{"id":245821,"date":"2026-03-06T13:52:48","date_gmt":"2026-03-06T13:52:48","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245821"},"modified":"2026-03-06T13:52:48","modified_gmt":"2026-03-06T13:52:48","slug":"povestea-romanului-care-s-a-reinventat-de-mai-multe-ori-pentru-a-ajunge-de-la-constructia-de-rachete-la-statii-de-incarcare-pentru-masini-electrice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245821","title":{"rendered":"Povestea rom\u00e2nului care s-a reinventat de mai multe ori pentru a ajunge de la construc\u0163ia de rachete la sta\u0163ii de \u00eenc\u0103rcare pentru ma\u015fini electrice"},"content":{"rendered":"

\nLa finalul anilor \u201980, Claudiu Suma termina Facultatea de Electronic\u0103 \u015fi Telecomunica\u0163ii \u00eentr-o Rom\u00e2nie care \u00eenc\u0103 producea rachete aer-aer \u015fi termoregulatoare \u00een fabrici cu istorie complicat\u0103. Ast\u0103zi, conduce produc\u0103torul rom\u00e2n de sta\u0163ii de \u00eenc\u0103rcare de vehicule electrice Lektri.co din pozi\u0163ia de fondator \u015fi CEO, dar traseul s\u0103u profesional nu a fost nici liniar, nici previzibil. A fost, mai degrab\u0103, o succesiune de contexte tehnice \u015fi administrative care l-au obligat s\u0103 \u00eenve\u0163e rapid, s\u0103 digitalizeze devreme \u015fi s\u0103 transforme fiecare ruptur\u0103 \u00eentr-un nou \u00eenceput.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eSunt un veteran al antreprenoriatului\u201d, spune Claudiu Suma cu un z\u00e2mbet, uit\u00e2ndu-se la ceas \u00eenainte de a \u00eencepe s\u0103-\u015fi deruleze parcursul, care, posibil, ar dura zile bune dac\u0103 ar fi relatat pe-ndelete. Acum \u00eens\u0103, a invitat jurnali\u015ftii la sediul din Timi\u015foara al companiei, pentru o mostr\u0103 de \u201everde\u201d \u2013 s\u0103 ne arate cum func\u0163ioneaz\u0103 o cl\u0103dire 100% sustenabil\u0103, dar \u015fi prin discursul s\u0103u, axat pe felul \u00een care viseaz\u0103 s\u0103 arate infrastructura mobilit\u0103\u0163ii viitorului. P\u00e2n\u0103 la aceste visuri, a parcurs \u00eens\u0103 toate etapele posibile pentru un inginer cu profil de antreprenor care \u015fi-a \u00eenceput cariera \u00een anii ’90. \u201eAm terminat facultatea \u00een 1987, dar am lucrat \u015fi \u00eenainte de a o termina.\u201d<\/p>\n

\n\u015ei-a \u00eenceput cariera \u00eentr-una dintre platformele industriale ale Timi\u015foarei, \u00eentr-o fabric\u0103 care producea echipamente electrice \u015fi componente pentru industria de ap\u0103rare \u00een anii \u201980, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 dezvolta intern tehnologii militare \u015fi industriale. \u201eLa \u00eenceput am f\u0103cut termoregulatoare \u015fi destul de repede am trecut la rachete aer-aer.\u201d Istoria tehnologiei era, \u00een sine, un studiu de geopolitic\u0103: proiecte preluate ca desp\u0103gubiri de r\u0103zboi din Germania nazist\u0103, apoi produse \u00een variant\u0103 sovietic\u0103, adaptate \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ite local. \u201eNoi le-am luat de la Uniunea Sovietic\u0103, le-am \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it \u015fi le vindeam la clien\u0163i, \u00een principal \u00een Africa.<\/p>\n

\nNu erau ni\u015fte arme de top\u201d, explic\u0103 el. Din fabric\u0103, drumul l-a dus \u00eenapoi \u00een universitate. A devenit asistent la Facultatea de Electronic\u0103 \u015fi Telecomunica\u0163ii, unde a lucrat \u015fi \u00een administra\u0163ie. Era \u00eenceputul anilor \u201990, perioada \u00een care capitalul se agrega spontan, iar profesorii universitari dezvoltau mici re\u0163ele de cablu. \u201eInteresant contextul: to\u0163i agregau capitalul. Atunci a venit GSM \u00een Rom\u00e2nia.\u201d Apari\u0163ia primilor operatori mobili a creat un vid \u00een administra\u0163ie. ANCOM (pe atunci IGCTI) avea nevoie de oameni care s\u0103 gestioneze rela\u0163ia cu autorit\u0103\u0163ile \u015fi noile tehnologii. \u201eAu existat ni\u015fte posturi libere \u015fi am fost promovat\u201d, poveste\u015fte el.<\/p>\n

