dintre aceste ziceri despre
\nRomania sunt adevarate – romanii sunt placuti la infatisare, scriu
\npoezie, omenesc oaspetii si asa mai departe, dar totul e in regula
\natat timp cat nu ne comparam cu altii, dupa cum spune Paul
\nMarasoiu, unul dintre analistii intervievati pentru acest articol:
\n“De ce credem ca am fi noi mai ospitalieri decat japonezii,
\ncroatii, marocanii sau eschimosii?<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Fiecare dintre noi, ca indivizi sau ca natiune, avem propria
\nproiectie a imaginii despre noi insine. Important este ca aceeasi
\nperceptie sa o aiba si cei din exterior, esential este ca evaluarea
\nacestora sa fie similara celei la care noi ne raportam mental. In
\ngeneral noi, ca romani, avem tendinta de a ne asuma merite care nu
\nne apartin in mod direct si ne vedem mai frumosi, mai isteti nativ,
\nmai inzestrati de mama natura, dar niciodata mai punctuali, mai
\nseriosi, mai constiinciosi”.<\/p>\n

Odata iesiti “in lume”, calitatile pe care si le atribuie
\nromanii devin in mare parte cu adevarat mituri. Adica, asa cum
\nspune DEX-ul, “povestire de origine populara, cu continut fabulos,
\ncare explica in mod alegoric originea lumii, fenomenele naturii si
\nviata sociala”.<\/p>\n


\n<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

ROMANCELE SUNT CELE MAI FRUMOASE<\/p>\n

“Fetele din Romania au grija de felul in care arata, uneori cu
\nprea multa atentie. Inca de tinere, sunt preocupate de aspectul
\nfizic si merg in saloane de infrumusetare”, scrie Peter Finch pe
\nunul din blogurile despre femeile din Europa.Totusi, romanii se
\nafla pe penultimul loc intr-un studiu realizat in 13 tari din
\nEuropa de Sud-Est, in functie de cati bani sunt cheltuiti anual pe
\nproduse cosmetice si de ingrijire personala. Astfel, romancele
\naloca 32 de euro anual pentru cosmetice, adica mai putin de trei
\neuro pe luna, potrivit unor date furnizate de compania L’Or\u00e9al.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

“Spre deosebire de femeile din alte tari europene, romancele
\nsunt avantajate genetic si, mai mult, au o dorinta suplimentara de
\na se ingriji de aspectul fizic. Potrivit calculelor firmei noastre,
\ncirca 10% din bugetul unei femei din mediul urban se indreapta
\ncatre produse cosmetice, dar, daca luam in calcul si mediul rural,
\nprocentul scade semnificativ”, spune Dana Tudorache, director
\ngeneral al The Body Shop. “Nu stiu daca e vorba de avantaj genetic,
\nci poate de latura latina a natiei”, completeaza designerul Maria
\nLucia Hohan.<\/p>\n

Ca sa vedem cat sunt de frumoase romancele, am discutat si cu
\nchirurgii esteticieni pentru a afla cat de des si mai ales cat de
\ncomplexe sunt interventiile pe care le sufera. Doctorul Valcu Marek
\nsustine ca este dificil sa estimam daca numarul de operatii
\nestetice din Romania este mai ridicat decat cel din alte tari, dar,
\nin opinia sa, 80% dintre romance si-ar face o operatie. “In
\nmomentul de fata, din zece femei care se opereaza, patru recurg la
\nimplat mamar, trei la rinoplastii, iar restul la liposuctii sau
\nalte interventii. Romancele sunt femei frumoase, dar este important
\nsa-si puna mai bine in evidenta atuurile”, declara Marek.<\/p>\n

Dincolo de aceste pareri, statistica ultimilor zece ani arata ca
\nin cadrul concursului Miss World, la care participa anual cele mai
\nfrumoase femei din tarile lumii, Romania a obtinut o singura data o
\npozitie importanta, respectiv locul doi in 2006, prin satmareanca
\nIoana Boitor. In restul editiilor, tara noastra nu a reusit sa aiba
\nnici macar o concurenta printre finaliste.<\/p>\n

Sociologul Alfred Bulai observa ca toate femeile dintr-o
\nsocietate sunt frumoase, fiind, de fapt, o chestiune de mandrie pe
\ncare o au toate popoarele. “E un comportament sociologic numit
\netnocentrism prin care ne definim spatiul si cultura in sens
\npozitiv: tara si femei frumoase. Pana si beduinul zice ca femeia
\ndin tribul lui e cea mai frumoasa.<\/p>\n

