{"id":245854,"date":"2026-03-08T13:00:00","date_gmt":"2026-03-08T13:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245854"},"modified":"2026-03-08T13:00:00","modified_gmt":"2026-03-08T13:00:00","slug":"de-ce-tac-marile-companii-in-era-trump","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245854","title":{"rendered":"De ce tac marile companii \u00een era Trump?"},"content":{"rendered":"

\nAlegerea lui Donald Trump a redeschis o dezbatere veche despre rolul corpora\u0163iilor \u00een politic\u0103. Dup\u0103 ani de activism public \u015fi pozi\u0163ion\u0103ri progresiste, America corporatist\u0103 pare s\u0103 fi ales t\u0103cerea. \u00centrebarea nu mai este dac\u0103 businessul este politic, ci cum decide c\u00e2nd s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi c\u00e2nd s\u0103 tac\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nPentru c\u00e2teva clipe luminoase, visul lui Milton Friedman trebuie s\u0103 fi p\u0103rut mai aproape ca oric\u00e2nd de realitate \u00een America corporatist\u0103. Donald Trump fusese reales pre\u015fedinte, iar reducerile de taxe \u015fi impozite corporate \u015fi relaxarea reglement\u0103rilor pe care le promisese \u00een campanie puteau fi v\u0103zute la orizont, scrie Bloomberg. Orice fel de p\u00e2rghie pe care muncitorii obi\u015fnui\u0163i reu\u015fiser\u0103 s\u0103 o \u00eencropeasc\u0103 \u00een anii de dup\u0103 pandemia de COVID-19 a fost \u00een mare parte zdrobit\u0103 \u015fi, cu siguran\u0163\u0103, noua administra\u0163ie avea s\u0103 se ocupe de ceea  ce mai r\u0103m\u0103sese. Erau apuse \u015fi vremurile \u00een care executivii trebuiau s\u0103 afi\u015feze \u015fi s\u0103 manifeste dezaprobarea corporativ\u0103 fa\u0163\u0103 de rasism, sexism sau homofobie chiar dac\u0103 nu aveau chef, a\u015fa cum mul\u0163i dintre ei au fost for\u0163a\u0163i s\u0103 fac\u0103 \u00een timpul #MeToo sau al mi\u015fc\u0103rii Black Lives Matter. Puteau s\u0103 renun\u0163e la discu\u0163iile despre politic\u0103 – ceea ce nu este chiar acela\u015fi lucru cu ie\u015firea din politic\u0103 – \u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la maximizarea valorii pentru ac\u0163ionari oricum doreau ei.<\/p>\n

\nPentru mul\u0163i executivi, acest sentiment de libertate nou dob\u00e2ndit\u0103 nu a durat prea mult. Ac\u0163iunile administra\u0163iei Trump – privind o serie \u00eentreag\u0103 de probleme, dar \u00een special tratamentul brutal aplicat suspec\u0163ilor de imigrare – au determinat publicul larg s\u0103 caute persoane \u015fi institu\u0163ii proeminente care s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 puterea sau influen\u0163a, a\u015fa cum au f\u0103cut-o \u00een urm\u0103 cu doar c\u00e2\u0163iva ani. \u00cens\u0103 de data aceasta \u0163ara s-a lovit de o t\u0103cere aproape total\u0103 \u015fi a fost l\u0103sat\u0103 s\u0103 speculeze asupra motivului. Cu siguran\u0163\u0103, unii dintre ace\u015fti executivi de megacompanii pur \u015fi simplu sus\u0163in noua administra\u0163ie \u015fi politicile acesteia sau s-au pozi\u0163ionat deja pentru a beneficia de acestea. Unii poate se tem de pedepse – nu \u00een mod nejustificat – sau vor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een gra\u0163iile lui Trump pentru a putea solicita aprob\u0103ri pentru fuziuni, excep\u0163ii de la plata taxelor sau contracte guvernamentale lucrative. Al\u0163ii poate c\u0103 se bazeaz\u0103 pe TACO, acronimul pentru Trump Always Chickens Out, popular printre bancherii care urm\u0103resc r\u0103spunsul pre\u015fedintelui la panica de pe pia\u0163a bursier\u0103, o teorie care spune c\u0103 a\u015fteptarea retragerii administra\u0163iei \u00een situa\u0163ii critice sau atunci c\u00e2nd aceasta este str\u00e2ns\u0103 cu u\u015fa d\u0103 de obicei rezultate suficient de bune. \u00cens\u0103 executivii din diverse industrii au f\u0103cut eforturi \u015fi pentru a se feri s\u0103 fac\u0103 comentarii publice despre politic\u0103, iar exper\u0163i influen\u0163i \u00een afaceri \u015fi drept au pledat pentru exact acest lucru: un articol din 2024 din University of Chicago Business Law Review sus\u0163inea c\u0103 orice alt\u0103 cale de ac\u0163iune ar putea fi interpretat\u0103 drept fraud\u0103 cu valori mobiliare, deoarece declara\u0163iile publice ale corpora\u0163iilor \u00een sprijinul cauzelor progresiste tindeau s\u0103 intre \u00een conflict cu chiar ac\u0163iunile \u015fi interesele de afaceri ale companiilor respective. \u201eProblema fundamental\u0103 este c\u0103 marile companii nu sunt echipate institu\u0163ional pentru a ocupa un loc central \u00een dezbaterile politice. Sunt actori economici \u00een mod inerent egoi\u015fti, cu obiective care adesea intr\u0103 \u00een conflict cu cele ale societ\u0103\u0163ii\u201d, au scris autorii analizei, profesorii de drept comercial Jill Fisch \u015fi Jeff Schwartz. \u00centr-adev\u0103r, c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti la faimosul edict al domnului Rogers de a \u201ec\u0103uta ajutoare\u201d \u00een vremuri \u00eenfrico\u015f\u0103toare, America corporatist\u0103 nu este tocmai locul unde ar trebui s\u0103 \u00eencepi s\u0103 cau\u0163i.<\/p>\n

