{"id":245963,"date":"2026-03-11T10:46:40","date_gmt":"2026-03-11T10:46:40","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245963"},"modified":"2026-03-11T10:46:40","modified_gmt":"2026-03-11T10:46:40","slug":"o-noua-criza-afecteaza-companiile-din-toata-lumea-si-produce-pagube-de-sute-de-miliarde-de-dolari-totul-pleaca-de-la-o-categorie-de-angajati-care-au-o-perspectiva-aparte-asupra-jobului-lor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245963","title":{"rendered":"O nou\u0103 criz\u0103 afecteaz\u0103 companiile din toat\u0103 lumea \u015fi produce pagube de sute de miliarde de dolari. Totul pleac\u0103 de la o categorie de angaja\u0163i care au o perspectiv\u0103 aparte asupra jobului lor"},"content":{"rendered":"

\nPia\u0163a global\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103 traverseaz\u0103 o perioad\u0103 de transform\u0103ri, pe fondul integr\u0103rii noilor tehnologii, dar \u015fi al schimb\u0103rii genera\u0163iilor, a\u015ftept\u0103rile legate de job fiind diferite ast\u0103zi fa\u0163\u0103 de realitatea din urm\u0103 cu 10, 20 sau 30 de ani.  Asta face ca at\u00e2t angajatorii, c\u00e2t \u015fi angaja\u0163ii s\u0103 fie nevoi\u0163i s\u0103 cear\u0103 \u015fi s\u0103 accepte anumite schimb\u0103ri, factori ce influen\u0163eaz\u0103 \u00een final nu doar mediul de munc\u0103, ci via\u0163a personal\u0103 \u00een ansamblul ei. Aceast\u0103 perioad\u0103 de c\u0103ut\u0103ri de ambele p\u0103r\u0163i creeaz\u0103 oportunit\u0103\u0163i de dezvoltare, dar \u015fi frustr\u0103ri.<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen studiu realizat de compania de cercetare de pia\u0163\u0103 Gallup la nivel global arat\u0103 c\u0103 gradul de implicare a angaja\u0163ilor este \u00een sc\u0103dere, doar 21% dintre ace\u015ftia spun\u00e2nd c\u0103 sunt cu adev\u0103rat implica\u0163i \u00een ceea ce fac, de la 23% \u00een 2023, pierderea de productivitate duc\u00e2nd la costuri totale de 438 miliarde de dolari \u00een economia global\u0103. Dedicarea managerilor se afl\u0103 pe un trend \u015fi mai accelerat, doar 27% dintre ei declar\u00e2nd c\u0103 se implic\u0103 cu adev\u0103rat la munc\u0103. Ba mai mult, managerii tineri au \u00eenregistrat cele mai mari sc\u0103deri, arat\u0103 Gallup State of the Global Workplace 2025.<\/p>\n

\nGradul de implicare al angaja\u0163ilor a sc\u0103zut doar de dou\u0103 ori \u00een ultimii 12 ani, \u00een 2020 \u015fi 2024. Iar sc\u0103derea din 2024 a fost egal\u0103 cu cea \u00eenregistrat\u0103 \u00een anul \u00een care au fost impuse restric\u0163iile \u015fi ordinele de izolare la domiciliu din cauza COVID-19. Estim\u0103rile Gallup arat\u0103 c\u0103 economia ar putea c\u00e2\u015ftiga 9,6 trilioane de dolari \u00een productivitate dac\u0103 for\u0163a de munc\u0103 global\u0103 ar fi pe deplin implicat\u0103. Aceasta ar reprezenta o cre\u015ftere de 9% a PIB-ului global.<\/p>\n

\n\u00cen Europa, situa\u0163ia este chiar mai grav\u0103: doar 13% dintre angaja\u0163i spun c\u0103 sunt cu adev\u0103rat implica\u0163i la locul de munc\u0103, fa\u0163\u0103 de media global\u0103 de 21%. \u00cen schimb, europenii stau mai bine la calitatea vie\u0163ii, ponderea celor care spun c\u0103 au o via\u0163\u0103 prosper\u0103 vs cei care spun c\u0103 se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u0163i fiind aproape egal\u0103 (47% vs 48%, fa\u0163\u0103 de mediile globale de 33% vs 58%). \u00centreba\u0163i ce emo\u0163ii negative resimt puternic, 38% amintesc stresul, 14% furia, 17% triste\u0163ea \u015fi 12% singur\u0103tatea. \u015ei \u00een acest caz rezultatele din Europa arat\u0103 totu\u015fi mai bine dec\u00e2t mediile \u00eenregistrate la nivel global.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nSursa: Gallup State of the Global Workplace: 2025 Report<\/em><\/p>\n