E clar ca ne valorizam universul si asta tine si de sanatatea
\nunei societati, pentru ca e destul de aiurea sa crezi ca traiesti
\nin cea mai urata lume posibila”, explica Bulai. Si sociologul
\nMircea Kivu observa grija romancelor fata de aspectul fizic in
\npublic, dar si tinuta mai provocatoare fata de femeile din
\nOccident, fenomen care se accentueaza cu cat mergem mai inspre est,
\nfie ca vorbim despre moldovence sau rusoaice. “Este normal sa-i
\nsara in ochi strainului femeia din Romania prin simplul fapt ca nu
\ne obisnuit cu stilul de aici”, conchide Kivu, explicand astfel
\nperceptia subiectiva a strainilor, precum Peter din debutul
\narticolului.<\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

ROMANIA, GRANARUL EUROPEI<\/p>\n

Caracterizarea Romaniei drept granar al Europei se trage,
\npotrivit profesorului Ioan Nicolae Alecu din cadrul Universitatii
\nde Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara (USAMV) din Bucuresti,
\n“de la o intamplare din 1938”.
\nIn acel an, povesteste Alecu, s-a produs o criza mondiala a
\ngraului, ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile, iar
\nRomania a facut atunci cel mai mare export de grau din istoria sa
\nde pana atunci: peste trei milioane de tone de grau. “Problema a
\nfost insa ca a fost exploatat aproape tot graul, iar tara s-a
\nconfruntat cu o criza a painii”, spune Alecu.<\/p>\n

Nici macar acest efort nu poate fi suficient pentru a sta la
\nbaza mitului de “granar al Europei”, pentru ca in 1938 productia
\nmedie la hectar a fost de 700 kg de grau, iar vecinii bulgari au
\nobtinut o cantitate dubla (1.440 kg). “Ei au fost insa mai
\nrationali si nu si-au exportat toata painea”, spune profesorul.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Imaginea Romaniei ca granar al Europei isi are originile mai
\ndegraba in rolul pe care-l juca tara in comertul european dunarean
\ncu cereale, potrivit lui Mihail Dumitru, ministrul agriculturii si
\ndezvoltarii rurale, care sustine ca din punct de vedere statistic
\nRomania nu a fost niciodata nici printre cei mari mari producatori
\nsi nici printre cei mai mari exportatori de cereale din
\nEuropa.
\nPorturile dunarene din Romania aveau insa un rol important in
\ncomertul european in perioada interbelica, pretul granelor fiind
\nstabilit la acea vreme la bursele dunarene ale cerealelor aflate pe
\nteritoriul romanesc, astfel ca “mai degraba de aici se trage
\naceasta caracterizare”, adauga ministrul.<\/p>\n

In perspectiva profesorului Ioan Nicolae Alecu, Romania nu va
\nputea niciodata sa ajunga in pozitia de granar al Europei, pentru
\nca intre tara noastra si altele din Uniunea Europeana exista deja
\nun mare decalaj de dezvoltare. Un exemplu in acest sens este chiar
\nproductivitatea: productia medie la hectar la grau se plaseaza la
\n2.500 kg, de peste trei ori mai putin decat in Olanda, spre
\nexemplu. La nivel european insa, strategia de dezvoltare agricola
\neste complet diferita de cea autohtona. Astfel, desi 60% dintre
\neuropeni traiesc in mediul rural, doar 5% dintre ei lucreaza in
\nagricultura.<\/p>\n

In Romania, cele doua procente tind sa se suprapuna, prea putini
\nfiind locuitorii din mediul rural care au alta sursa de venit decat
\ncea din exploatarea propriei ferme. “Cea mai mare problema actuala
\neste lipsa parghiilor care ar putea determina cresterea
\nsuprafetelor agricole”, spune profesorul Alecu, facand referire la
\nfaptul ca Romania este singura tara din UE in care nu este folosit
\nsistemul rentei viagere. Acest sistem a functionat, vreme de un
\nsingur an, dar remuneratiile oferite proprietarilor de teren – 100
\nde euro la hectar pentru cei care acceptau sa vanda si 50 de euro
\npentru cei care dadeau terenul in arenda – nu au fost suficient de
\nstimulative.<\/p>\n

“In acest moment nu numai ca Romania nu are nicio sansa sa
\ndevina granarul Europei, dar agricultura este sortita pieirii”,
\nsustine Ioan Niculae, presedintele InterAgro si unul dintre cei mai
\nmari proprietari de teren din Romania. El a adaugat ca in
\nagricultura e nevoie de investitii masive si de o strategie, iar
\n“toate guvernele din ultimii 20 de ani nu au facut decat sa
\ndistruga domeniul”.<\/p>\n

In prezent, domeniul agricol din Romania este puternic
\nfragmentat: 1,1 milioane de proprietari detin 9,65 milioane de
\nhectare de teren arabil, in jur de 900.000 de fermieri detinand
\ncirca doua milioane de hectare si avand proprietati mici,
\nmajoritatea lucrate cu metode depasite, in mod ineficient. Pentru
\ndezvoltarea din domeniul rural si al transporturilor, UE a pus la
\ndispozitia Romaniei fonduri structurale de 31 de miliarde euro din
\n2007 pana in 2013, dar gradul de absorbtie este foarte redus.<\/p>\n