\n

\nPentru mul\u0163i executivi, acest sentiment de libertate nou dob\u00e2ndit\u0103 nu a durat prea mult. Ac\u0163iunile administra\u0163iei Trump – privind o serie \u00eentreag\u0103 de probleme, dar \u00een special tratamentul brutal aplicat suspec\u0163ilor de imigrare – au determinat publicul larg s\u0103 caute persoane \u015fi institu\u0163ii proeminente care s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 puterea sau influen\u0163a, a\u015fa cum au f\u0103cut-o \u00een urm\u0103 cu doar c\u00e2\u0163iva ani. \u00cens\u0103 de data aceasta \u0163ara s-a lovit de o t\u0103cere aproape total\u0103 \u015fi a fost l\u0103sat\u0103 s\u0103 speculeze asupra motivului.<\/span><\/p>\n

\n

\nDac\u0103 Trump ar fi fost hot\u0103r\u00e2t s\u0103-i \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 \u015fi s\u0103 le fac\u0103 afacerile mai profitabile, atunci ar fi putut fi o pilul\u0103 u\u015for de \u00eenghi\u0163it. Trump a f\u0103cut c\u00e2teva lucruri care sunt pe placul tuturor – reducerile de taxe au venit a\u015fa cum era de a\u015fteptat, iar multe companii din industrii precum tehnologia, energia \u015fi asisten\u0163a medical\u0103 au v\u0103zut reglement\u0103rile reduse \u015fi pia\u0163a fuziunilor \u015fi achizi\u0163iilor deschis\u0103. Dar au avut parte \u015fi de haos tarifar, de cre\u015fterea pre\u0163urilor, un dolar sl\u0103bit, o pia\u0163\u0103 a muncii \u00een sc\u0103dere \u015fi agen\u0163i federali de aplicare a legilor privind imigra\u0163ia care au f\u0103cut ravagii \u00een ora\u015fele americane, teroriz\u00e2nd copii \u00een drum spre \u015fcoal\u0103, r\u0103pind oameni de pe strad\u0103 \u015fi de la locurile lor de munc\u0103 \u015fi organiz\u00e2ndu-\u015fi opera\u0163iunile \u00een incinta unor afaceri private, cum ar fi hotelurile Hilton \u015fi parc\u0103rile Home Depot. Oricum, executivii au \u00eenghi\u0163it pilula.<\/p>\n

