<\/o:p><\/P> Acum cinci-sase ani, o banca greceasca incerca sa trimita cinci expatriati pe pozitii de middle-management in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place> – dar cu toata strategia de convingere pe care si-o construise n-a gasit decat doi. Intre timp, lucrurile s-au mai schimbat: un simplu anunt difuzat recent prin reteaua de intranet a aceleiasi banci pentru un singur loc de munca aici a atras 50 de solicitari. <\/P> <\/P>
Exemplul de mai sus – dat de Panos Manolopoulos, managerul general al companiei de recrutare de manageri Stanton Chase, care se ocupa de mai toate investitiile grecesti de aici – are o cheie: Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> a inceput sa arate ca un fel de paradis european al expatriatilor – \u0084expati\u0093, in limbaj corporatist. <\/P> <\/P>
Paradis? Romanii cred ca tara<\/st1:place> lor e corupta, saraca si inapoiata in comparatie cu tarile din care acesti expati vin. Nici despre ei insisi romanii nu au o parere prea buna: o cercetare IRSOP de anul trecut despre valorile si credintele romanesti si europene arata ca romanii cred ca au o inclinatie spre agresivitate, autoritarism, necinste, lipsa de organizare, ingamfare, idealism, superficialitate si opinii conservatoare. Romania<\/st1:country-region> apare, astfel, drept un loc care ar merita parasit fara remuscari pentru un job in Olanda, Germania<\/st1:place> ori Marea Britanie. <\/P> <\/P>
Dar un astfel de verdict nu ia in calcul toate \u0084probele\u0093. Strainii care lucreaza aici, fie si temporar, privesc Romania<\/st1:country-region> din alt unghi decat o putem face noi, definind chiar un set de motive pentru care merita sa muncesti si chiar sa iesi la pensie in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>. Care ar fi ele? BUSINESS Magazin a intrebat managerii mai multor multinationale de ce au decis sa ramana in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> dupa expirarea mandatului initial. Concluzia e ca, in oglinda managerilor expatriati, Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> apare mult mai convenabila decat o vedem noi. <\/P> <\/P>
Fie ca isi prelungesc contractul cu care au venit in Romania – sau sunt avansati -, fie ca pleaca o vreme si se intorc in aceeasi companie sau in alta, fie ca se muta pur si simplu de la o companie la alta sau isi parasesc organizatia si investesc pe cont propriu, fie, in fine, isi intemeiaza aici familii – expatriatii intervievati de BUSINESS Magazin explica, de fapt, de ce media de sedere a lor in Romania e de 2,5 ani, cu un an mai mare decat cea din tarile balcanice ori din Polonia, Cehia si Ungaria. <\/P>
<\/P>
Ce microb ii tine pe straini in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> mai mult decat isi propun la sosire? Pentru englezi, care descriu uneori Anglia ca pe cel mai plictisitor loc din lume, Romania<\/st1:country-region> este tara<\/st1:place> in care \u0084se intampla lucruri\u0093. Pentru cativa bancheri greci, cele 10-12 milioane de locuitori in viata carora bancile inca n-au intrat fac din Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> \u0084o Grecie neexploatata\u0093. Pentru italieni – pe care e greu sa-i tii departe de Italia, dupa cum ei insisi recunosc – Romania<\/st1:country-region> e tara<\/st1:place> provocarilor si a oamenilor calzi. Pentru vestici, in general, este taramul oportunitatilor in afaceri care, spre deosebire de alte tari emergente, ii face sa se simta totusi \u0084acasa\u0093. E Romania<\/st1:place> mai lejera, din punct de vedere al constrangerilor decat alte tari? Probabil ca da, dar nu e totusi un taram al lui \u0084farniente\u0093, atrage atentia Patrick Gelin, presedintele si directorul bancii BRD – Groupe Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale de mai bine de patru ani: \u0084Este invers: aici se munceste mult, presiunea de zi cu zi este foarte puternica\u0093. <\/P> <\/P>
Desi unul dintre \u0084juramintele cavaleresti\u0093 ale unui \u0084career expat\u0093 este de a nu se atasa de nici o tara<\/st1:place>, pentru ca trebuie sa-si schimbe resedinta la doi-trei ani, multi dintre ei sfarsesc prin a-l incalca. Iata cateva exemple: Robert Rekkers, presedintele Bancii Transilvania, e in Romania din 1998; Anthony van der Heijden, fost country manager pentru ING Romania si fost presedinte si CEO al Bancii Tiriac, a sosit in 1994; Bert van der Velde, managerul general al retailerului Metro Romania, a sosit ca CFO in 2001, a fost numit CEO si si-a prelungit mandatul pana in 2008; tot in 2001 a venit si Robert Musneci, managerul liderului pietei romanesti de medicamente – GlaxoSmithKline – pentru un mandat de doi ani, pe care l-a prelungit tot pana in 2008 – deocamdata.<\/P> <\/P>
