{"id":2921,"date":"2006-02-23T10:53:00","date_gmt":"2006-02-23T10:53:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=2921"},"modified":"2026-04-02T08:02:25","modified_gmt":"2026-04-02T08:02:25","slug":"misiune-imposibila","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=2921","title":{"rendered":"Misiune imposibila?"},"content":{"rendered":"

Imaginata ca o sala de cinema, Romania ar arata cam asa: are spectatori tot mai  putini de la an la an, dar, odata intrati la film, acestia prefera scaunele frumos tapitate (si tot mai multe) ale investitorilor privati. Pe ecran ruleaza preponderent filme americane, precedate de reclame pentru care media-plannerii platesc spre doua milioane  de euro anual. La intrare, pretul mediu al unui bilet este mai mic si decat la bulgari.<\/P>

Ieri seara, aparatul cinematografic a fost asezat in marele salon al ziarului nostru, unde vor avea loc proiectii ziua si noaptea…\u0093, sunt primele cuvinte scrise despre venirea cinematografului in Romania, in urma cu un secol, in ziarul L\u0092Ind\u00e9pendance Roumaine. \u0084A fost ca o iesire din biserica  intr-o zi de sarbatoare\u0093, spunea acelasi ziar, in 1896. Timp de aproape un secol de atunci, filmele \u0084cu motoras\u0093 – cum erau denumite filmele pe pelicula – au fost probabil, cel mai important mijloc de evadare pentru romani. Infiintarea centrelor de productie cinematografica la jumatatea secolului trecut – Studioul Sahia, Studiourile Cinematografice Bucuresti, Studiourile Buftea, Animafilm – au echivalat cu debutul productiei autohtone de film. Si, implicit, cu debutul consumului de proiectii locale – filme artistice si desene animate, dar si documentare, filme de popularizare a stiintei sau propagandistice. Se consuma orice. <\/P>

Doar aparitia televiziunii (1956) a mai estompat pofta romanilor de cinema, aducandu-i, tot mai des, in fata \u0084sticlei\u0093. Si, tot mai mult, dupa \u009190. Iar de la an la an, proportia romanilor care merg la cinema scade. Conform Anuarului Statistic al Centrului National al Cinematografiei (CNC), in 2004 s-au inregistrat circa 4 milioane de spectatori in toata tara, in scadere cu circa 500.000 de spectatori fata de 2003.  <\/P>

Ce inseamna cele 4 milioane de bilete vandute anul trecut? Inseamna ca romanii au fost la film intr-o proportie de sase ori mai mica fata de polonezi, de pilda. Generalizand, CNC spune ca frecventa spectatorilor romani la filme si pretul mediu al biletului de intrare inregistreaza \u0084valori scazute in comparatie cu situatia similara din tarile invecinate\u0093. <\/P><\/SPAN>

In 2003, cheltuielile pe cinema pe cap de roman erau de 0,26 euro anual, in medie, conform ultimelor date disponibile puse la dispozitia BUSINESS Magazin de catre Screen Digest, companie de cercetare si analiza a audio-vizualului global, cu sediul la Londra. Contextual, aceasta cifra se traduce prin faptul ca un roman cheltuie de 5,5 ori mai putini bani pe cinema decat media est-europeana. Cauzele acestui trend descendent sunt multiple: demografice, sociale, economice, psihologice, culturale. Preponderenta este cauza demografica. Aproape jumatate din populatia Romaniei este concentrata in mediul rural, unde cinematografele de altadata fie au ramas in paragina, fie s-au transformat in baruri si discoteci. Vorbind despre cea de-a doua jumatate a hartii, cea \u0084care conteaza\u0093, sociologul Romeo Cretu spune ca scaderea numarului de spectatori poate avea doua cauze principale. Prima este lipsa timpului liber pe parcursul saptamanii, in week-end oamenii preferand sa faca altceva sau sa iasa din Bucuresti. A doua cauza majora este \u0084nebunia electronicelor, respectiv a aparaturii Home Cinema\u0093.  Alte doua cauze \u0084secundare\u0093 identificate de sociolog sunt lipsa investitiilor in marketing ale cinematografelor si preturile relativ mari pentru cei din provincie. Vorbind despre prima dintre acestea, Cretu spune ca rareori pe TV ruleaza reclame la filmele de cinema. Fiind promovate filmele de pe TV, oamenii sunt inclinati sa isi faca programul in asa fel incat sa le urmareasca pe acestea, mai degraba decat sa iasa din casa.  <\/P>

In ce priveste situatia din orasele mici, conditiile jalnice ale cinematografelor isi spun cuvantul. Ce sa faca cel din Tecuci daca vrea sa vada un film in conditii civilizate, se intreaba Cretu. \u0084Sa mearga la Galati?\u0093  <\/P>