\nTimi\u015foara devenea un punct important \u00een aceast\u0103 transformare. La ANCOM a tr\u0103it unul dintre episoadele care i-au definit ulterior filosofia profesional\u0103. \u201eC\u00e2nd m-am dus eu la ANCOM Timi\u015foara erau 11 oameni. C\u00e2nd am plecat, cred c\u0103 erau 20. Acum cred c\u0103 sunt vreo 200.\u201d \u00cen acel interval, spune el, \u015fi-a luat meseria foarte \u00een serios. \u201eAm f\u0103cut mult\u0103 digitalizare. Vorbim de anii \u201990.\u201d Experien\u0163a din administra\u0163ie i-a ar\u0103tat ce \u00eenseamn\u0103 construc\u0163ia institu\u0163ional\u0103, dar \u015fi fragilitatea ei. \u201e\u00cen tumultul diferitelor influen\u0163e am fost dat afar\u0103.\u201d Nu o spune cu resentiment, ci cu pragmatism: \u201eA fost un mare avantaj, pentru c\u0103 fiecare picior \u00een fund e pas \u00eenainte\u201d. Momentul acela a devenit pivotul antreprenorial. S-a asociat cu Romulus Lucaciu, coleg de facultate, care avea deja firma ETA2U, \u015fi au pus bazele unei companii de automatiz\u0103ri industriale. \u201eAm f\u0103cut o firm\u0103 de automatiz\u0103ri industriale \u015fi am \u00eenceput s\u0103 digitaliz\u0103m punctele termice de termoficare.\u201d<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n2018 este anul \u00een care LEKTRI.CO a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103, la Timi\u015foara<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\n

\nDe la termoficare la 100.000 de vehicule monitorizate<\/strong><\/p>\n

\nPrimele proiecte antreprenoriale au \u00eensemnat digitalizarea punctelor termice din toat\u0103 \u0163ara. \u201eAm f\u0103cut asta \u00een foarte multe ora\u015fe, aproape \u00een toate ora\u015fele din Rom\u00e2nia\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Claudiu Suma. Tehnologia intra \u00eentr-un sistem rigid, iar rezisten\u0163a la schimbare era, uneori, direct\u0103. \u201e\u0162in minte un domn \u00een v\u00e2rst\u0103 de la Cluj, locatar \u00eentr-un bloc, care ne-a spus: \u00abCe v\u0103 tot l\u0103uda\u0163i c\u0103 automatiza\u0163i \u015fi da\u0163i afar\u0103 fochi\u015ftii? \u00cen Uniunea Sovietic\u0103 se f\u0103cea energie ieftin\u0103 \u015fi nu trebuia s\u0103 pl\u0103te\u015fti nimic.\u00bb\u201d \u00cen timp, realitatea a decis altfel. \u201eDe\u015fi multe sisteme func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi acum, termoficarea a c\u0103zut. Tot mai mult\u0103 lume \u015fi-a pus central\u0103 pe gaz.\u201d A fost momentul \u00een care direc\u0163ia s-a schimbat din nou. La \u00eenceputul anilor \u201990, \u00eenainte ca GSM-ul s\u0103 devin\u0103 realitate \u00een Rom\u00e2nia, comunica\u0163iile de date prin re\u0163ele mobile p\u0103reau \u00eenc\u0103 un teritoriu experimental. Odat\u0103 cu apari\u0163ia GPRS-ului, lucrurile au devenit fezabile. \u201eTimi\u015foara era un pol al dezvolt\u0103rii pentru c\u0103 aveam aici Alcatel. Am fost la ni\u015fte cursuri de transmisie de date \u015fi am f\u0103cut un sistem care monitoriza troleibuzele din Timi\u015foara.\u201d Din acel proiect pilot s-a n\u0103scut o nou\u0103 direc\u0163ie de business. \u201eFirma exist\u0103 \u015fi acum \u015fi avem, depinde cum calcul\u0103m, proape 100.000 de vehicule monitorizate\u201d, descrie el evolu\u0163ia afacerii Safe Fleet Management, pe care o dezvolt\u0103 \u015fi \u00een prezent.  Despre pozi\u0163ia \u00een pia\u0163\u0103, r\u0103m\u00e2ne rezervat: \u201eNu mai suntem num\u0103rul unu \u00een Rom\u00e2nia. Am fost. Acum poate suntem num\u0103rul doi sau trei. Nu spun exact cine e unu sau doi, c\u0103 nu \u015ftiu sigur, dar b\u0103nuiesc cine sunt.\u201d Dup\u0103 ce compania s-a consolidat local, urm\u0103torul pas a venit aproape \u00een mod natural. \u201eNe-am luat nasul la purtare \u015fi am zis: dac\u0103 suntem a\u015fa de buni acas\u0103, de ce s\u0103 nu mergem \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri?\u201d A\u015fa a \u00eenceput extinderea \u00een Italia. \u201eAst\u0103zi avem o opera\u0163iune mai dinamic\u0103 dec\u00e2t cea din Rom\u00e2nia, cu cre\u015fteri anuale foarte consistente. Avem o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 mai mic\u0103 dec\u00e2t aici, dar serviciile se pl\u0103tesc bine \u00een Italia, iar rata profitabilit\u0103\u0163ii e mai bun\u0103.\u201d Expansiunea nu a fost rezultatul unei achizi\u0163ii sau al unei strategii agresive, ci al unui context aproape \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. \u201eS-a f\u0103cut organic. Am avut un intern prin AIESEC, un student din Sicilia.\u201d Studentul, spune el z\u00e2mbind, \u201eera foarte dr\u0103gu\u0163, \u015ftia s\u0103 c\u00e2nte la chitar\u0103 \u015fi a cucerit multe domni\u015foare\u201d. La plecare, l-a \u00eentrebat ce urmeaz\u0103 s\u0103 fac\u0103 acas\u0103. \u201eMi-a spus c\u0103 e greu cu lucrul. I-am zis: de ce nu \u00eencerci s\u0103 vinzi GPS \u015fi a\u015fa am \u00eenceput, chiar \u00een Palermo.\u201d<\/p>\n