\nLiderii companiilor afectate direct de aceste schimb\u0103ri au fost \u00een mare parte t\u0103cu\u0163i, au ezitat sau s-au ferit s\u0103 ac\u0163ioneze atunci c\u00e2nd au fost \u00eendemna\u0163i s\u0103-l critice pe Trump. (Hilton Worldwide Holdings a eliminat din re\u0163eaua sa un francizat Hampton Inn din zona Minneapolis pentru anularea rezerv\u0103rilor de camere efectuate de ICE. Home Depot a declarat c\u0103 firma nu este notificat\u0103 \u00een prealabil cu privire la raidurile ICE planificate pe propriet\u0103\u0163ile sale \u015fi c\u0103 nu are dreptul legal de a refuza accesul agen\u0163ilor.) Abia dup\u0103 ultima dintre cele dou\u0103 crime de pe str\u0103zile din Minneapolis, \u00een care agen\u0163ii CBP l-au \u00eempu\u015fcat \u00een spate pe Alex Pretti, asistent medical de 37 de ani de la terapie intensiv\u0103, dup\u0103 ce l-au b\u0103tut \u015fi imobilizat pe trotuar, unii dintre cei mai puternici oameni de afaceri din statul Minnesota au f\u0103cut o declara\u0163ie. Pe m\u0103sur\u0103 ce videoclipurile cu execu\u0163ia lui Pretti se viralizau online, directorii unui grup de peste
\n60 de companii cu sediul \u00een Minnesota au semnat o scrisoare de la Camera de Comer\u0163 din Minnesota \u00een care se solicita \u201edezescaladarea imediat\u0103 a tensiunilor\u201d, dar f\u0103r\u0103 a men\u0163iona ICE, pe Trump sau pe vreunul dintre locuitorii din Minnesota mor\u0163i f\u0103r\u0103 vreo condamnare oficial\u0103.<\/p>\n

\nPrintre ace\u015ftia, directorii executivi ai celor mai mari companii din Minnesota, inclusiv 3M, Best Buy, Cargill, General Mills, Target \u015fi UnitedHealth, au asigurat publicul c\u0103 au lucrat din greu \u00een culise pentru a determina administra\u0163ia s\u0103 revin\u0103 pe cursul corect. Target, \u00een special, nu a comentat tratamentul aplicat de ICE unora din propriii s\u0103i angaja\u0163i, care au fost re\u0163inu\u0163i de agen\u0163i \u00een timp ce se aflau la locul de munc\u0103 la unul din magazinele din zona Minneapolis. \u00cen afara statului Minnesota, cei mai importan\u0163i lideri de afaceri din \u0163ar\u0103 \u015fi-au reluat rapid  eforturile publice de a intra \u00een gra\u0163iile lui Trump. La c\u00e2teva ore dup\u0103 uciderea lui Pretti, de exemplu, un grup de executivi, inclusiv directorul general al Apple, Tim Cook, CEO-ul de la Amazon, Andy Jassy, \u015fi directorul general al Zoom, Eric Yuan, \u015fi-au petrecut seara la Casa Alb\u0103 pentru o proiec\u0163ie privat\u0103 a filmului Melania, un documentar despre prima doamn\u0103 a Americii pentru care Amazon MGM Studios a cheltuit cel pu\u0163in 75 de milioane de dolari pentru a-l licen\u0163ia \u015fi promova.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nNaomi Lamoreaux, specialist \u00een istorie economic\u0103 \u015fi profesor emerit la Universitatea Yale, spune c\u0103 consolidarea pie\u0163ei a exacerbat probabil complicitatea corporativ\u0103. \u201e\u00cen acest tip de mediu, actorii politici pot manipula cu adev\u0103rat economia\u201d, spune ea. \u201eExist\u0103 un num\u0103r relativ mic de companii foarte mari care au nevoie de una sau alta, care depind fie de favorurile statului, fie de faptul c\u0103 statul le las\u0103 s\u0103 profite de avantajele lor.\u201d<\/p>\n