\nCum arat\u0103 angajatul rom\u00e2n \u00een acest context global?<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen Rom\u00e2nia, sondajul Gallup arat\u0103 c\u0103 35% dintre angaja\u0163i se declar\u0103 implica\u0163i la locul de munc\u0103, procent care plaseaz\u0103 \u0163ara noastr\u0103 pe primul loc pe continent. \u00cen plus, rom\u00e2nii au o imagine \u00een general pozitiv\u0103 asupra vie\u0163ii, 53% dintre ei spun\u00e2nd c\u0103 au o via\u0163\u0103 prosper\u0103, locul 11 la nivel european, din 38 de \u0163\u0103ri incluse \u00een analiz\u0103.<\/p>\n

\nLa capitolul stres, rom\u00e2nii sunt pe medie, 37% dintre participan\u0163ii la sondaj spun\u00e2nd c\u0103 au sim\u0163it aceast\u0103 presiune, iar 15% au sim\u0163it furie, fiind la mijlocul clasamentului european \u00een ambele privin\u0163e. \u00centreba\u0163i dac\u0103 este un moment bun ca s\u0103 \u00ee\u0163i cau\u0163i un job, pu\u0163in peste jum\u0103tate r\u0103spund pozitiv (52%), similar cu polonezii, ambele \u0163\u0103ri fiind \u00een jum\u0103tatea inferioar\u0103 a topului european.<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte, un studiu realizat recent de compania de coaching RoCoach \u015fi Novel Research pe un e\u015fantion na\u0163ional de 1.000 de angaja\u0163i din mediul urban arat\u0103 c\u0103 avem suficiente motive de \u00eengrijorare: unu din patru angaja\u0163i rom\u00e2ni s-a aflat \u00een 2025 \u00eentr-o zon\u0103 de risc psihologic \u015fi burnout, in timp ce doar 30% au indicat cu adev\u0103rat o stare de mul\u0163umire ridicat\u0103, caracterizat\u0103 prin rela\u0163ii s\u0103n\u0103toase, autonomie, claritate \u015fi percep\u0163ie de corectitudine la locul de munc\u0103.<\/p>\n

\n\u201eDatele ne-au ar\u0103tat c\u0103 \u00een 2025 nu a fost vorba despre o Rom\u00e2nie epuizat\u0103, ci despre o Rom\u00e2nie care func\u0163ioneaz\u0103 cu un cost emo\u0163ional mare. Majoritatea angaja\u0163ilor \u00ee\u015fi fac treaba, dar sistemele organiza\u0163ionale \u00eei for\u0163eaz\u0103 s\u0103 compenseze prin efort personal ceea ce lipse\u015fte din designul muncii: claritate, echitate, autonomie \u015fi rela\u0163ii s\u0103n\u0103toase cu managementul. \u00cen 2026 provocarea real\u0103 pentru companii nu mai este reten\u0163ia, ci men\u0163inerea vitalit\u0103\u0163ii oamenilor pe m\u0103sur\u0103 ce cresc \u00een roluri \u015fi responsabilitate. Un angajat care r\u0103m\u00e2ne, dar \u00ee\u015fi pierde energia, nu mai creeaz\u0103 valoare\u201d, explic\u0103 Mihai St\u0103nescu, fondatorul RoCoach.<\/p>\n

\nIndexul st\u0103rii de bine a angaja\u0163ilor rom\u00e2ni arat\u0103 un scor de 70,3 puncte din 100 \u00een 2025, ceea ce indic\u0103 o siguran\u0163\u0103 moderat\u0103, dar \u015fi o vulnerabilitate crescut\u0103 la \u015focuri organiza\u0163ionale precum schimb\u0103ri de leadership, presiuni opera\u0163ionale sau instabilitate economic\u0103 \u015fi plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia \u00eentr-o zon\u0103 de \u201esiguran\u0163\u0103 moderat\u0103\u201d. Din p\u0103cate, lucrurile nu par s\u0103 mearg\u0103 \u00eentr-o direc\u0163ie bun\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, estim\u0103rile fiind ca ponderea angaja\u0163ilor \u00een pericol de burnout s\u0103 creasc\u0103 la trei din patru \u00een acest an.<\/p>\n