Daca ne uitam la aceste perioade de sedere si la media locala de 2,5 ani – cat petrec managerii straini in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> – cifra din urma nu mai pare impresionanta. Totusi, ea este, spune Panos Manolopoulos, daca ne gandim ca in calcul intra si mandatele de trei luni pentru proiecte de scurta durata. Iar daca ne uitam la perioada medie de sedere a expatilor in celelalte tari din regiune – 1,5 ani – media de 2,5 ani devine aproape greu de crezut. Manolopoulos spune ca a ajuns la ea dupa ce s-a consultat cu managerii tuturor birourilor Stanton Chase din Europa Centrala si de Est. Iar \u0084aceasta cifra e atat de mare pentru ca exista un numar considerabil de contracte prelungite\u0093, explica grecul. <\/P> <\/P>
Contractele se prelungesc pentru ca Romania<\/st1:country-region>, ramasa atat de mult in urma fata de alte tari, e un loc in care lucrurile se misca fast-forward de cativa ani: zeci de companii cladite de la zero, extinderi galopante in tara<\/st1:place>, cresteri anuale de minimum doua cifre, profituri incantatoare. Iar asta inseamna, in limbaj comun, \u0084satisfactii profesionale\u0093 mai mari decat cele din tari cu economii consolidate si structuri organizationale deja rodate. Acesta e de fapt primul dintre cele trei motive-cheie pentru prelungirile de contracte si pentru reintoarcerea unora dintre expati. \u0084Cand te intorci in tara ta, experimentezi frustrarea de a te intoarce intr-un sistem foarte bine structurat si organizat in care contributia ta nu mai e atat de semnificativa cum te-ai obisnuit\u0093, este prima explicatia data de Manolopoulos, el insusi reintors in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> dupa un mandat de CEO la firma de avocatura Rokas & Partners. \u0084Exista tendinta de a te intoarce acolo unde satisfactia este mai mare.\u0093 <\/P> <\/P>
Asa ca una dintre atractiile irezistibile ale Romaniei rezida in multumirea managerului care poate vedea cu ochiul liber cum creste compania pe care o conduce. Daca ecourile cresterii-record a economiei din 2004 (circa 8%) nu s-au stins inca, nici cresterile de circa 4,5% din 2005 si 2006 – conform prognozelor – nu sunt de neglijat, in contextul in care Germania si Marea Britanie asteapta in acest an un avans de doar 2%. Acest lucru se reflecta si in cresterea afacerilor. \u0084Alte birouri Stanton Chase fac chef daca au o crestere de 5-7% pe an\u0093, spune Panos Manolopoulos, al carui birou din Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> inregistreaza si cresteri de 100%. Chiar daca, in valori absolute, cresterile din tarile vest-europene sunt egale sau chiar mai mari cu cele din tarile in curs de dezvoltare ca Romania, satisfactia de a construi si a creste de la o zi la alta este un factor psihologic important pentru manageri. \u0084In alte tari, contributia ta este mica, si chiar daca este mare, nu se vede\u0093, spune Manolopoulos. Acest lucru nu va ramane vesnic valabil, dar va continua pentru inca zece ani, cred expatriatii intervievati de BUSINESS Magazin.<\/P> <\/P>
Un al doilea motiv-cheie pentru care expatilor le place Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> e beneficiul material. Pe langa dinamica economiei care se reflecta in cea a companiilor, managerii beneficiaza de cea mai mare rata de economisire. La plusul de circa 10% pe care il primesc la salariul de manager pentru simplul motiv ca sunt expatriati se adauga faptul ca beneficiaza de cota de impozitare de 16%, care le permite castiguri nete mai mari decat pot obtine in oricare alta tara in afara SUA si a Australiei. In plus, costul vietii in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> este inca sub nivelul multor state europene (Bucurestiul a fost clasat pe locul al 95-lea in topul celor mai scumpe capitale ale lumii, confom celei mai recente cercetari publicate de Economist Intelligence Unit). <\/P> <\/P>