\n\"\"<\/strong>Prima pia\u0163\u0103 italian\u0103 a fost Sicilia, iar \u00eenceputul a fost lipsit de blocaje culturale. \u201eAv\u00e2nd un prim angajat italian, nu s-a sim\u0163it nicio problem\u0103.\u201d Ulterior, compania a crescut \u015fi a angajat tot mai mul\u0163i italieni. Un episod relevant a avut loc la Torino, \u00eentr-o cooperativ\u0103 social\u0103 \u2013 Arcobaleno \u2013 care se ocupa de colectarea de\u015feurilor \u015fi angaja persoane defavorizate sau cu antecedente penale. \u201eLa un moment dat sistemul nostru nu func\u0163iona a\u015fa bine. Trebuia s\u0103 mearg\u0103 cineva competent tehnic de la noi.\u201d A existat o ezitare legat\u0103 de trimiterea unui rom\u00e2n, dar realitatea a surprins. \u201eDirectorul tehnic de la Arcobaleno era din Baia Mare.\u201d Pentru Claudiu Suma, experien\u0163a italian\u0103 a demontat multe prejudec\u0103\u0163i. \u201eItalienii consider\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii sunt foarte de\u015ftep\u0163i \u015fi harnici.\u201d Dincolo de episoadele mediatice negative, spune c\u0103 a \u00eent\u00e2lnit \u201efoarte mare deschidere pentru Rom\u00e2nia\u201d. Extinderea \u00een Polonia a avut o logic\u0103 diferit\u0103. \u201eNe-am dus pe un calcul mai matematic. Polonia este locomotiva Europei de Est. Se vede cu ochiul liber.\u201d Fondurile poloneze cump\u0103r\u0103 constant companii din vest, iar produsele poloneze domin\u0103 rafturile supermarketurilor din regiune. \u201ePolonia duduie\u201d, sintetizeaz\u0103 el. Succesul, \u00eens\u0103, nu a fost la fel de spectaculos ca \u00een Italia. \u201eLa pomul l\u0103udat se duc mul\u0163i.\u201d Marile corpora\u0163ii americane \u015fi europene sunt deja prezente acolo, salariile sunt ridicate, a\u015ftept\u0103rile la fel, iar randamentul investi\u0163iei a fost mai sc\u0103zut. \u201eAsta e povestea.\u201d Pe l\u00e2ng\u0103 pie\u0163ele comerciale, compania a lucrat \u015fi pentru organiza\u0163ii interna\u0163ionale. \u201eAm mers \u00een urma lui Alcatel.\u201d Printre clien\u0163i se num\u0103r\u0103 structuri de men\u0163inere a p\u0103cii \u015fi misiuni interna\u0163ionale: Organiza\u0163ia pentru Securitate \u015fi Cooperare \u00een Europa, EULEX \u00een Kosovo, proiecte \u00een Republica Centrafrican\u0103, Georgia sau pentru misiuni europene de monitorizare. Au participat \u015fi la licita\u0163ii \u00een Marea Britanie, pia\u0163\u0103 perceput\u0103 ca \u201eliber\u0103 \u015fi democratic\u0103\u201d. \u201eTotdeauna am pierdut\u201d, spune el direct. Motivul? Un criteriu din caietul de sarcini: \u201eimpactul social al prezen\u0163ei dumneavoastr\u0103 \u00een Marea Britanie\u201d. \u201eEra un criteriu foarte subiectiv \u015fi pe acela \u00eel pierdeam de fiecare dat\u0103.\u201d<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nNoi avem un credo: vrem s\u0103 reducem costul energiei pentru mobilitate pentru utilizatorul final. Cred c\u0103 putem s\u0103 ne urm\u0103rim cu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare acest scop \u015fi asta s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neschimbat pe urm\u0103torii cinci ani.<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