Aflarea unui raspuns la aceasta intrebare nu ar fi prima care sa ii preocupe acum pe jucatorii din industrie – proprietari de cinematografe, distribuitori de film sau advertiseri. Pentru ca batalia pe audienta nu se duce nici la sate, nici la Galati, nici la Tecuci. Linia intai este la Bucuresti, o piata de circa 3 milioane de spectatori anual, deci de 75% din total audienta – dupa unele estimari. De pilda, numai Hollywood Multiplex Bucuresti a atras, singur, peste 25% din totalul spectatorilor din toata tara anul trecut (1.146.422 – n.r.), cu incasari de 2,9 milioane de euro (conform CNC). <\/P>

Pe aceeasi piata privata concureaza in prezent Movieplex (poate cel mai serios pretendent la felia multiplexului din Titan Mall, in prezent), Jolie Ville, Glendale Cotroceni, Lira si, cel mai recent, chiar de la finalul saptamanii trecute, CinemaPRO (in locatia fostului cinema Luceafarul). Restul au ramas, deocamdata, in proprietatea statului.  <\/P>

Paradoxal este ca, in ciuda statisticilor sarace de audienta, cinematografele private, de lux se inmultesc. Mai mult, au planuri de extindere si \u0084proiectii\u0093 optimiste. Dana Adam, PR manager al CinemaPRO, cel mai recent jucator privat din industrie, spune ca cinematograful mizeaza pe un numar de 20.000 de spectatori lunar (deci 240.000 pe an – n.r.). Daca Hollywood Multiplex Bucuresti Mall a atras circa 1.100.000 de spectatori intr-un an si are 10 sali, rezulta ca are o medie anuala pe sala de 110.000 de spectatori.  Astfel, previziunea de audienta a CinemaPRO, numai pentru acest \u0084prim cinematograf dintr-o serie\u0093 – este dubla. Date fiind standardele occidentale de confort si vizionare, capacitatea (541 locuri), tehnologia de ultima ora (peste 900.000 USD investitie), precum si raportul calitate-pret (pretul mediu de 3 euro, este comparabil cu cel din piata – spun reprezentantii CinemaPRO), obiectivul pare tangibil.  <\/P>

\u0084Cinematograful se pozitioneaza ca unul de gala, spre deosebire de cinematograful de consum din Mall\u0093, spune Adam. Cu atat mai mult cu cat \u0084dimineata vor fi aplicate discounturi de pana la 75%\u0093. Printre filmele ce vor fi distribuite in prima luna se numara \u0084Million Dollar Baby\u0093 (film care a fost premiat cu patru Oscar-uri), \u0084Hide and Seek\u0093, \u0084Miss Congeniality 2\u0093, \u0084Sky Captain and the World of Tomorrow\u0093. <\/P>

Optimismul este pe masura si in randul reprezentantilor Movieplex, cinematograf cu sase sali de proiectie deschis la sfarsitul lunii februarie in complexul comercial Plaza Romania (o investitie de 4,7 milioane de euro).  \u0084Estimam ca vom inregistra in jur de 1.000.000 de intrari in primele 12 luni de functionare\u0093, a spus Robert Longhi, directorul general al companiei Movieplex Italia, care detine cinematografele Movieplex in Romania. El a mai spus ca Movieplex intentioneaza sa deschida al doilea etaj in aprilie 2005, adaugand astfel inca 5 sali de proiectie si 1.054 de locuri. Vorbind despre incasari, oficialii cinematografului au spus ca 65% vor proveni din vanzarea biletelor pentru filmele de box-office, in timp ce 35% vor proveni din vanzarile barului de la intrare si din vanzarile publicitare. Desi Hollywood Multiplex a ezitat sa furnizeze cifre referitoare la proportia incasarilor, ei au spus ca spera sa creasca publicitatea la cinema. \u0084Suntem siguri ca din ce in ce mai multe companii vor realiza care sunt avantajele acestui mediu de promovare\u0093, au spus oficialii cinematografului. Care sunt acestea?  <\/P>

\u0084Audienta captiva, care nu are la dispozitie telecomanda\u0093, spune Cristina Costandache, cinema sales manager al Cable Direct – agentie care gestioneaza publicitatea la Multiplex si la Jolie Ville (Baneasa). La acestea se adauga un \u0084trafic controlat care poate fi atins mai usor la cinema: pe langa publicitatea on screen, mai sunt promotiile, evenimentele, posterele, diversele actiuni de interactivitate cu publicul\u0093, a spus Costandache. La randul sau, Dana Adam de la CinemaPRO mentioneaza, ca atuuri ale publicitatii pe acest canal \u0084calitatea proiectiei si a sunetului, dar si confortul in scaune\u0093. <\/P>

Atuuri care, din pacate, nu se regasesc si de partea cealalta a pietei, cea controlata de stat prin RADEF. Starea deplorabila in care se afla majoritatea cinematografelor de stat, cumulata cu aparitia unei alternative private \u0084confortabile\u0093 pare sa fi indepartat advertiserii. Oficiali ai RADEF au declarat de curand ca veniturile din publicitate au scazut \u0084drastic\u0093 in ultimii patru ani. Daca in 2000 si in 2001 ele se situau intre 200.000 si 300.000 de dolari, in 2004 au totalizat aproximativ 32.000 de euro (40.000 de dolari), conform RADEF.  <\/P>