\nDe\u015fi acest lucru poate p\u0103rea o abatere pentru companiile care au petrecut ultimul deceniu l\u0103ud\u00e2ndu-\u015fi cu exuberant\u0103 buna-credin\u0163\u0103 progresist\u0103 \u2013 parade Pride, ini\u0163iative de diversitate \u00een angajare, investi\u0163ii \u00een protejarea mediului, \u00een societate \u015fi guvernan\u0163\u0103 – este mai degrab\u0103 o revenire la forma natural\u0103 pentru afacerile americane. Corpora\u0163iile, spune Lamoreaux, nu sunt actori inerent politici, dar cele care devin suficient de mari pentru a exercita o influen\u0163\u0103 sau o putere real\u0103 devin invariabil politice, argument\u00e2nd pentru interesele lor \u00een dezbateri despre lucruri precum politica de reglementare \u015fi cea a muncii. Cea mai mare parte a acestui lucru se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een mod privat \u015fi cu stratul suplimentar de anonimizare oferit de organiza\u0163ii precum grupurile comerciale sau comitetele de ac\u0163iune politic\u0103, permi\u0163\u00e2nd oric\u0103rei corpora\u0163ii s\u0103 evite s\u0103-\u015fi pun\u0103 numele direct pe lucruri inestetice, cum ar fi cre\u015fterea aloca\u0163iilor pentru deversarea de substan\u0163e chimice sau deteriorarea drepturilor muncitorilor.<\/p>\n

\n

\n\u201eProblema fundamental\u0103 este c\u0103 marile companii nu sunt echipate institu\u0163ional pentru a ocupa un loc central \u00een dezbaterile politice. Sunt actori economici \u00een mod inerent egoi\u015fti, cu obiective care adesea intr\u0103 \u00een conflict cu cele ale societ\u0103\u0163ii\u201d, au scris autorii analizei, profesorii de drept comercial Jill Fisch \u015fi Jeff Schwartz. \u00centr-adev\u0103r, c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti la faimosul \u00eendemn al domnului Rogers de a \u201ec\u0103uta ajutoare\u201d \u00een vremuri \u00eenfrico\u015f\u0103toare, America corporatist\u0103 nu este tocmai locul unde ar trebui s\u0103 \u00eencepi s\u0103 cau\u0163i.<\/span><\/p>\n

\n

\nDe-a lungul deceniilor, lumea de business a depus eforturi mari pentru a-\u015fi extinde capacitatea de a modela politica f\u0103r\u0103 a se implica direct \u00een discu\u0163iile despre politicile publice. Se poate argumenta c\u0103 aceste eforturi, a\u015fa cum le \u00een\u0163elegem acum, au \u00eenceput cu ceea ce este cunoscut sub numele de memorandumul Powell, un plan amplu, prezentat \u00een privat Camerei de Comer\u0163 a SUA \u00een 1971 de c\u0103tre viitorul judec\u0103tor al Cur\u0163ii Supreme Lewis Powell, pe atunci avocat corporatist. Powell, care este cunoscut \u00een mare parte pentru liberalismul s\u0103u social, a intitulat memorandumul \u201eAtac asupra sistemului american de liber\u0103 \u00eentreprindere\u201d, iar \u00een acesta el a cerut companiilor s\u0103 desf\u0103\u015foare o opera\u0163iune ampl\u0103 de influen\u0163\u0103 \u00een mass-media, \u00een mediul academic \u015fi sistemul judiciar pentru a-\u015fi ap\u0103ra indirect interesele de atacurile progresiste. Se spune c\u0103 acest cri de coeur a inspirat fondarea unor grupuri de influen\u0163\u0103 libertariene sau conservatoare, inclusiv Institutul Cato \u015fi Funda\u0163ia Heritage.<\/p>\n

\nMulte dintre eforturile descrise \u00een memorandumul Powell au fost \u00eentreprinse, iar unele dintre ele s-au dovedit eficiente. Poate c\u0103 niciunul nu a fost mai eficient dec\u00e2t cel de a influen\u0163a sistemul judiciar, care a pronun\u0163at o serie de hot\u0103r\u00e2ri notabile \u00een anii 1970, extinz\u00e2nd influen\u0163a corpora\u0163iilor private. Printre acestea s-a num\u0103rat \u015fi cazul Citizens United vs. Comisia Electoral\u0103 Federal\u0103, un caz din 2010 \u00een care Curtea Suprem\u0103 a aprobat efectiv capacitatea corpora\u0163iilor de a cheltui bani nelimitat \u00een alegeri pentru a-\u015fi sus\u0163ine candida\u0163ii prefera\u0163i. Pentru a facilita aceste cheltuieli, a fost creat un nou tip de instrument de finan\u0163are numit comitetul independent dedicat exclusiv cheltuielilor \u2013 mai cunoscut sub numele de super \u2013 PAC \u2013 care poate accepta bani de la companii fantom\u0103 sau organiza\u0163ii nonprofit care nu trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi dezv\u0103luie donatorii.<\/p>\n