\nClaudiu Suma, fondator, Lektri.co<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCarte de vizit\u0103 Claudiu Suma :<\/strong><\/p>\n

\n1987 <\/strong>
\nAbsolv\u0103 Facultatea de Electronic\u0103 \u015fi Telecomunica\u0163ii;<\/span><\/p>\n

\nFinalul anilor \u201980 <\/strong>
\nLucreaz\u0103 \u00een industria de ap\u0103rare (termo-regulatoare, rachete aer-aer);<\/span><\/p>\n

\n\u00cenceputul anilor \u201990 <\/strong>
\nAsistent universitar \u015fi implicat \u00een administra\u0163ie (ANCOM \/ IGCTI), unde coordoneaz\u0103 procese de digitalizare;<\/span><\/p>\n

\nUlterior <\/strong>
\nFondeaz\u0103 o companie de automatiz\u0103ri industriale; digitalizeaz\u0103 puncte termice \u00een numeroase ora\u015fe din Rom\u00e2nia;<\/span><\/p>\n

\nDezvolt\u0103 <\/strong>un sistem de monitorizare vehicule (compania SafeFleet, pe care o de\u0163ine \u015fi \u00een prezent, cu o cifr\u0103 de afaceri de cca. 24,4 mil. lei \u015fi un num\u0103r mediu de 60 de angaja\u0163i, potrivit datelor publice);<\/span><\/p>\n

\nLanseaz\u0103 <\/strong>aplica\u0163ia de plat\u0103 a parc\u0103rii TPark, pe care a v\u00e2ndut-o ulterior; (integrat\u0103 \u00een ecosistemul EasyPark);<\/span><\/p>\n

\n~<\/strong><\/span>2018 <\/strong>
\nFondeaz\u0103 LEKTRI.CO, orient\u00e2ndu-se spre mobilitate electric\u0103 \u015fi infrastructur\u0103 de \u00eenc\u0103rcare.<\/span><\/p>\n