<\/span><\/u><\/p>\n

<\/p>\n

ROMANUL S-A NASCUT POET<\/p>\n<\/p>\n

“Nu cred ca talentul este un dar al popoarelor, ci un dar
\nindividual care, fireste, se dezvolta sau nu in cadrul unei tari
\nsau comunitati. Nu cred ca romanii sunt mai talentati sau mai putin
\ntalentati decat ungurii, polonezii, rusii, bulgarii sau francezii.
\nSau, altfel spus, da, romanii sunt talentati. Ca si nemtii,
\nfrancezii, americanii, rusii, bulgarii sau francezii”, crede
\nCatrinel Plesu, directorul Centrului National al Cartii, institutie
\ncare se ocupa cu popularizarea si cu traducerile scriitorilor
\nromani in strainatate. Acestea nu sunt atat de multe: 200 de carti
\nau fost traduse de la infiintarea Centrului, insa urmeaza sa apara
\ncolectii de autori romani in Spania si Germania incepand cu 2011.
\nTendinta de recunoastere a scriitorilor romani este in crestere,
\napreciaza unanim scriitorii si criticii intervievati de BUSINESS
\nMagazin, si asta din mai multe motive.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Unul ar fi primul Premiu Nobel pentru Literatura castigat de un
\nscriitor roman – anul trecut, de Herta M\u00fcller. Un alt motiv ar fi
\nca romanii, ca natie de poeti, au poate o mai mare sansa acum, cand
\n“limbajul vesticilor s-a rigidizat foarte mult, iar usurinta in
\nexprimare a romanilor ne face mai lirici decat alte popoare”, dupa
\ncum spune un poet roman. Pana la urma, cu greu se pot gasi
\ninstrumente de masurare a talentului unui popor, iar premiul Nobel
\npoate fi sau nu un criteriu, dupa cum spune criticul literar Alex
\nGoldis: “Nu stiu daca Nobelul e o garantie absoluta a valorii, de
\nvreme ce criteriile social-politice le oculteaza adesea pe cele
\nvalorice. Pana la urma, Proust, Joyce, Kafka, V. Woolf, L-F.
\nC\u00e8line, Musil, Borges sau Cort\u00e1zar nu au luat premiul Nobel”.<\/p>\n

“Nu, nu cred ca romanii sunt mai talentati, dar cred ca sunt la
\nfel de talentati ca alte popoare care si-au creat o literatura
\nscrisa destul de tarziu si care au avut nevoie de aparitia unui
\nmare poet pentru a-si fixa limba literara”, crede Matei Visniec,
\nunul dintre cei mai importanti dramaturgi contemporani. Visniec
\neste stabilit in Franta si scrie in special in limba franceza,
\nfacand parte dintr-o elita a scriitorilor romani care traiesc si
\ncreeaza in afara tarii, de cele mai multe ori in alta limba decat
\nromana. Din cauza faptului ca Romania “nu are o infrastructura care
\nscoate elitele in evidenta si nu le permite sa intre intr-un
\ncircuit in care sa fie valorizate de public”, sociologul Alfred
\nBulai considera ca romanii nu prea exista in cultura universala.
\nTocmai de aceea cei mai cunoscuti si cei mai tradusi romani in
\nstrainatate sunt asa-zisii “scriitori exportati”. Unul dintre cei
\nmai cunoscuti scriitori romani in strainatate, despre care se spune
\nca va fi propus si pentru premiul Nobel, este Norman Manea.
\nScriitorul, care traieste in SUA din 1986, este reprezentat de una
\ndin cele mai puternice agentii literare din lume, Wylie, si scrie
\ninca in limba romana.<\/p>\n

Vorba ca “romanul s-a nascut poet” ii apartine lui Vasile
\nAlecsandri si marcheaza, neoficial, aparitia unor generatii de
\nscriitori care au construit literatura romaneasca. Generalizarile
\nsunt insa periculoase, dupa cum spune Horia Garbea, presedintele
\nAsociatiei Scriitorilor din Bucuresti, filiala a Uniunii
\nScriitorilor, iar Catrinel Plesu considera ca zicala s-a fixat atat
\nde bine in mentalul colectiv din cauza altor “calitati” ale
\nromanilor: “Poate ca din fudulie sau, mai curand, din auto-ironie,
\nca o consolare pentru faptul ca suntem lipsiti, in general, de
\nseriozitate, de acribie, de mandria lucrului bine facut, sau
\ndintr-o profunda frustrare, ca o justificare pentru lipsa de
\npragmatism pe seama careia romanul tinde sa-si puna esecurile”.<\/p>\n