\n\u201eDesignul muncii este principala problem\u0103. Insecuritatea vine din modul \u00een care este organizat\u0103 munca. \u015ei un sfert dintre angaja\u0163i intr\u0103 \u00een burnout pentru c\u0103 nu \u015ftiu s\u0103 fac\u0103 altceva\u201c, a comentat Mihai St\u0103nescu \u00een cadrul emisiunii ZF Live. \u00cen acela\u015fi timp, indexul de wellbeing arat\u0103 c\u0103 angaja\u0163ii mai \u00een v\u00e2rst\u0103 nu mai ajung s\u0103 spun\u0103 \u00abNe sim\u0163im excelent\u00bb, ci doar \u00abNe sim\u0163im bine\u00bb, chiar \u00een companiile bune, ceea ce este \u00eengrijor\u0103tor. \u201eNe scade baza de muncitori, de oameni ai muncii. Deci nu mai avem cu cine s\u0103 oper\u0103m obiectivele la care vrem s\u0103 ajungem. Vorbesc de toate companiile din \u0163ar\u0103\u201c. Astfel, una dintre concluziile studiului este c\u0103 rela\u0163ia cu angajatul trebuie reg\u00e2ndit\u0103, spune Mihai St\u0103nescu.<\/p>\n

\nCare sunt principalele riscuri identificate? Fragilizarea angaja\u0163ilor p\u00e2n\u0103 la rupere, incapacitatea de a r\u0103spunde crizelor multiple, lipsa sprijinului din partea \u015fefilor \u015fi dispari\u0163ia diferen\u0163ei dintre statutul social \u015fi cel profesional.<\/p>\n

\n\u201eAngajatul rom\u00e2n, din cauza lipsei de pricepere a managerului, a proprietarului, sau a indiferen\u0163ei de a desena un mediu de lucru care s\u0103-i pun\u0103 \u00een valoare calit\u0103\u0163ile, devine din ce \u00een ce mai fragil, pentru c\u0103 face ni\u015fte lucruri care uneori ajung la rezultat, alteori nu ajung la rezultat. \u015etiu foarte mul\u0163i middle-manageri care \u015ftiu foarte bine jocul, \u00een fiecare organiza\u0163ie, \u00een echipe, dar nu sunt l\u0103sa\u0163i s\u0103 adauge mai mult\u0103 valoare. Riscul e de rupere a motiva\u0163iei. Nu mai au energie s\u0103 mai fac\u0103 mai departe acelea\u015fi prostii.\u201c<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nCe a\u015fteapt\u0103 de fapt angaja\u0163ii rom\u00e2ni de la \u015fefii lor? <\/strong><\/p>\n

\nParadoxal, sau nu, salariul \u015fi beneficiile au cobor\u00e2t anul trecut \u00een topul factorilor care motiveaz\u0103 angajatul rom\u00e2n, locul lor fiind luat, \u00een premier\u0103, de sensul \u015fi rezultatele concrete ale muncii, potrivit Indexului st\u0103rii de bine a angaja\u0163ilor rom\u00e2ni realizat de RoCoach \u015fi Novel Research. Iar stabilitatea \u015fi autonomia completeaz\u0103 tabloul factorilor care au sus\u0163inut implicarea real\u0103 a angaja\u0163ilor la locul de munc\u0103.<\/p>\n

\nLa polul opus, raportul arat\u0103 c\u0103 principalii factori de demotivare nu au fost lega\u0163i de volumul de munc\u0103 sau de tehnologie, de\u015fi AI este un subiect tot mai popular de discu\u0163ie, ci de rela\u0163ia dintre angajat \u015fi organiza\u0163ie. Lipsa recunoa\u015fterii, a clarit\u0103\u0163ii \u015fi conflictele interne au erodat semnificativ starea de bine a angaja\u0163ilor, indic\u00e2nd un deficit de feedback, dialog \u015fi respect din partea managementului. \u00cen acela\u015fi timp, volumul prea mare de munc\u0103, presiunea constant\u0103 a termenelor limit\u0103, adesea prea str\u00e2nse, \u015fi lipsa echilibrului dintre job \u015fi via\u0163\u0103 personal\u0103 r\u0103m\u00e2n principalele surse de epuizare \u00een companii.<\/p>\n

