\nAlegerea \u00eentre o universitate din Vest \u015fi una din Rom\u00e2nia nu este doar o diferen\u0163\u0103 de cost, ci o decizie strategic\u0103 privind arhitectura \u00eentregii cariere. De\u015fi Rom\u00e2nia ofer\u0103 un avantaj financiar \u015fi o tranzi\u0163ie rapid\u0103 c\u0103tre pia\u0163a muncii, infrastructura profesional\u0103 \u015fi dinamica pe termen lung ale economiilor vestice creeaz\u0103 o traiectorie de dezvoltare mai ampl\u0103. Diferen\u0163a nu const\u0103 doar \u00een accesibilitate, ci \u00een c\u00e2t de departe te poate duce sistemul \u00een care alegi s\u0103 investe\u015fti.<\/p>\n
\n\u00cen cazul unui student str\u0103in \u00een Occident, aceast\u0103 alegere presupune costuri semnificative \u015fi un rezultat necunoscut. Taxe mari, chirii costisitoare, provocarea de a tr\u0103i \u00eentr-un mediu str\u0103in \u2013 toate acestea vin cu promisiunea implicit\u0103 a unei oferte de munc\u0103 \u00eentr-un context social diferit. Astfel, investind \u00eentr-o educa\u0163ie vestic\u0103, dezvol\u0163i implicit un angajament fa\u0163\u0103 de un ecosistem; taxele universitare reprezint\u0103 doar primul nivel al investi\u0163iei. Totu\u015fi, cel mai semnificativ cost este cel al timpului: anii de studiu am\u00e2n\u0103 intrarea pe pia\u0163a muncii, veniturile fiind \u00eent\u00e2rziate, \u00eentregul proces transform\u00e2ndu-se \u00eentr-un pariu cu probabilitate de c\u00e2\u015ftig necunoscut\u0103.<\/p>\n
\nDiferen\u0163ele devin evidente atunci c\u00e2nd prive\u015fti sistemele din interior. Studiind \u00eentr-o universitate din Milano, aflat\u0103 \u00een clasamentele globale, am observat c\u0103 diferen\u0163a fundamental\u0103 nu const\u0103 \u00een dificultatea studiilor, ci \u00een infrastructura profesional\u0103 cu care universitatea \u00ee\u015fi \u00eenconjoar\u0103 studen\u0163ii. De la mijloace de dezvoltare personal\u0103, precum schimbarea colegilor din clase \u00een fiecare an \u015fi participarea constant\u0103 \u00een medii sociale cu persoane necunoscute \u2013 preg\u0103tind studen\u0163ii \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput pentru un context de munc\u0103 corporativ, bazat pe networking \u2013 p\u00e2n\u0103 la parteneriate directe cu agen\u0163ii, branduri, b\u0103nci \u015fi firme care se prezint\u0103 \u00een cadrul universit\u0103\u0163ii nu doar pentru a oferi oportunit\u0103\u0163i de angajare, ci \u015fi pentru a stimula competitivitatea \u00eentre studen\u0163i. Astfel, prin aceste metode, universitatea \u00ee\u015fi filtreaz\u0103 candida\u0163ii riguros forma\u0163i.<\/p>\n
\nCu toate acestea, saltul de la a fi student la a fi angajat este mult mai tumultuos dec\u00e2t este exprimat prin multitudinea de statistici oferite de facult\u0103\u0163i la \u00eenceput, acestea prezent\u00e2nd procentaje ridicate privind rata de angajare. Competitivitatea este acerb\u0103, iar nevoia de a fi cel mai bun este stimulat\u0103, influen\u0163\u00e2nd tineri de peste tot din lume s\u0103 se afirme prin studii superioare. \u00cen consecin\u0163\u0103, ponderea studen\u0163ilor excelent preg\u0103ti\u0163i este \u00eentr-o continu\u0103 ascensiune, \u00een timp ce locurile de munc\u0103 disponibile \u00eentr-o companie de top r\u0103m\u00e2n acelea\u015fi.<\/p>\n
\n\u00cen compara\u0163ie cu centrele universitare din Vest, Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne o variant\u0103 accesibil\u0103 pentru studen\u0163i. Privindu-mi nu doar colegii \u015fi prietenii, ci \u015fi tendin\u0163a mediului economic, taxele universitare, at\u00e2t \u00een sistemul public, c\u00e2t \u015fi \u00een cel privat, sunt semnificativ mai mici sau chiar inexistente, iar presiunea cheltuielilor este ridicat\u0103 de pe umerii tinerilor.<\/p>\n