Un alt scriitor roman, Alex Serbanescu, considera ca romanii au
\ncateva dintre componentele talentului: dorinta de a comunica,
\nimaginatie, nevoia de a sarbatori-consacra ceea ce li se intampla.
\nHoria Garbea surprinde asadar ca “romanii sunt poate mai inclinati
\nsa scrie ca amatori, asa cum italienii sa cante ca amatori. Dar
\nprofesionistii se aleg, dupa ce au talent, in masura in care au
\ncultura, tenacitate, inteligenta”. In Romania nu exista scriitori
\ncu carte de munca, iar in Uniunea Scriitorilor sunt acum 2.400 de
\nmembri activi, care trimit anual la Uniune cam 300 de volume
\noriginale pentru premii. Numarul de scrieri (intre care predomina
\npoezia) e “normal” pentru populatia Romaniei, considera Garbea,
\ninsa numarul de amatori in continua crestere ar putea spune si
\naltceva despre viitorul literar al Romaniei. Internetul devine un
\nconcurent serios in exprimarea poetica: portalul poezie.ro (cu
\nsubdomeniul agonia.net), dezvoltat de un economist, Radu Herinean,
\nare 20.000 de membri, 6.000 de accesari zilnice si pana la 200 de
\ntexte noi publicate zilnic. Un ritm alert, chiar daca romanii s-au
\nnascut poeti sau doar
\nexerseaza zilnic scrisul.<\/p>\n


<\/span><\/u><\/p>\n

<\/p>\n

ROMANII SUNT INTELIGENTI<\/p>\n

Ultimii cinci ani au adus peste un milion de absolventi de
\nfacultate. 2.500 de tineri studiaza la cele mai prestigioase
\nuniversitati din SUA. 97,6% dintre romanii adulti sunt alfabetizati
\nsi participam anual la cel putin 15 concursuri internationale pe
\ndiscipline, atat la seniori, cat si la juniori, cu loturi care
\ninsumeaza 90-100 de elevi. 90% dintre acestia se intorc acasa cu
\nmedalii.<\/p>\n

Sunt date brute, dar care, la o prima vedere, ar trebui sa
\nconfirme o idee magulitoare care a circulat de-a lungul timpului
\ndespre Romania – acela ca ar fi locuita de oameni inteligenti, cu
\nabilitati intelectuale superioare altor natii.<\/p>\n


\n<\/a><\/p>\n

Ministerul Educatiei completeaza datele de mai sus: in medie,
\nciclul primar (clasele I-IV) cuprinde aproximativ 950.000 de elevi.
\nIn clasa intai se inscriu, de regula, circa 220.000 de elevi anual.
\nPotrivit Raportului asupra Starii Sistemului National de Invatamant
\npentru anul 2009, redactat anual de catre Ministerul Educatiei,
\nCercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS), rata de tranzitie de
\nla invatamantul gimnazial la invatamantul liceal si profesional a
\ninregistrat in ultimii doi ani scolari o tendinta ascendenta,
\nsituandu-se in jurul valorii de 95%.<\/p>\n

“Astfel, in intervalul 2001-2006, rata de tranzitie in
\ninvatamantul secundar superior s-a situat, in general, la 90-92%.
\nIn ultimii doi ani scolari se produce insa o crestere relativ
\nimportanta, valoarea indicatorului ajung\u00e2nd la 94-95%, cel mai
\ninalt nivel de pe parcursul intregului interval fiind inregistrat
\nin anul scolar 2007-2008”, spune Daniel Tomoni, seful Serviciului
\nde la Directia Generala de Comunicare, Relatii Publice si Imagine
\ndin cadrul MECTS.<\/p>\n

Dincolo de aceste date la nivel intern, sa vedem ce spun si
\ndatele despre cei ce studiaza in strainatate. Nici aici nu stam
\nrau. La Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT), una dintre
\ncele mai prestigioase universitati din lume, erau inscrisi, in anul
\nuniversitar 2009-2010, in jur de 30 de romani, atat studenti, cat
\nsi doctoranzi. Majoritatea beneficiaza de o bursa, de cele mai
\nmulte ori chiar integrala, iar doctoranzii primesc un stipendiu
\nlunar ce le acopera costurile de cazare, masa si din care le mai
\nraman si ceva bani de cheltuiala.<\/p>\n

In anul scolar 2009-2010, aproape 700.000 de studenti straini au
\ninvatat la universitatile din SUA. Dintre acestia, 2.500 au fost
\nromani, cu aproximativ 500 mai putini decat in anul
\nprecedent.
\nIn Europa, cei mai multi studenti romani sunt la University
\nCollege, din Londra. 65 de romani studiaza acolo, in principal
\nstiinte sociale si istorice, arte si inginerie. Si la Oxford sunt
\n52 de studenti romani, care se specializeaza in biochimie si
\nmatematica, iar la Oxford 50 de tineri din Romania au ales sa
\nstudieze chimie si electrotehnica.<\/p>\n