De exemplu, sa mergi la teatru in Bucuresti este de trei ori mai ieftin decat in Londra, iar rezervarea nu trebuie facuta cu trei saptamani inainte. Iar un bilet la opera este de aproape zece ori mai ieftin. Unii ar spune ca poate calitatea spectacolelor nu e comparabila, dar Panos Manolopoulos de la Stanton Chase si Steven <\/SPAN>van Groningen de la Raiffeisen sustin contrariul.<\/P> <\/P>
La toate acestea se adauga criza – inca de actualitate in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> – de manageri buni, care face ca salariile acestora sa fie supradimensionate. Conform companiilor de recrutare de manageri, cele mai mari sunt salariile bancherilor, de pana la un maximum de 20.000 de euro pe luna. Iar cautarea unui vicepresedinte pentru o banca importanta din Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> este un proces lung si greoi, care pentru George Butunoiu de la Alexander Hughes a inceput anul trecut si inca nu s-a finalizat.<\/P> <\/P>
Pe langa pachetele salariale mari pe care expatii le au intr-o tara saraca, Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> este o piata unde poti crea relativ usor si un-de e bine sa investesti. Pentru multi expati, aceasta tara<\/st1:place> este echivalentul oportunitatilor de afaceri. Diwaker Singh – fost manager al operatorului de telefonie mobila Zapp si actual investitor in turism si industria alimentara – este unul dintre cei care stiu bine asta: cele 3 milioane de euro pe care spune ca i-a investit personal aici il leaga strans de Romania. Si Singh e sigur ca nu se va opri la cele 3 milioane. <\/P> <\/P>
\u0084Multi expati investesc aici dupa ce descopera ca multe domenii – care in tara lor sunt aglomerate – in Romania nu sunt exploatate inca\u0093, observa si Wolfgang Klaar, managerul companiei de recrutare de manageri Iventa si unul dintre cei circa 100 de manageri austrieci care lucreaza in Romania. Austriacul locuieste aici din 1999, de cand lucra pentru firma de consultanta Target, si nu crede ca va rupe vreodata legaturile cu Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>. De altfel, aici el vorbeste doar romaneste si are o prietena romanca.<\/P> <\/P>
Pe langa faptul ca Romania<\/st1:country-region> e tara afa-cerilor palpitante si a oportunitatilor de investit, exista inca un criteriu-cheie, al treilea, care diferentiaza Romania<\/st1:country-region> de tarile din regiune: unii expati revin aici pentru ca in tara natala cariera lor stagneaza pe perioada expatrierii, iar cunostintele acumulate despre Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> in decursul anilor de sedere sunt nefolositoare acolo. \u0084Este o risipa sa arunci toate aceste cunostinte la gunoi si sa te intorci in tara<\/st1:place> ta\u0093, explica managerul Stanton Chase. Acelasi lucru il spune si Anthony van der Heijden, fost manager al ING si al Bancii Tiriac, actual actionar si manager al filialei romanesti a companiei olandeze de consultanta XYZ Partners: un expatriat de succes, care sta 20-30 de ani in tari diferite, pierde contactul cu tara<\/st1:place> natala. \u0084Cu siguranta ca in acesti ani nu a acumulat valoare adaugata pentru sine in tara<\/st1:place> sa de origine.\u0093<\/P> <\/P>
In Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>, in schimb, expatii au atuul experientei dobandite in Vest, la care se adauga cei cativa ani de experienta locala. Aici sunt, ca atare, in centrul atentiei head-hunter-ilor, bucurandu-se de respect si succes. In aceste conditii, \u0084tie si, in cele din urma, familiei tale nu vi se mai face dor de casa\u0093, spune olandezul van der Heijden, care munceste in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> din 1994.<\/P> <\/P>
Pe langa durata medie de sedere a expatilor, Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> se diferentiaza de restul tarilor din regiune si prin gradul de mobilitate mult mai ridicat al strainilor veniti aici: foarte multi expati se muta, in interiorul tarii, de la o companie la alta. Din sutele de expati care isi trimit CV-urile anual firmei Stanton Chase, multi trec ca prima prioritate dorinta de a ramane in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> – nu banii sau functia, explica managerul Panos Manolopoulos. <\/P> <\/P>