\n

\nDe la aplica\u0163ia de parcare la Lektri.co: exitul e trist<\/strong><\/p>\n

\nDup\u0103 contractele externe \u015fi proiectele interna\u0163ionale, Claudiu Suma spune c\u0103 au r\u0103mas \u015fi cu clien\u0163i \u00een Irlanda, \u201enu mul\u0163i\u201d, f\u0103r\u0103 o prezen\u0163\u0103 local\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 firm\u0103 acolo, astfel c\u0103 au lucrat \u201ebazat pe subcontractori\u201d. Dar firul conversa\u0163iei se \u00eentoarce spre un proiect care, pentru el, r\u0103m\u00e2ne definitoriu: aplica\u0163ia de plat\u0103 a parc\u0103rii \u2013 o idee pornit\u0103, ca multe altele, dintr-o ambi\u0163ie t\u00e2n\u0103r\u0103 de a face lucrurile mai simplu \u015fi mai ieftin. \u201eA mai fost o alt\u0103 \u00eentreprindere\u2026 Ne-am ocupat s\u0103 facem o aplica\u0163ie pentru plata parc\u0103rii.\u201d Contextul, spune el, era Timi\u015foara de acum aproape dou\u0103 decenii. \u201eAm auzit c\u0103 acum 20 de ani sau 18 ani Prim\u0103ria din Timi\u015foara dorea s\u0103 cumpere un sistem de plat\u0103 a parc\u0103rii \u00een schimbul a 1 milion de euro. Noi, fiind atunci tineri, nu dormeam noaptea. Credeam c\u0103 totul se poate face mai bine \u015fi mai u\u015for.\u201d A luat ideea ca pe o provocare \u015fi \u015fi-a propus s\u0103 construiasc\u0103 propriul sistem. Inova\u0163ia \u2013 cel pu\u0163in la nivelul epocii \u2013 era modul de declan\u015fare a tranzac\u0163iei. \u201eAlgoritmul nostru func\u0163iona a\u015fa: declan\u015farea tranzac\u0163iei de parcare se f\u0103cea sun\u00e2nd la un anumit num\u0103r.\u201d Num\u0103rul \u201enu r\u0103spundea\u201d, dar apelul era \u00eenregistrat \u00een sistem: \u201eComputerul \u00eenregistra cine a sunat \u015fi c\u0103 a \u00eenceput parcarea\u201d. La final, \u015foferul suna \u201ela alt num\u0103r\u201d pentru a opri sesiunea. \u201e\u00cen felul acesta am folosit re\u0163eaua de telefonie f\u0103r\u0103 s\u0103 pl\u0103tim nimic\u201d, explic\u0103 el, preciz\u00e2nd c\u0103 inspira\u0163ia a venit din Finlanda \u015fi c\u0103, \u00een acea perioad\u0103, c\u0103utau constant solu\u0163ii ieftine, pragmatice. Despre v\u00e2nzarea aplica\u0163iei, tonul i se schimb\u0103: nu e despre triumf, ci despre psihologia desprinderii. \u201eFondatorii \u00ee\u015fi v\u00e2nd foarte greu firmele. E un proces foarte trist, psihologic, nu at\u00e2t despre bani, c\u00e2t despre suflet.\u201d Extinde ideea la genera\u0163ia lui de antreprenori: \u201ePentru mine personal \u015fi pentru prima genera\u0163ie de antreprenori din Rom\u00e2nia actualmente asta e o tragedie. Oamenii nu \u00een\u0163eleg c\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 plece. De cele mai multe ori, genera\u0163ia nou\u0103, copiii\u2026 nu sunt interesa\u0163i.\u201d<\/p>\n

