![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5853\/6979928\/2\/fumatori.jpg?width=470&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\nDescurajarea fumatului a fost principalul scop declarat pentru
\nintroducerea in urma cu sase ani a taxei de viciu, al carei
\nbeneficiar este Ministerul Sanatatii. Cresterea preturilor in urma
\naplicarii taxei de viciu nu a avut insa efectul scontat, intrucat
\ncifrele arata ca volumul vanzarilor a crescut cu aproape 10% in
\nultimii patru ani, de la 35 de miliarde de tigarete pe an (date
\ndisponibile in 2006) la 38,3 miliarde de tigarete pe an, conform
\nunui studiu al companiei Novel Research, citat de BUSINESS Magazin,
\nde la finele anului trecut.<\/p>\n
Pe de alta parte, cresterile de acciza si influenta cursului au
\ndus la marirea preturilor cu circa 50% in doar noua luni (martie
\n2009-ianuarie 2010). Una peste alta, in ultimii sapte ani, pretul
\ntigarilor s-a marit de cinci ori.
<\/u><\/p>\n
<\/p>\n
“Nu trebuie sa asteptam de la cresterea pretului un efect
\nspectaculos”, sustine medicul Florin Mihaltan. Potrivit
\npresedintelui Societatii Romane de Pneumologie, o crestere cu 10% a
\npretului duce la intreruperea fumatului de catre 1-3% din fumatori.
\nDar cata vreme pretul creste si piata neagra nu este controlata,
\nefectele nu se pot vedea imediat. Acesta e contextul pentru un
\nstudiu al Bancii Mondiale care releva de curand ca, la o crestere
\nde pret de 10%, consumul se reduce temporar cu 4%, dupa care revine
\nla nivelul dinainte de scumpire.<\/p>\n
Gilda Lazar, corporate affairs director al Japan Tobacco
\nInternational Romania, sustine ca majorarea preturilor in
\n2009-2010, determinata de cresterea accizelor, a dus la scaderea
\ndramatica a pietei legale, cu peste 40% in primul trimestru al
\nacestui an, dar nu a avut ca efect reducerea semnificativa a
\nconsumului, atata vreme cat consumatorii au la dispozitie varianta
\nproduselor de contrabanda. “Consecinta imediata a cresterilor de
\npreturi este explozia contrabandei. In tarile vecine, pachetele de
\ntigarete au preturi incomparabil mai mici”, spune reprezentanta
\nJTI. Mai concret, cel mai ieftin sortiment din Moldova, Plugarul,
\ncosta doar un leu pachetul, in timp ce Carpati, cel mai ieftin
\npachet romanesc, costa noua lei. Aduse in Romania ilegal si vandute
\nin piete, tigarile de contrabanda sunt cumparate de cei care nu-si
\nmai pot permite noile preturi. In consecinta, numarul
\nconsumatorilor nu scade, o mare parte orientandu-se catre produsele
\nvandute ilegal la preturi mai mici.<\/p>\n
“Am facut o cercetare in Bucuresti, iar un locuitor din patru
\nstia de unde poate sa-si procure tigari de contrabanda. Cu cat
\nacciza e mai mare, cu atat profitul din piata neagra e mai mare. Nu
\ne un fenomen exclusiv in Romania, insa proportiile sunt aici mari”,
\nadauga sociologul Alfred Bulai, completand ca marirea pretului este
\nintotdeauna contracarata prin supapa contrabandei. In luna
\nianuarie, piata neagra depasise nivelul record de 36%, sustin
\noficialii JTI, dupa care a scazut la finele lunii mai la 26,8%, in
\nurma masurilor de combatere a contrabandei.<\/p>\n
“Piata neagra submineaza efortul de control al tabagismului
\nintr-o tara. Cand un pachet pe piata neagra este la un pret
\nsubliminal, fumatorul care gaseste sursa sigur ca nu se gandeste la
\ngolul din buzunar lasat zilnic de fumat”, constata pneumologul
\nFlorin Mihaltan. Potrivit unui studiu legat de evaluarea impactului
\nmasurilor de control al fumatului, prezentat de medicul Adrian