\n\u00cen plus, de\u015fi majoritatea costurilor sunt reduse comparativ cu universit\u0103\u0163ile din Vest, studen\u0163ii aleg variante de joburi part-time sau pozi\u0163ii entry-level prin care s\u0103 \u00ee\u015fi sus\u0163in\u0103 veniturile, anul\u00e2nd astfel costul timpului. Semnificativ este c\u0103, de cele mai multe ori, aceste joburi fac chiar parte din industria \u00een care tinerii \u00ee\u015fi doresc s\u0103 profeseze, c\u0103p\u0103t\u00e2nd o continuitate \u00een ascensiunea carierei. Aceste beneficii se datoreaz\u0103 unei pie\u0163e de munc\u0103 cu o competitivitate mai redus\u0103, pozi\u0163iilor profesionale care nu cer stagii multiple \u015fi \u00eendelungate, f\u0103c\u00e2nd tranzi\u0163ia mai lin\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 piedici.<\/p>\n
\nTotu\u015fi, raport\u00e2ndu-ne la o perioad\u0103 de timp \u00eendelungat\u0103, se observ\u0103 diferen\u0163e majore. De\u015fi educa\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia este mai accesibil\u0103, pia\u0163a de munc\u0103 nu func\u0163ioneaz\u0103 ca un accelerator al carierei, ci mai degrab\u0103 \u00eencetine\u015fte dezvoltarea profesional\u0103. Potrivit raportului Eurostat, evolu\u0163ia dintr-un mediu de studii c\u0103tre pia\u0163a muncii nu este neap\u0103rat mai dificil\u0103 \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t \u00een unele economii vestice. \u00cen 2024, rata de angajare a absolven\u0163ilor recen\u0163i a fost de 75% \u00een Rom\u00e2nia, peste nivelul \u00eenregistrat \u00een Italia, de 69,6%, dar sub nivelul economiilor vestice precum Germania (90,5%).<\/p>\n
\n\u00cen contrast, pe termen lung, diferen\u0163ele devin mai vizibile. Conform raportului OECD \u2013 Rom\u00e2nia 2025, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat o cre\u015ftere a ponderii joburilor high-skill de doar +1,7 puncte procentuale, fa\u0163\u0103 de +3,5 puncte procentuale media UE. \u00cen acela\u015fi timp, majoritatea companiilor nu ofer\u0103 formare profesional\u0103 continu\u0103, iar cele care o fac reprezint\u0103 doar 17,5%, clas\u00e2ndu-se la cel mai sc\u0103zut nivel din UE. De\u015fi exist\u0103 o prezen\u0163\u0103 superficial\u0103 a acestor tipuri de programe, OECD noteaz\u0103 c\u0103 acestea rareori se traduc \u00een progres salarial sau avans profesional.<\/p>\n
\n\u00cen cele din urm\u0103, diferen\u0163a nu const\u0103 doar \u00een accesibilitatea unei pie\u0163e a muncii, ci \u00een c\u00e2t de departe te poate duce aceasta. Rom\u00e2nia ofer\u0103 un avantaj real la \u00eenceput: acces rapid la un loc de munc\u0103, costuri de studii mai reduse, \u00eentr-un context \u00een care presiunea datoriilor este aproape inexistent\u0103. Totu\u015fi, pe termen lung, dinamica pie\u0163ei face diferen\u0163a. Cu toate c\u0103 barierele de intrare sunt mai ridicate, iar competi\u0163ia mai acerb\u0103, economiile vestice ofer\u0103 o infrastructur\u0103 profesional\u0103 mai dens\u0103, prin mobilitate intern\u0103, acces la re\u0163ele interna\u0163ionale \u015fi cre\u015fteri salariale mai consistente.<\/p>\n
\nDe aceea, \u00een contextul actual, genera\u0163ia tinerilor face o alegere calculat\u0103. Sacrific\u0103m ani ai unei studen\u0163ii relaxate financiar \u015fi ne asum\u0103m de la \u00eenceput costuri mai mari, \u00eencep\u00e2ndu-ne via\u0163a adult\u0103 \u015fi asum\u00e2ndu-ne responsabilit\u0103\u0163i mai devreme dec\u00e2t genera\u0163ia p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri. Entuziasmul unei libert\u0103\u0163i imediate este am\u00e2nat \u00een schimbul promisiunii unei mobilit\u0103\u0163i viitoare. Miza nu mai este doar diploma, ci arhitectura \u00eentregii cariere, fiecare pas fiind strategic calculat \u015fi g\u00e2ndit \u00een avans. \u00centr-o economie globalizat\u0103, \u00een care eficien\u0163a pe termen lung conteaz\u0103 mai mult dec\u00e2t confortul pe termen scurt, tot mai mul\u0163i tineri aleg s\u0103 suporte costurile prezentului pentru \u015fansa unui viitor mai larg dec\u00e2t le-ar putea oferi pia\u0163a local\u0103.<\/p>\n
\nAna-Maria Cocioab\u0103 este student\u0103 la Universitatea Bocconi din Milano<\/p>\n
\nSURSE:<\/p>\n
\nEmployment rate of recent graduates (age 20\u201334) – https:\/\/ec.europa.eu\/eurostat\/statistics-explained\/index.php?title=Employment_rates_of_recent_graduates<\/a><\/p>\n