Partea mai putin buna este ca putini vor sa se mai intoarca in
\ntara. Mai mult decat atat, nici angajatorii romani nu sunt foarte
\nactivi in a-i atrage inapoi acasa, in conditiile in care toti spun
\nca ii intereseaza mai degraba experienta practica decat pregatirea
\nteoretica temeinica. Pe de alta parte, angajatorii din strainatate
\nimporta cu placere “mintile” romanilor, cel mai adesea deruland
\ncampanii ample de recrutare, in special in randul medicilor,
\ninginerilor si programatorilor IT. Asta si pentru ca, dincolo de
\ninteligenta, romanii mai au un atu pe care strainii il cauta atunci
\ncand fac angajari: capacitatea mare, dezvoltata in secole, de
\nadaptare la mediu. “Noi avem o cultura de supravietuire, in care
\nincerci sa te descurci. Atitudinea noastra este de a ne descurca
\ncumva, nu pentru a creste, ci pentru a ne descurca pur si simplu. E
\nmotivul pentru care oamenii se adapteaza si isi rezolva singuri
\nmulte probleme. De aici vine si succesul romanilor care au plecat
\nafara. Nu pentru ca sunt mai muncitori, dar fiindca sunt mai
\nutili”, explica sociologul Alfred Bulai.<\/p>\n

<\/p>\n

ROMANUL ESTE OSPITALIER<\/p>\n

Cuvantul “ospitalier” vine din franceza si se refera la un
\nindivid “care primeste bucuros oaspeti; care este amabil, primitor
\ncu oaspetii” sau la o casa, un oras, o tara “in care esti bine
\nprimit, in care te simti bine; care ofera ospitalitate”.<\/p>\n

Ospitalitatea nu este neaparat turism, acesta din urma fiind o
\nlatura cumva industriala a ospitalitatii, ci mai degraba placerea
\nde a primi in casa persoane carora sa le oferi masa si
\ngazduire.
\n“Romanii sunt ospitalieri cand primesc oaspeti acasa, iar aceasta
\ntrasatura este relevata ca una dintre valorile si reperele vietii
\nrurale si mai putin ca una ale mediului urban. Iar in contextul in
\ncare Romania este tara cu cea mai mare comunitate rurala a Europei,
\nam putea spune ca suntem un popor extrem de ospitalier, dar doar la
\nnivelul contactelor individuale si ale familiei”, explica Paul
\nMarasoiu, presedinte al firmei de consultanta in domeniul
\nospitalitatii Peacock Hotels.<\/p>\n

Marasoiu este unul dintre putinii consultanti din piata
\nhoteliera care s-a identificat inca de la inceput cu industria
\nospitalitatii, traducand asta prin faptul ca se ocupa atat de piata
\nhoteliera, dar si de piata de evenimente, de organizarea de
\nincentives, de dezvoltarea turismului rural.<\/p>\n

Dezvoltarea ospitalitatii ca industrie a insemnat tocmai
\nextrapolarea ospitalitatii romanilor, crede Marasoiu, deoarece
\nromanii au “capacitatea de a se comporta normal, de a comunica
\nfluent si de a dezvolta si mentine relatii umane”. Ospitalitatea ca
\nindustrie nu s-a dezvoltat insa chiar atat de bine in Romania si
\ndin cauza faptului ca tara nu a atras traditional decat putini
\nturisti straini, iar turismul intern si-a pierdut din avant mai
\nales o data cu boom-ul economic, care a trimis romanii in concediu
\nafara.<\/p>\n

Romanii nu se pot servi deocamdata de ospitalitatea lor pentru a
\nface afaceri – asa cum fac portughezii, elvetienii, indienii sau
\nsuedezii, cetateni considerati de catre mai multe clasamente cei
\nmai primitori din lume.<\/p>\n

Tourism Review plaseaza Romania in topul celor mai ieftine zece
\ntari din Europa (alaturi de Bulgaria, Macedonia, Albania si
\nPolonia), apreciind ca tara noastra este un loc frumos de
\npelerinaj, “unde poti dormi ieftin in casele oamenilor, care iti
\ndau mancare organica la pret redus si te lasa sa bei cat poti apa
\nproaspata din fantana si se bucura ca iti place vinul lor facut in
\ncasa”.<\/p>\n

Asadar, romanii pot, in special daca vorbim de zona rurala, sa
\ncreeze amintiri frumoase in mintea celor care le calca pragul si sa
\nfie “prietenosi, veseli si, mai ales in sate, saritori”, dupa cum
\nspun cei mai multi utilizatori ai forumului despre Romania de pe
\ntripadvisor.com.<\/p>\n

Pana la urma, dupa cum spune Radu Enache, presedintele
\nContinental Hotels, ospitalitatea este definita ca “o atitudine
\ndeschisa, bucuria de a avea oaspeti acasa si de a se imprieteni
\nrepede cu persoane straine” si tocmai in asta se poate masura: “in
\ngradul de materializare in memoria vizitatorilor straini sau
\nautohtoni, in cat de des si cum isi amintesc acestia despre romanii
\nvizitati”.<\/p>\n