\nMocanu, managerul institutului “Marius Nasta”, o treime dintre
\nromani cheltuiesc in medie intre 100 si 200 de lei lunar pentru
\nacest viciu, in timp ce o alta treime platesc peste 200 de
\nlei.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Vorbind despre perceptia fumatorului fata de pret, Gilda Lazar
\nda exemplu o situatie pe care a intalnit-o recent: “<Cat de
\npatriot poti sa fii, ca sa cumperi tigari cu zece lei, stiind ca
\nopt se duc la stat? La urma urmei, nu exista tutun sanatos. Ce
\nconteaza ce culoare de timbru are sau unde e fabricat?>, afirma
\no doamna care se aproviziona la liber din piata.” Pretul este
\ntotusi doar al treilea motiv determinant in decizia oamenilor de a
\nse lasa de fumat. E concluzia unui Eurobarometru realizat de
\nComisia Europeana la finele anului trecut si publicat in luna
\naprilie 2010. Grija fata de sanatatea personala (71%) si sfaturile
\nprietenilor, ale familiei si ale partenerului (52%) stau in topul
\njustificarilor celor ce doresc sa renunte la viciu.<\/p>\n
Autoritatile au introdus in urma cu doi ani obligatia
\ninscriptionarii pachetelor cu pictograme impresionante, de genul
\nplamanilor afumati sau al simbolului impotentei, pe langa
\navertismentul scris “Fumatul poate sa ucida”. Efectele nu au fost
\nnici in acest caz cele scontate. Potrivit unui studiu al aceluiasi
\ninstitut “Marius Nasta”, o treime dintre fumatori au o senzatie de
\nteama la vederea acestor imagini, tot atatia simt neliniste sau
\ningrijorare. Peste 26% dintre fumatorii intervievati au declarat ca
\nacopera adesea imaginea de pe pachet atunci cand scot o tigara. In
\nplus, 19% au declarat ca cer vanzatorului un pachet de tigari cu o
\nanumita imagine, tocmai pentru a le evita pe cele mai agresive.
\nAsadar, imaginile de pe pachetele de tigari nu-i lasa indiferenti
\npe fumatori si, desi nu ii determina sa renunte la viciu, cresc
\ngradul de constientizare a efectelor fumatului si fac produsele
\nmult mai putin atractive vizual.<\/p>\n
“Pictogramele au starnit doua tipuri de reactii. Unii le-au
\nconsiderat neverosimile, oribile, refuzand sa creada ca aceasta
\neste imaginea reala a expresiei bolilor induse de fumat, iar pentru
\naltii, imaginile au devenit un subiect de meditatie”, remarca
\npresedintele Societatii Romane de Pneumologie. Din punctul de
\nvedere al studiilor facute in Australia si Canada, unde s-au
\nanalizat efectele acestor pictograme, se stiu deja urmatoarele: in
\nprimii ani dupa introducerea lor, numarul de persoane care se lasa
\nde obicei este de 3-5%, iar 40-60% se gandesc serios la acest
\nsubiect; o parte din ei iau hotararea sa abandoneze viciul si simt
\nnevoia sa caute sprijin la un cabinet de consiliere al fumatorului.
\nEfectul se plafoneaza insa in timp daca nu este sustinut de alte
\ntipuri de interventii, precum reclama antifumat la televiziune,
\ncampanii sau actiuni la nivel de vanzatori.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Andrei Vasilescu, corporate affairs director pentru Romania
\n& Bulgaria al Philip Morris, sustine ca pe viitor este posibila
\nadoptarea unor noi masuri menite, in viziunea autoritatilor
\neuropene, sa descurajeze fenomenul: “In mod clar, se are in vedere
\nintroducerea pachetelor de generice, adica pachete albe cu
\navertisment de sanatate, fara niciun fel de diferentiere intre
\nbranduri, dar si interzicerea expunerii produselor in magazin,
\nmasura care functioneaza deja in Islanda, Norvegia si Irlanda”.
\nAustralia ar fi prima tara care va introduce pachetele de generice.