Dar, dincolo de satisfactiile legate de cariera – pe care expatii le-ar putea avea si in alte tari din regiune aflate in plina expansiune – acestia enumera si alte motive pentru care Romania li se pare mai dezirabila decat vecinele sale. Unul dintre ele e siguranta – element atent verificat de expatriati inainte de a se muta intr-o tara<\/st1:place> cu tot cu familie. Criminalitatea are marje rezonabile, Bucurestiul n-a fost tinta nici unui atentat pana acum, iar miscarile violente de strada, de tipul mineriadelor, sunt istorie. \u0084Pentru o capitala europeana, Bucurestiul e un oras foarte sigur\u0093, spune austriacul Richard Silvester, sosit in urma cu cateva luni in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> ca executive chef la hotelul Marriott din Bucuresti: aici te poti plimba pe strazi noaptea si-ti poti lasa copiii in parcuri. Iar asta ii convinge pe multi sa-si aduca aici si familia – lucru frecvent in randul expatilor mai ales dupa 1999. <\/P> <\/P>
\u0084Mi-aduc aminte ca in 1998 sau 1999 in Piata Unirii nici macar nu erau lumini – atunci le instalau\u0093, povesteste Panos Manolopoulos de la Stanton Chase. \u0084Infrastructura era mai slaba, era foarte greu sa gasesti o banca pentru a face o tranzactie, era dificil sa calatoresti pentru ca aveai nevoie de viza, era dificil sa gasesti un apartament pentru ca oferta nu era mare, era mai greu sa te conectezi la Internet – totul era mai dificil.\u0093 Manolopoulos spune ca a fost printre putinii care in 1999 au venit cu familia in Romania si e convins ca, daca ar fi avut copii, s-ar fi gandit de doua ori inainte sa-i aduca. Acum i-ar aduce linistit. In Bucuresti – unde sunt concentrati circa 80% dintre managerii expatriati – exista, spun ei, scoli internationale bune, iar pentru sotia sau sotul unui expat in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> este usor sa obtina permis de munca. Pentru anul 2006 au fost emise 10.000 de permise de munca pentru straini – de trei ori mai multe decat anul trecut.<\/P> <\/P>
In plus, expatii care si-au prelungit sederea in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> motiveaza ca s-au integrat repede in comunitatea romaneasca si in companiile unde au fost trimisi. Patrick Gelin, presedinte si director general al BRD, explica acest fenomen prin faptul ca francezii si romanii au cam aceleasi calitati si defecte. Alti manageri vorbesc de limba romana, care este usor de inteles, si despre oameni, care le par calzi, deschisi si receptivi. Unii dintre ei s-au integrat aici atat de bine incat protesteaza cand sunt numiti \u0084expati\u0093.<\/P> <\/P>
Un motiv care ar putea fi privit cu nedumerire de cei ce cred ca romanii sunt delasatori si superficiali este invocat de Rand Sherif, general manager al Interbrands Marketing & Distribution Romania din 1999: el spune ca ii place ca romanilor \u0084le pasa si se implica\u0093. Ii mai place, spune el, ca poate \u0084gasi talent relativ usor\u0093 in randul celor 2.100 de angajati ai Interbrands. Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> nu e perfecta, fireste – Sherif si-ar dori multa claritate de la statul roman -, dar trebuie sa fim optimisti: \u0084Daca nu mi-ar placea aici, n-as mai ramane\u0093, spune Sherif.<\/P> <\/P>
Unii expati s-au legat atat de mult de Romania, incat isi doresc sa devina romani si in acte. Managerul IT de la Unilever, de exemplu – englezul Steve Allison, aflat aici din 1994 – spune ca se simte acum mai mult roman decat englez si foloseste pronumele \u0084noi\u0093 cand vorbeste despre romani. Chiar si cand ii critica. Desi socoteste ca peste 10 ani Bucurestiul va fi ca oricare alta capitala europeana, dobandind \u0084toate acele lucruri pe care am vrut sa le evit venind aici\u0093, Allison spune ca Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> are ceva ce ii va atrage mereu pe expati: \u0084Este complet deschisa. Nu m-am simtit niciodata atat de in siguranta si intre prieteni, in mod instantaneu, ca in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>\u0093, explica englezul. Allison a si incercat la un moment dat sa obtina cetatenie romana, dar spune ca s-a dat batut dupa un an de lupta cu hartiile si birocratia, cand si-a dat seama ca o poate obtine doar cu spaga. <\/P> <\/P>