Razvan Antohi, presedintele Amadeus in Romania, nu este prea
\nsigur daca romanii sunt ospitalieri sau doar servili. “Romanii au
\nfost cand cu unii, cand cu altii, nu au avut o coloana vertebrala.
\nAu fost considerente politice, factori externi, compromisuri, dar
\naceasta ospitalitate nu este cumva un pic de servilism amestecat cu
\nun pic de minciuna si lene din multe puncte de vedere? Nu cumva
\nasteapta ceva in urma oricarui serviciu pe care il fac?” Plus de
\nasta, Antohi considera ca, oricat s-ar dezvolta turismul, este greu
\nde conturat si sentimentul de ospitalitate atat timp cat fiecare
\nisi face frumos in curtea lui, dar “nu ar iesi niciodata la o
\ndeszapezire” intru ajutorul comunitatii.<\/p>\n

Specialistii intervievati de BUSINESS Magazin pe aceasta tema
\nremarca faptul ca romanii au fost mai ospitalieri in trecut decat
\nsunt acum. Radu Enache crede ca au devenit putin mai circumspecti,
\niar Paul Marasoiu vede mai mult egoism si mai vede si un fel de
\ncontradictie in termeni: “Este un paradox faptul ca in Romania
\nconvietuiesc doua repere: ospitalitatea traditionala si <sa
\nmoara capra vecinului>”.
\nCu toate ca a incercat intotdeauna sa scoata la suprafata
\nospitalitatea romanilor, si Marasoiu crede ca pana la urma depinde
\ncel mai mult de fiecare dintre noi: “Cred ca ospitalitatea unui
\npopor rezida in capacitatea fiecarui individ de a se identifica cu
\nlocul in care traieste, de a accepta diversitatea, de a fi mandru
\nca apartine acelei natiuni, sa-si cunoasca tara si sa o prezinte cu
\nplacere, sa fie convins ca aportul lui este esential pentru
\nconstructia corecta a imaginii tarii sale, sa-i faca placere sa-si
\nincante si sa-si surprinda placut oaspetii”.<\/p>\n

<\/p>\n

CROITORUL EUROPEI<\/p>\n

Romania a fost, la un moment dat, cel mai mare croitor al
\nEuropei. Era anul 2004, iar textilistii romani produceau haine in
\nlohn pentru aproape toate marcile celebre din Europa. Nimeni nu era
\nsurprins atunci cand pe un costum Armani, Versace sau Hugo Boss
\nscria “made in Romania”. Din 2005 insa, exporturile de textile au
\ninceput sa scada, iar astazi Romania este mai degraba croitorasul
\ncel viteaz al Europei, care sa straduieste sa ramana competitiv,
\ndesi a fost de mult devansat de alte tari in care se produce mai
\nieftin si care nu au fost atat de lovite de criza. Eforturile pe
\ncare le fac producatorii locali pentru a recupera terenul pierdut
\npar a fi vanare de vant, in conditiile in care supraimpozitarea si
\nfluctuatiile cursului valutar reprezinta doua piedici uriase, din
\nacest punct de vedere.<\/p>\n

“A fost o perioada in care Romania a fost un croitor pentru
\nEuropa, insa acum nu mai este cazul. Dupa cum vedem, tendinta care
\nse contureaza din ce in ce mai puternic arata ca pentru Europa si
\npentru tot restul lumii, croitori sunt si vor fi tarile cu foarte
\nmulti locuitori, precum China, pentru ca au forta de munca ieftina,
\nsi tarile care sunt producatoare de bumbac si care, implicit, au
\ntesaturi mult mai ieftine”, spune Gheorghe Caescu, directorul
\ngeneral de la Iasitex.<\/p>\n

Acum sase ani insa situatia era cu totul alta. “Reusisem sa
\ndevansam intr-un ritm extrem de rapid alte tari europene care aveau
\nun rol important pe aceasta piata si ajunsesem pe locul trei in
\nlume, dupa China si India, in ceea ce priveste furnizarea de
\ntextile”, isi aminteste Maria Grapini, directorul general al
\nPasmatex si presedintele Federatiei Patronale din Industria Usoara
\n(FEPAIUS).<\/p>\n

Din 2005 si pana in 2008, cand textilistii romani au fost atinsi
\nde criza si au inceput sa inregistreze comenzi tot mai mici de
\nafara, Romania a exportat textile in valoare de peste 10 miliarde
\nde euro. 85% din aceste exporturi mergeau catre tari din Uniunea
\nEuropeana si, dintre acestea, Germania era tara care cumpara cele
\nmai mari cantitati de haine lucrate in Romania. In 2008, productia
\nindustriala a scazut cu 30% si a tras dupa ea si o scadere a
\nexporturilor, continuata in 2009, insa la un nivel mai mic – de
\n13%.<\/p>\n