\nOcaziile \u00een care comunitatea de afaceri a considerat potrivit s\u0103 \u00eencalce aceast\u0103 lege a t\u0103cerii, omert\u00e0, sunt relativ pu\u0163ine \u015fi, de obicei, ele necesit\u0103 o combina\u0163ie de circumstan\u0163e extraordinare \u015fi o aliniere public\u0103 larg\u0103 \u00een spatele unei anumite p\u0103r\u0163i. Multe companii americane, de exemplu, au fost fericite s\u0103 fac\u0103 afaceri cu Germania nazist\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Japonia a bombardat Pearl Harbor. Multe corpora\u0163ii mari au preferat s\u0103 nu se implice \u00een Mi\u015fcarea pentru Drepturile Civile p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd reportajele televizate despre violen\u0163a dezgust\u0103toare care a fost ab\u0103tut\u0103 asupra protestatarilor pa\u015fnici din Sud la \u00eenceputul anilor 1960 le-au for\u0163at m\u00e2na. A fost nevoie de decenii de presiune din partea muncitorilor \u015fi consumatorilor \u00eenainte ca indignarea interna\u0163ional\u0103 fa\u0163\u0103 de \u00eencarcerarea lui Nelson Mandela s\u0103 conving\u0103 unele companii americane, inclusiv Coca-Cola, s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 mai fac\u0103 afaceri cu Africa de Sud \u00een epoca apartheidului. \u00cen 2021, SUA au fost at\u00e2t de uniform \u00eengrozite dup\u0103 ce sus\u0163in\u0103torii lui Trump au luat cu asalt Capitoliul pe 6 ianuarie, \u00eenc\u00e2t chiar \u015fi unii dintre cei mai \u00eenfoca\u0163i sus\u0163in\u0103tori din America corporatist\u0103 ai pre\u015fedintelui i-au cerut public acestuia s\u0103 se retrag\u0103. Aceste evenimente sunt exemple de ceea ce am putea numi o stare de excep\u0163ie corporativ\u0103 \u2013 momente \u00een care \u0163ara este at\u00e2t de unit\u0103 \u00een indignarea ei \u00eenc\u00e2t corpora\u0163iile nu au de ales dec\u00e2t s\u0103 se supun\u0103 presiunilor de a ac\u0163iona sau cel pu\u0163in de a vorbi, chiar dac\u0103 vorbele lor \u015fi comportamentul lor corporativ nu se \u00eempac\u0103. Deceniile de promisiuni ale lumii corporatiste privind responsabilitatea social\u0103 nu au fost niciodat\u0103 luate ad litteram. Cu toate acestea, a fost util pentru societate faptul c\u0103 companiile s-au sim\u0163it obligate s\u0103 le respecte \u2013 acele promisiuni au fost, dac\u0103 nu altceva, o reflectare a ceea ce executivii credeau c\u0103 societatea cere. Ceea ce ne spune acum comportamentul corpora\u0163iilor nu ar putea fi mai clar: au analizat riscurile \u015fi au decis c\u0103 \u00eenc\u0103 este \u00een avantajul lor s\u0103 stea \u00een continuare al\u0103turi de Trump. Executivii nici m\u0103car nu mai pretind c\u0103 sunt cet\u0103\u0163eni buni.  <\/p>\n

\nTraducere \u015fi adaptare: Bogdan Cojocaru<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Alegerea lui Donald Trump a redeschis o dezbatere veche despre rolul corpora\u0163iilor \u00een politic\u0103. Dup\u0103 ani de activism public \u015fi pozi\u0163ion\u0103ri progresiste, America corporatist\u0103 pare s\u0103 fi ales t\u0103cerea. \u00centrebarea nu mai este dac\u0103 businessul este politic, ci cum decide c\u00e2nd s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi c\u00e2nd s\u0103 tac\u0103.   Pentru c\u00e2teva clipe luminoase, visul lui Milton […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[5828,201,62820,12982,220],"class_list":["post-245854","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-america","tag-companii","tag-donald-trum","tag-executivi","tag-politica"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245854","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=245854"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245854\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=245854"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=245854"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=245854"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}