\n\u00cen viziunea lui, un exit bun nu se face c\u00e2nd e\u015fti for\u0163at de \u00eemprejur\u0103ri. \u201eImportant c\u00e2nd faci un exit, este s\u0103 \u00eel faci c\u00e2nd e\u015fti \u00een culmea gloriei\u2026 nu atunci c\u00e2nd e\u015fti bolnav, cu un picior \u00een groap\u0103.\u201d \u00cen cazul lor, spune c\u0103 au existat \u015fi presiuni interne. \u201eNoi am fost for\u0163a\u0163i s\u0103 vindem \u00eentr-un fel firma \u015fi din cauza\u2026 certurilor dintre asocia\u0163i, tensiuni \u00een momentul \u00een care apar banii.\u201d C\u00e2nd compania are succes, \u201efiecare crede c\u0103 datorit\u0103 lui s-a realizat succesul\u201d, iar dac\u0103 nu po\u0163i dep\u0103\u015fi asta, conflictul devine distructiv. \u00cen prezent, spune el, aplica\u0163ia face parte dintr-un ecosistem mai mare: \u201eeste inclus\u0103 \u00een grupul care de\u0163ine cea mai mare aplica\u0163ie din Europa de plat\u0103 a parc\u0103rii, care se cheam\u0103 EasyPark\u201d. De aici, discu\u0163ia se mut\u0103 spre viitorul parc\u0103rii \u2013 \u015fi spre obsesia lui pentru experien\u0163e f\u0103r\u0103 fric\u0163iune, ca \u00een ecosistemul Tesla. \u201eEu conduc o Tesla de mult\u0103 vreme\u201d, spune el, apoi descrie logica simpl\u0103 a unei c\u0103l\u0103torii: pleci din Timi\u015foara spre Viena, spui unde vrei s\u0103 ajungi, iar sistemul \u00ee\u0163i spune unde \u015fi c\u00e2t s\u0103 \u00eencarci. \u201e\u0102sta e visul \u015fi la parcare\u201d: s\u0103 spui c\u0103 vrei la un restaurant anume, s\u0103 prime\u015fti recomandarea celei mai apropiate parc\u0103ri, s\u0103 intri, s\u0103 cobori din ma\u015fin\u0103, iar plata s\u0103 se fac\u0103 automat. \u201e\u00cen \u0163\u0103rile nordice \u015fi parc\u0103rile off-street nu sunt cu bariere, ci sunt cu camere. Ai intrat \u00eentr-o parcare, \u00ee\u0163i ia num\u0103rul.\u201d Dac\u0103 nu pl\u0103te\u015fti, spune el, mecanismul poate fi integrat prin \u201eadministra\u0163ia fiscal\u0103\u201d \u2013 \u201enu amend\u0103\u201d, ci \u201eo plat\u0103 pu\u0163in mai mare\u201d. \u00cen momentul \u00een care aducem \u00een discu\u0163ie infrastructura de \u00eenc\u0103rcare din Rom\u00e2nia, Claudiu Suma clarific\u0103: \u201eVorbim de sta\u0163ii de \u00eenc\u0103rcare sau de parcare?\u201d \u015fi \u00ee\u015fi leag\u0103 urm\u0103toarea etap\u0103 antreprenorial\u0103 de propria experien\u0163\u0103 de \u015fofer de electric\u0103. Poveste\u015fte cum, dup\u0103 un Volkswagen MPV folosit ani de zile, a ales un BMW i3 \u2013 \u201efoarte dr\u0103gu\u0163, juc\u0103u\u015f\u201d, cu caroserie din fibr\u0103 de carbon \u2013 \u015fi cum \u00eentrebarea fireasc\u0103 a devenit: dac\u0103 ai ma\u015fin\u0103 electric\u0103 \u015fi ai f\u0103cut electronic\u0103 \u015fi platforme, \u201ecum a\u015f putea s\u0103 m\u0103 implic \u00een industria asta?\u201d R\u0103spunsul a venit \u00een pandemie. \u201e\u00cen perioada Covid-ului am cump\u0103rat toate sta\u0163iile de \u00eenc\u0103rcare care se g\u0103seau\u201d, le-a desf\u0103cut, le-a analizat \u015fi a identificat o ni\u015f\u0103: \u201eun \u00eenc\u0103rc\u0103tor simplu, ieftin, dar care s\u0103 aib\u0103 multe servicii de optimizare \u00een cloud.\u201d Spune c\u0103 experien\u0163a anterioar\u0103 cu platforme l-a ajutat, chiar dac\u0103 \u00een echip\u0103 entuziasmul pentru electrificare a venit cu rezisten\u0163\u0103. \u201eLa \u00eenceput colegii aproape c\u0103 nu prea le-a pl\u0103cut de mine, pentru c\u0103 eu le-am b\u0103gat pe g\u00e2t ma\u015fini electrice.\u201d \u00ce\u015fi aminte\u015fte perioada \u00een care flota lor includea \u201ecinci Zoe\u201d \u015fi cum el \u00eensu\u015fi a mers cu i3 p\u00e2n\u0103 la Graz, \u00eenc\u0103rc\u00e2nd de mai multe ori pe drum, \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care astfel de c\u0103l\u0103torii \u00eenc\u0103 p\u0103reau exotice. \u201eM-a oprit poli\u0163ia\u2026 nu ca s\u0103 m\u0103 amendeze, ci de curiozitate: cum de o ma\u015fin\u0103 electric\u0103 din Timi\u015foara a ajuns acolo.\u201d<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nLEKTRI.CO a decis extinderea portofoliului dincolo de sta\u0163iile AC produse local, complet\u00e2ndu-\u015fi oferta cu sta\u0163ii DC rapide dedicate infrastructurii publice, precum \u015fi cu solu\u0163ii de stocare a energiei.<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\n

\nBeneficiarul principal este cel care st\u0103 la curte, dar lupta adev\u0103rat\u0103 se duce \u00een parc\u0103rile de la serviciu<\/strong><\/p>\n