Tot in perioada de aur, “croitorul Europei” insemna ca
\nexporturile de textile reprezentau 32% din total, “iar acum abia
\ndaca mai atingem pragul de 14%”, spune Grapini. Singurele sectoare
\ncare nu s-au prabusit anul trecut au fost productia de
\nincaltaminte, care a crescut cu 25%, productia de tricotaje, cu un
\nplus de 39% si productia de covoare – plus 35%.<\/p>\n

Textilistii nu dau vina doar pe criza si spun ca in aceasta
\nsituatie s-ar fi ajuns oricum, pentru ca au aparut operatori in
\nindustria textila care produc la costuri mult mai mici, aspect care
\na reprezentat, la un moment dat, si pentru Romania principalul
\navantaj competitiv. In acest sens, Caescu face referire la tari
\nprecum Republica Moldova, Ucraina sau Turcia, in timp ce Maria
\nGrapini tine sa sublinieze ca inca suntem inaintea producatorilor
\ndin Bulgaria, Polonia si Cehia. In momentul de fata, China este cel
\nmai mare producator si exportator de textile din lume, a ajuns la
\nexporturi in valoare de 250 de miliarde de euro, in timp ce toate
\ntarile din Uniunea Europeana, la un loc, au avut anul trecut
\nexporturi de doar 16 miliarde de euro.<\/p>\n

Un semn clar ca industria textila a intrat intr-o faza de uzura
\neste cresterea numarului de someri care au iesit din acest sector.
\nIn 2009, aproximativ 58.000 de persoane au fost disponibilizate in
\nindustria textila, iar la sfarsitul anului trecut pe aceasta piata
\nmai lucrau 230.000 de persoane.<\/p>\n

Mitul potrivit caruia Romania este croitorul Europei este
\ninfirmat in acest moment de jucatorii de pe piata de textile.
\nAcestia merg insa si mai departe si spun ca este putin probabil ca
\nin urmatorii ani sa recuperam pozitia pe care o aveam in 2004 si sa
\nredevenim unul dintre cei mai mari furnizori de textile din
\nlume.\n <\/p>\n

<\/p>\n

ROMANUL E SOFTIST SAU HACKER<\/p>\n

“Unu” este poate cel mai cunoscut hacker roman. A spart bazele
\nde date cu informatii personale despre clienti ale producatorilor
\nde solutii de securitate Symantec, Kaspersky si BitDefender, a
\naccesat bazele de date ale Wall Street Journal si The Telegraph,
\niar lista cuceririlor sale nu se opreste aici. Despre el nu se stie
\nmai nimic, mai ales ca face parte din categoria hackerilor care
\nderuleaza atacuri doar pentru a demonstra ca pagini de internet ale
\nunor companii cunoscute sunt vulnerabile, fara a cauta beneficii
\npersonale.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Asemenea lui “Unu” sunt insa destul de putini. In luna aprilie a
\nacestui an, un hacker roman a reusit sa fure datele personale de pe
\ncardurile bancare a putin peste 95.000 de coreeni, provocand o
\npaguba de jumatate de milion de euro. Un altul a patruns ilegal la
\nfinalul lui 2006 in peste 150 de computere ale unor institutii
\npublice americane, precum NASA, Departamentul american pentru
\nEnergie si Marina Militara. Pe atunci in varsta de 26 de ani si
\nsuspectat ca ar fi conducatorul unui grup de hackeri numit WhiteHat
\nTeam, aradeanul Victor Faur a adus daune de aproape 1,5 milioane de
\ndolari, fiind acuzat de noua infractiuni legate de patrunderea
\nilegala in retele de calculator. Si nu in ultimul rand, un milion
\nde dolari a costat si frauda informatica a altui roman, care a
\naccesat sistemele a sapte restaurante americane, preluand astfel
\ninformatii despre cardurile bancare ale clientilor si duplicand
\naceste carduri.<\/p>\n

“Exemplele care au existat sunt totusi izolate si simptomatice”,
\napreciaza Valerica Dragomir, director executiv al Asociatiei
\nPatronale a Industriei de Software si Servicii, adaugand ca aceste
\nabilitati ar putea fi fi canalizate catre cauze bune. Este cazul
\ncelui mai cunoscut hacker din lume, Kevin Mitnick, astazi
\nconsultant in securitate informatica, dar si al lui Bogdan Gabriel
\nIonescu, tanarul in varsta de 23 de ani aflat intr-o inchisoare
\nitaliana pentru fraude informatice, despre care se spunea anul
\ntrecut ca ar putea incepe o colaborare cu Politia italiana in
\ncadrul Way-Log, companie care se ocupa de interceptarea si
\nmonitorizarea delictelor informatice. Este adevarat, in fiecare an
\neste inregistrata in Romania o crestere a numarului de cazuri de
\ncriminalitate informatica. “Anul trecut, au fost initiate 398 de
\nactiuni pe linia combaterii infractiunilor de acest gen in Romania,
\nfiind astfel cercetate 530 de persoane, din care 324 in stare de
\narest”, spune Razvan Radoi, inspector de politie in cadrul
\nIGPR.<\/p>\n