\nCu o singur\u0103 men\u0163iune totu\u015fi. Nu volumul muncii este problema, ci lipsa de sens.<\/p>\n

\nAngaja\u0163ii accept\u0103 volume ridicate de munc\u0103 \u015fi presiune atunci c\u00e2nd \u00een\u0163eleg scopul ei, c\u00e2nd simt c\u0103 ceea ce fac aduce valoare, c\u0103 are o finalitate, c\u00e2nd simt c\u0103 beneficiaz\u0103 de recunoa\u015ftere \u015fi control asupra propriei activit\u0103\u0163i. \u00cen absen\u0163a acestora, acela\u015fi efort devine rapid un cost emo\u0163ional greu de sus\u0163inut. \u201eOamenii nu sunt epuiza\u0163i pentru c\u0103 muncesc mai mult, ci pentru c\u0103 muncesc \u00eentr-un context \u00een care efortul lor nu este suficient de bine explicat, recunoscut \u015fi integrat \u00eentr-un scop mai larg. C\u00e2nd munca nu are sens din perspectiva lor, orice volum devine greu de dus. \u00cen acela\u015fi timp, vedem o schimbare major\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte modul \u00een care angaja\u0163ii percep wellbeingul \u00een munca de zi cu zi, iar aceast\u0103 schimbare indic\u0103 o maturizare a rela\u0163iei cu munca. Practic, pentru tot mai mul\u0163i angaja\u0163i, jobul nu mai este doar o surs\u0103 de venit, ci un spa\u0163iu \u00een care munca trebuie s\u0103 conteze, s\u0103 fie recunoscut\u0103 \u015fi s\u0103 aib\u0103 coeren\u0163\u0103\u201d, explic\u0103 Mihai St\u0103nescu.<\/p>\n

\nConform Indexului Employee Wellbeing 2025, pe m\u0103sur\u0103 ce angaja\u0163ii avanseaz\u0103 \u00een organiza\u0163ie, presiunea muncii se mut\u0103 de la volum \u015fi recompens\u0103 financiar\u0103 c\u0103tre responsabilitate, decizie \u015fi sens. Pentru directori, motiva\u0163iile vin \u00een principal din autonomie, sens \u015fi impact, chiar dac\u0103 pl\u0103tesc un cost mai mare \u00een ceea ce prive\u015fte echilibrul dintre munc\u0103 \u015fi via\u0163a personal\u0103. \u201eAt\u00e2t datele parametrice, c\u00e2t \u015fi micronara\u0163iunile ne-au ar\u0103tat c\u0103 oamenii vorbesc mai mult despre a fi trata\u0163i corect dec\u00e2t despre beneficii materiale, despre \u015fefi care explic\u0103 deciziile \u015fi despre libertatea de a-\u015fi organiza munca f\u0103r\u0103 micro-management. C\u00e2nd aceste lucruri lipsesc, munca devine rapid o surs\u0103 de frustrare \u015fi uzur\u0103, de aici \u015fi concluzia \u00eengrijor\u0103toare c\u0103 unu din patru angaja\u0163i rom\u00e2ni au fost la limita burnoutului \u00een 2025\u201d, spune Marian Marcu, managing partner al companiei de cercetare Novel Research. <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nMihai St\u0103nescu, fondatorul RoCoach: <\/strong>\u201eAngajatul rom\u00e2n, din cauza lipsei de pricepere a managerului, a proprietarului sau a indiferen\u0163ei de a desena un mediu de lucru care s\u0103-i pun\u0103 \u00een valoare calit\u0103\u0163ile, devine din ce \u00een ce mai fragil, pentru c\u0103 face ni\u015fte lucruri care uneori ajung la rezultat, alteori nu ajung la rezultat. \u015etiu foarte mul\u0163i middle-manageri care \u015ftiu foarte bine jocul, \u00een fiecare organiza\u0163ie, \u00een echipe, dar nu sunt l\u0103sa\u0163i s\u0103 adauge mai mult\u0103 valoare. Riscul e de rupere a motiva\u0163iei.<\/span><\/p>\n

