{"id":3516,"date":"2006-03-21T15:42:00","date_gmt":"2006-03-21T15:42:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=3516"},"modified":"2026-04-02T08:17:51","modified_gmt":"2026-04-02T08:17:51","slug":"despre-onoare-si-nu-numai","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=3516","title":{"rendered":"Despre onoare si nu numai"},"content":{"rendered":"

Un print etiopian, nascut la Addis Abeba in 1948, a publicat in Germania<\/st1:place> o carte despre \u0084bunele maniere si supravietuirea in societate\u0093. Stilul nobilului african are afectarea plina de gratie a moralistilor francezi, profun-zimea ganditorilor germani si eleganta inviorata de cutezanta a pamfletarilor englezi din epoca victoriana.<\/P>

 <\/o:p><\/P>

Ar mai trebui, poate, spus, spre a completa imaginea biografica a acestui print cu pielea neagra, precum cea a regelui mag Baltazar, ca a studiat dreptul si istoria la universitatile din T\u00fcbingen si Cambridge<\/st1:City> si ca si-a dat doctoratul la Frankfurt<\/st1:place>. Un om de cultura aleasa, care a deprins manierele elegante atat la locul de bastina, la curtea regala, cat si in institutiile de invatamant superior pe care le-a frecventat, dar care, credem, ar fi putut sa se pronunte cu tot atata indrituire asupra subiectului, chiar daca nu ar fi beneficiat de solidele suporturi biografice invocate: finetea de spi-rit, turnura frazelor si delicatetea cu care parca reinventeaza uzantele in societate par a-i veni din sange sau din strafundul sufletului. <\/P>

 <\/P>

Nu poate fi trecuta cu vederea admirabila prefata pentru editia romaneasca a volumului sau, in care pomeneste o zguduitoare pagina de istorie, o pilda de actiune morala care, chiar daca ne priveste ca natie, ne este foarte putin cunoscuta: in 1935, dupa ce Mussolini a atacat si a pus stapanire pe Etiopia, monarhul de la acea vreme, Haile Selassie, a fost nevoit sa fuga la Geneva pentru a vorbi in fata Ligii Natiunilor, incercand sa salveze suveranitatea tarii sale. Jurnalistii presei fasciste, aflati in sala, au inceput sa acopere cu grohaituri cuvintele tanarului imparat. In acea clipa, s-a ridicat in picioare trimisul Romaniei, Nicolae Titulescu, care a rostit cu voce tunatoare: \u0084A la porte, les sauvages!\u0093 (\u0084Afara, salbaticilor!\u0093). Iata cum caracterizeaza A. W. Asserate gestul ambasadorului roman: \u0084Titulescu este pentru mine un erou al bunelor maniere, fara a carui voce lumea noastra ar fi fost de mult un spatiu de nelocuit. <\/P>

 <\/P>

De aceea scriu cu respect numele lui, stiind ca am alaturi un roman inca inainte de a ma naste!\u0093. Rod al unor observatii sistematice, consemnate de-a lungul vietii in sute de fise care raspund intrebarii-pivot: \u0084Ce este in opinia mea urat?\u0093, volumul desluseste niste paradigme ale acestui \u0084urat\u0093, carora le explica ulterior resorturile si le recomanda remediile. Pedagogia purtarii frumoase nu este insa doar o suma de indicatii aflate in raport antagonic cu aceste semne ale urateniei, ci o intreaga teorie a \u0084dansului in societate\u0093, a pasilor pe care trebuie sa-i efectuam, spre a ne elibera atat de nestiinta, cat si de prejudecati. Alaturi de autor, aflam o intreaga istorie a \u0084sarutatului mainii\u0093 si ne dezmeticim in legatura cu actualitatea acestui gest, pricepem care sunt regulile elementare ale conversatiei de salon sau care sunt resorturile cadourilor sub forma de flori. Si, dincolo de precepte, aflam ca inventivitatea si curajul personal pot intotdeauna birui niste norme seci. <\/P>

 <\/o:p><\/P>

Asfa-Wosse Asserate, Bunele maniere, Mic tratat de supravietuire in societate, <\/EM><\/P>

Editura Nemira, Bucuresti, 2005<\/EM><\/P>

 <\/o:p><\/P>

MAXIMA MORALIA: <\/P>

\u0084Bunele maniere ar fi straiele pe care le imbraca onoarea atunci cand cutreiera pe drumul sau prin lume\u0093<\/P><\/SPAN><\/o:p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un print etiopian, nascut la Addis Abeba in 1948, a publicat in Germania o carte despre \u0084bunele maniere si supravietuirea in societate\u0093. Stilul nobilului african are afectarea plina de gratie a moralistilor francezi, profun-zimea ganditorilor germani si eleganta inviorata de cutezanta a pamfletarilor englezi din epoca victoriana.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[586],"tags":[2891],"class_list":["post-3516","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arta-si-societate","tag-despre-onoare-si-nu-numai"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3516","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3516"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3516\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24953,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3516\/revisions\/24953"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3516"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3516"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3516"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}