Insa atuul incotestabil al cinematografelor de stat ramane acoperirea nationala. Bogdan Zaman, director general al Catalina Advertising, care administreaza spatiul publicitar RADEF, spune ca o campanie care intr-o luna de zile aduna 120.000 de spectatori, in 20 de cinematografe, costa intre 3.500-4.000 de euro. O suma care echivaleaza cu pretul unei pagini de reclama intr-o publicatie centrala, care are toate sansele sa fie ratata de cititor. \u0084Pe cand la cinema, mesajul ajunge sigur la tinta\u0093, spune Zaman. <\/P>

Cercetarile internationale in domeniu arata ca 89% dintre cinefili urmaresc reclamele. Si cu cat merg mai des la cinema, cu atat accepta mai usor publicitatea. Majoritatea sunt tineri, activi, cu venituri peste medie si sunt receptivi la publicitate. Cinefilii gasesc publicitatea la cinema mult mai \u0084acceptabila\u0093 decat cea pe Internet si mult mai \u0084interesanta\u0093 decat la TV. De aceea, cei care au condus studiile (VNU) recomanda strategilor de media sa ia in considerare urmatoarele trei aspecte.  <\/P>

Primul: sa includa cinematograful in media-mix – categoriile cheie identificate de cercetatori: automobilele, telecomunicatiile, serviciile financiare, tehnologia de divertisment si liniile aeriene. <\/P>

Al doilea: sa plece de la premisa ca spectatorii sunt deschisi la spoturile dinaintea filmului: nu se grabesc, nu sunt concentrati la alte activitati, sunt relaxati si chiar se implica in povestea spotului.  <\/P>

Al treilea: sa acorde o atentie speciala cercetarii si creativitatii spoturilor. Daca reclamele la TV dureaza de regula 10 sau 30 de secunde, spoturile la cinema dureaza uneori si peste 60 de minute. Ele trebuie sa fie dramatice, captivante, inteligente si \u0084hugely entertaining\u0093. Deci si gradul de creativitate trebuie sa fie superior.  La randul lor, cinematografele trebuie sa investeasca in dezvoltarea tehnicilor de marketing, care sa puna la dispozitia agentiilor pachete de reclama combinate, atractive. Dar trebuie sa investeasca si in auto-promovare. <\/P>

Desi concluziile de mai sus apartin unor studii efectuate pe alte piete, parte din ele se regasesc si in realitatea romaneasca. Multe au fost identificate chiar de jucatorii insisi. In fond – dincolo de unele particularitati culturale si obiceiuri de consum specifice diverselor tari – psihologia consumatorului de cinema este universala. <\/P>

Atat agentiile, cat si clientii autohtoni par sa fi inteles acet lucru. In fond, si psihologia advertiserului este universala, nu-i asa? Acum un an-doi, \u0084interesul clientilor catre acest mediu a explodat\u0093, povesteste Oana Buzea, strategic planner al agentiei Foote, Cone & Belding Bucharest (care face parte din reteaua FCB Worldwide). Ea spune ca au fost cazuri in care cinemaul a atras 25% din bugetul alocat unei campanii.  In multe cazuri insa, cinematograful a fost ales ca o alternativa la TV, in special din cauza \u0084bugetelor insuficiente\u0093.  <\/P>

In plus, \u0084cinemaul era un mediu potrivit pentru targetul vizat\u0093. Printre clientii din portofoliul FCB Bucharest care au optat pentru publicitatea la cinema de-a lungul timpului, se numara Johnson Wax, Beiersdorf, HAT, Samsung si Automobile Bavaria (contul care nu mai este gestionat de FCB in prezent – n.r.). Cat de prezent este cinematograful in planurile de media, acum? Interesul nu a scazut, spune Buzea, dar clientii privesc cu mai multa \u0084maturitate\u0093 acest canal. \u0084Se gandesc mai mult la afinitatea fata de targetul vizat\u0093, spune ea. O particularitate este data de domeniul FMCG (cosmetice). Lupta intre concurenti a crescut, spune ea. Astfel ca o parte din spoturi \u0084s-a mutat\u0093 acum pe cinema. \u0084Pe celelalte medii uzuale, acestia au cam epuizat armele. Iar cinemaul reprezinta o noua \u00abscena\u00bb de lupta\u0093, a conchis Buzea. Cosmeticele se alatura astfel traditionalelor reclame la bere, racoritoare, automobile, telefonie mobila. Asadar, primul episod al luptei publicitare on-screen pare sa fi avut deja loc. Si, ca la film, nu ne ramane decat sa spunem \u0084To be continued\u0093.<\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Imaginata ca o sala de cinema, Romania ar arata cam asa: are spectatori tot mai putini de la an la an, dar, odata intrati la film, acestia prefera scaunele frumos tapitate (si tot mai multe) ale investitorilor privati. Pe ecran ruleaza preponderent filme americane, precedate de reclame pentru care media-plannerii platesc spre doua milioane de euro anual.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[573],"tags":[2319],"class_list":["post-2921","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-media-marketing","tag-misiune-imposibila"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2921","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2921"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2921\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24369,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2921\/revisions\/24369"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2921"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2921"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2921"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}