\nAstfel de decizii se intemeiaza pe ideea ca initierea fumatului
\ns-ar face la punctul de vanzare, situatie care este contestata de
\nreprezentantii industriei.<\/p>\n
“Tigarile sunt cea mai contrafacuta marfa, iar daca pachetele
\nvor arata la fel, va fi cu atat mai greu sa ne mai dam seama care
\nsunt reale si care nu”, spune Vasilescu. In plus, se vorbeste si de
\ncresterea spatiului alocat pictogramelor la circa 75% din pachet pe
\npartea din fata si 100% pe spate, fata de 40%, cat sunt in prezent.
\n“Nu cred ca mai e cineva in ziua de azi care isi ia un pachet de
\ntigari si nu stie ca sunt daunatoare, insa se urmareste distrugerea
\nbrandului”, sustine contrariat oficialul Phillip Morris. Datele
\nEurobarometrului arata ca fumatorii aleg pe de-o parte in functie
\nde gust si pret, iar pe de alta parte dupa aspectul pachetului.
\nAndrei Vasilescu declara ca, daca produsul arata la fel cu toate
\ncelelalte si e si ascuns sub tejghea, “este foarte greu sa
\njustifici de ce e mai scump decat celalalt, cel putin pana iti
\naprinzi tigara”.<\/p>\n
In replica, sociologul Alfred Bulai afirma ca oamenii
\nacrediteaza o anumita dimensiune simbolica produsului, “care nu are
\nneaparat de a face cu gustul sau calitatea. Marca da foarte bine,
\nbrandul conteaza. Masura pachetelor generice poate sa ajute deci la
\nreducerea fumatului mai mult decat cea a inscriptiilor pe pachet”.
\nBulai adauga ca oriunde s-au adoptat politici impotriva fumatului,
\ncostul pachetului a fost doar unul din instrumentele folosite si
\nnicidecum singurul. “De cate ori merg in Occident, fumez mult mai
\nputin, pentru ca pur si simplu nu am unde. Numai tratand global
\nfumatul, tendinta se poate limita. Interventia cea mai de succes
\neste cultivarea la nivel social a ideii ca un asemenea comportament
\neste rau. Pe de alta parte, atunci cand nu mai ai unde fuma,
\ntendinta scade vrand-nevrand”, conchide sociologul.<\/p>\n
Intrebati ce fonduri s-au colectat din taxa de viciu in 2009 si
\nce s-a intamplat concret cu banii respectivi, reprezentantii
\nMinisterului Sanatatii au evitat sa dea detalii. “Ministerul
\nSanatatii a alocat 5,1 milioane de lei pentru continuarea
\nactiunilor de prevenire si combatere a consumului de tutun la nivel
\nnational, bani din care aproximativ 23.000 de persoane vor
\nbeneficia, gratuit, de tratament medicamentos pentru a fi ajutati
\nsa renunte la fumat, iar 85 de medici si psihologi vor sta la
\ndispozitia celor care doresc consiliere”, se arata in raspunsul
\nremis BUSINESS Magazin. Cat despre restul banilor colectati, circa
\n200 de milioane de euro, raspunsul nu specifica nimic, insa legea
\ndin 2006 a taxei pe viciu acopera oricum destinatia lor in cel mai
\nliberal mod: “Investitii in infrastructura sistemului sanitar
\npublic, finantarea programelor nationale de sanatate si rezerva
\nMinisterului Sanatatii Publice pentru situatii speciale”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Numarul fumatorilor a scazut nesemnificativ in ultimii sase ani, desi tigarile s-au scumpit continuu. Fie ca a fost vorba de accize, taxe pe viciu sau imagini socante aplicate pe pachete, masurile de descurajare sau de penalizare fiscala a acestui obicei daunator au fost mereu mai slabe decat dorinta fumatorilor de a-si satisface pofta de tutun, inclusiv cu pretul apelului la piata neagra.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[240,18885,17437,8922,11791],"class_list":["post-42312","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-comert","tag-descurajare","tag-fumatori","tag-tigari","tag-tutun"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42312","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=42312"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42312\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":60046,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/42312\/revisions\/60046"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=42312"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=42312"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=42312"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5853\/6979928\/1\/banda-tigari.jpg?width=438&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n