Cele mai intalnite tipuri de frauda in randul romanilor sunt
\norganizarea de licitatii fictive de bunuri online, compromiterea de
\nconturi ale utilizatorilor de site-uri de comert electronic,
\nfraudarea cardurilor bancare sau initierea unor atacuri de tip
\nphishing, cu scopul obtinerii de informatii bancare si clonarea
\ncardurilor pentru retrageri frauduloase de bani. “Ca sa nu mai spun
\nde atacurile asupra serverelor unor companii din strainatate si
\nchiar si din Romania”, adauga Radoi.<\/p>\n

Pentru a derula asemenea atacuri, hackerii trebuie sa aiba
\nfoarte bune cunostinte informatice si de programare. In acest
\nmoment, din facultatile cu profil informatic din Romania ies
\naproximativ 7.000 de absolventi in fiecare an, cifra care in urma
\ncu zece ani era de numai 2.000, potrivit datelor ANIS. In total
\ninsa, numarul angajatilor din zona de software si servicii este de
\naproximativ 55.000, dar nu sunt in mod neaparat programatori,
\nestimeaza Valerica Dragomir, “in conditiile in care in anul 2000,
\nnumarul era aproape de trei ori mai mic, de numai 20.000”.<\/p>\n

Romania este practic vazuta in continuare ca o sursa buna de
\nspecialisti IT, chiar daca a mai pierdut din reputatia de
\ndestinatie pentru externalizarea de astfel de servicii. “Costul
\nunui specialist roman este cu 30-50% mai mic fata de cel al unuia
\ndin piete mature din Europa, precum Franta, Germania, Marea
\nBritanie sau Austria”, sustine Eugen Schwab-Chesaru, managing
\ndirector pentru Europa Centrala si de Est al companiei de analiza
\nsi consultanta Pierre Audoin Consultants (PAC), cu mentiunea ca
\npregatirea practica pentru a fi operationali intr-un timp scurt si
\ncalitatea absolventilor a scazut mult de-a lungul ultimilor
\nani.<\/p>\n

Mitul programatorului roman, o resursa foarte bine pregatita si
\nieftina, pare insa sa-si piarda din veridicitate, pe masura ce
\nspecialistii IT romani nu mai sunt o resursa chiar atat de ieftina
\nsi nu mai sunt considerati nici dintre cei mai buni. “Inca din
\n2006-2007 Romania nu a mai fost privita ca o tara extrem de
\nieftina, iar atractivitatea noastra pentru companiile din Vest s-a
\nsprijinit pe un complex de factori, dintre care costul nu a mai
\nfost atat de important”, completeaza Valerica Dragomir. Practic,
\nsalariile specialistilor buni sunt deja comparabile cu cele ale
\nspecialistilor din Vest, doar media fiind mai mica, motiv pentru
\ncare externalizarea este inca un segment interesant, companiile
\ncare exporta asemenea servicii fiind de altfel cele care au
\nsustinut anul trecut industria afectata de dificultatile din
\neconomie.<\/p>\n

Prin urmare, unde sunt mici genii rebele, acolo sunt si hackeri,
\ncrede Schwab-Chesaru, dar Bucurestiul este una dintre cele mai
\nsigure capitale din lume din punctul de vedere al numarului
\ninfractiunilor de criminalitate informatica, dupa cum comenteaza
\nChristian Ciocan, purtatorul de cuvant al Politiei Capitalei.
\nRomanul nu este nici mai bun, nici mai rau decat unii straini si
\nnici nu detine secretul criminalitatii informatice, adauga Ciocan,
\nvadit frustrat de eticheta de infractor aplicata de europeni
\nromanilor. “Putem porni doar de la premisa ca romanul se pricepe la
\ntoate sau ca romanul este inteligent, dar chiar si asa, infractorii
\ns-au inspirat tot din filmele altora, peliculele de acest gen fiind
\ncele mai bune documentare pentru orice infractor.”<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Romanii se considera destepti, frumosi, ospitalieri, poeti si, in general, cred ca se descurca. Avem o tara frumoasa si cu mult potential, insa e intotdeauna vina vecinului pentru ca acesta nu este exploatat.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[3,7179,202,18888,18886,98,18887,244],"class_list":["post-42314","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-agricultura","tag-brand","tag-cover-story","tag-frumusete","tag-mituri","tag-romania","tag-talent","tag-turism"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42314","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=42314"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42314\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60047,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42314\/revisions\/60047"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=42314"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=42314"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=42314"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}