\n\"\"<\/span><\/p>\n

\nCinci soft skillURI indispensabile \u00een 2026, conform EURopean Employment Services: <\/strong><\/p>\n

\nAdaptabilitate<\/strong>
\nLumea muncii este \u00een continu\u0103 schimbare. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 cum v\u0103 pute\u0163i \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i competen\u0163ele existente pentru a profita de noi oportunit\u0103\u0163i \u015fi cum pute\u0163i prezenta acest lucru \u00een cererile de angajare \u015fi \u00een CV.<\/p>\n

\nInteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103<\/strong>
\n\u00cen cadrul proiectelor cu presiune ridicat\u0103, este important s\u0103 demonstra\u0163i c\u0103 pute\u0163i gestiona propriile emo\u0163ii, dar \u015fi pe cele ale colegilor dvs. Exper\u0163ii \u00een s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 sugereaz\u0103 c\u0103 autoreglarea, motiva\u0163ia, empatia \u015fi abilit\u0103\u0163ile sociale sunt elementele centrale ale inteligen\u0163ei emo\u0163ionale.<\/p>\n

\nG\u00e2ndirea critic\u0103<\/strong>
\nRecrutorii spun c\u0103 g\u00e2ndirea critic\u0103 este acum o abilitate cheie pe care o caut\u0103 la candida\u0163i, deoarece ace\u015ftia sunt oamenii care duc lucrurile la bun sf\u00e2r\u015fit. Ace\u015fti angaja\u0163i pun \u00eentreb\u0103ri, sunt con\u015ftien\u0163i de sine \u015fi iau \u00een considerare o serie de puncte de vedere, \u00een timp ce analizeaz\u0103 toate consecin\u0163ele deciziilor.  <\/p>\n

\nFluen\u0163a digital\u0103 <\/strong>
\n\u00cen\u0163elegerea sistemelor digitale individuale \u015fi a modului \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 acestea este valoroas\u0103, dar \u00eenv\u0103\u0163area modului \u00een care diferite sisteme func\u0163ioneaz\u0103 cel mai bine \u00eempreun\u0103 pentru a atinge obiectivele de afaceri este de nepre\u0163uit. Persoanele fluente \u00een domeniul digital pot utiliza tehnologia pentru a permite companiilor s\u0103 se adapteze la noi obiective.<\/p>\n

\nG\u00e2ndirea etic\u0103 \u00een contextul AI<\/strong>
\nAI poate foarte bine s\u0103 ne fac\u0103 via\u0163a profesional\u0103 mai u\u015foar\u0103, dar tehnologia nu poate \u00eenlocui procesul decizional uman. \u00cembun\u0103t\u0103\u0163i\u0163i-v\u0103 propriile competen\u0163e \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd s\u0103 analiza\u0163i aspectele etice ale deciziilor \u015fi fi\u0163i preg\u0103ti\u0163i s\u0103 v\u0103 expune\u0163i g\u00e2ndirea altora. UNESCO afirm\u0103 c\u0103, de\u015fi ascensiunea IA a creat multe oportunit\u0103\u0163i la nivel mondial, ea a ridicat \u015fi probleme etice profunde.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pia\u0163a global\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103 traverseaz\u0103 o perioad\u0103 de transform\u0103ri, pe fondul integr\u0103rii noilor tehnologii, dar \u015fi al schimb\u0103rii genera\u0163iilor, a\u015ftept\u0103rile legate de job fiind diferite ast\u0103zi fa\u0163\u0103 de realitatea din urm\u0103 cu 10, 20 sau 30 de ani.  Asta face ca at\u00e2t angajatorii, c\u00e2t \u015fi angaja\u0163ii s\u0103 fie nevoi\u0163i s\u0103 cear\u0103 \u015fi s\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[510,7218,512],"tags":[273,192,7367,7606,9522],"class_list":["post-245963","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-resurse-umane","category-revista-bm","tag-angajare","tag-angajati","tag-forta-de-munca","tag-munca","tag-profesii"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245963","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=245963"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245963\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=245963"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=245963"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=245963"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}