Si Fran\u00e7ois Oliver, managerul general al Carrefour Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>, spune ca obtinerea cetateniei se numara printre proiectele sale. A sosit in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> o data cu compania, in 2001, cand nu avea \u0084nimic, decat un telefon mobil\u0093. Astazi, Carrefour Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> are patru hypermarketuri si a batut in 2005 un record mondial: Carrefour Orhideea a inregistrat cea mai mare cifra de afaceri din intreaga retea de magazine din afara Frantei. Cu alte cuvinte, de la \u0084nimic\u0093 la un record mondial in cativa ani – iar acesta e tocmai genul de exemplu prin care multi expati isi justifica optiunea de a ramane in Romania.<\/P> <\/P>
Intr-adevar, multi manageri importanti se afla astazi la al doilea sau la al treilea serviciu in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>. Unul dintre ei – olandezul Robert Rekkers – a trecut de la conducerea bancii ABN Amro la fotoliul de presedinte al Bancii Transilvania, dupa ce a fost \u0084vanat\u0093 de head-hunter-ul si managerul companiei de recrutare Alexander Hughes Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>, George Butunoiu. Rekkers a facut aceasta miscare in 2002 cand, hotarat sa iasa din ABN Amro, cauta o oportunitate in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>. De ce tot in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>? Rekkers are doua explicatii: prima se refera la faptul ca orice expat care a calatorit mult (Romania<\/st1:country-region> e, pentru Rekkers, a opta tara<\/st1:place> straina in care lucreaza) la un moment dat oboseste si vrea sa se stabileasca undeva. <\/P> <\/P>
A doua explicatie este ca – pur si simplu – Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> i-a placut. \u0084Daca ma uit inapoi, imi dau seama ca eram deschis sa raman in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> pentru ca imi placea\u0093, povesteste Rekkers. Dupa cei 17 ani intr-o multinationala, Rekkers s-a gandit ca are o sansa rara, aceea de a transforma o mica banca regionala – e vorba de Banca Transilvania – intr-una nationala, si asta fara sa mai raspunda in fata vreunui sef. Deocamdata e multumit: a adus banca pe locul noua, cu o cota de piata de 3,5%.<\/P> <\/P>
Un alt expatriat care a schimbat companiile este Anthony van der Heijden: e pentru a treia oara manager in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> – de data aceasta la firma de consultanta XYZ Partners – dupa ce a condus ING si Banca Tiriac. Si Steven <\/SPAN>van Groningen, actualul presedinte al Raiffeisen Bank, si-a schimbat de doua ori locul de munca din 1993, de cand a venit in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>. A inceput cu un proiect PHARE pentru Banca Nationala a Romaniei, apoi a devenit primul presedinte al ABN Amro Romania, pentru ca in 2001 sa se mute, ca presedinte, la Raiffeisen Bank. <\/P> <\/P>
Exista, asadar, un set suficient de consistent de motive – de la cele materiale la cele legate de familie – care-i determina pe managerii straini sa priveasca Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> altfel decat o privim noi, romanii. Nu e vorba de un singur microb care ii retine aici. E o combinatie, ca un cifru pe care il poti deslusi doar ascultandu-le povestile.<\/P><\/SPAN><\/o:p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"STIATI CA…<br\/> -Bucurestiul gazduieste una dintre cele mai mari comunitati de manageri straini din Europa?<br\/> -Un expatriat venit in interes profesional sta in medie 2,5 ani in Romania, fata de 1,5 ani, cat petrece in alte tari din regiune?<br\/> -Mai bine de jumatate dintre companiile private din Romania aflate in Top 25 BUSINESS Magazin sunt conduse de straini?<br\/> -O buna parte dintre expati se gandesc serios sa iasa la pensie aici?<br\/><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[2406],"class_list":["post-3017","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-paradisul-expatilor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3017","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3017"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3017\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24464,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3017\/revisions\/24464"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3017"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3017"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3017"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}