\nDiscu\u0163ia despre mobilitatea electric\u0103 se love\u015fte rapid de o realitate foarte concret\u0103: Bucure\u015ftiul. \u201e\u00cencerc s\u0103 \u00eencarc la serviciu, nu am unde, doar \u00eentr-o parcare privat\u0103, unde pl\u0103tesc extra\u201d, spune interlocutorul, iar Claudiu Suma nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 cosmetizeze situa\u0163ia. \u201eNu mai pot s\u0103 v\u0103 contrazic a\u015fa u\u015for\u201d, r\u0103spunde, \u00eenainte s\u0103 puncteze ceva ce vede constant: pentru cei care nu conduc electric, sta\u0163iile par \u201einvizibile\u201d, pentru c\u0103 apar \u00een aplica\u0163ii, nu neap\u0103rat ca repere stradale. \u201eSta\u0163iile de \u00eenc\u0103rcare se v\u0103d \u00een tot felul de aplica\u0163ii, nu neap\u0103rat sunt semnalizate.\u201d Apoi, face o distinc\u0163ie care, \u00een viziunea lui, explic\u0103 mare parte din diferen\u0163a dintre \u201eu\u015for\u201d \u015fi \u201egreu\u201d: locuirea la bloc versus locuirea \u201ela curte\u201d. \u201eCred c\u0103 este destul de clar pentru mine c\u0103 nu locui\u0163i la cas\u0103.\u201d C\u00e2nd interlocutorul confirm\u0103, suma formuleaz\u0103 aproape ca o defini\u0163ie de pia\u0163\u0103: \u201eBeneficiar al utiliz\u0103rii ma\u015finii electrice este omul care, cum se spune la Bucure\u015fti, st\u0103 la curte\u201d. Modelul ideal, pentru el, e legat de \u00eenc\u0103rcarea acas\u0103 \u015fi de energie solar\u0103. \u201eReclama noastr\u0103 este c\u0103 kilowattul-or\u0103 pentru mi\u015fcarea ma\u015finii cu sistemul electric este doi eurocen\u0163i.\u201d Dac\u0103 ai panouri pe acoperi\u015f \u015fi \u201e\u015fi baterie\u201d, atunci, spune el, \u201e\u00eencarci acas\u0103\u201d: \u201econfort maxim\u201d, pentru c\u0103 pleci cu ma\u015fina \u00eenc\u0103rcat\u0103, \u015fi \u201ecost minim\u201d. De aici, compara\u0163ia se duce spre un sistem de ora\u015f proiectat din temelii pentru electrificare, nu adaptat din mers. \u00cen China \u2013 \u201ela zg\u00e2rie-nori de 30 de etaje\u201d, o form\u0103 de locuire popular\u0103 \u00een ora\u015fele de pe coast\u0103 \u2013 explic\u0103 el, nu exist\u0103 parc\u0103ri pe marginea drumului \u00een noile ora\u015fe, ci parc\u0103ri subterane, iar locurile sunt echipate cu sta\u0163ii de \u00eenc\u0103rcare, cu \u201eabunden\u0163\u0103 de sta\u0163ii\u201d. \u00cen provincia Guangdong, pe care o nume\u015fte \u201evitrina tehnologic\u0103 \u015fi poate ideologic\u0103 a Chinei\u201d, spune c\u0103 traficul electric e cov\u00e2r\u015fitor: \u201ePeste 60% dintre ma\u015fini sunt pur electrice\u201d. Imaginea e aproape cinematografic\u0103: \u201evezi r\u00e2uri de ma\u015fini \u015fi nu se aude mai nimic dec\u00e2t\u2026 cauciucul\u201d. Punctul lui central nu e, \u00eens\u0103, China \u00een sine, ci infrastructura: ora\u015fe noi, proiectate cu \u201eparc\u0103ri subterane\u201d \u015fi cu \u201es\u00e2rme foarte groase\u201d \u2013 re\u0163ele de distribu\u0163ie solide, \u201espre deosebire de cele din Europa veche\u201d. \u015ei, pe fundalul acestui contrast, reafirm\u0103 direc\u0163ia: \u201eEu cred \u00een tranzi\u0163ie.\u201d<\/p>\n

\n\"\"\u00cen Rom\u00e2nia, spune el, pia\u0163a trebuie g\u00e2ndit\u0103 pe segmente clare, iar al doilea \u201etarget\u201d dup\u0103 reziden\u0163ii ce au curte nu sunt, surprinz\u0103tor, parc\u0103rile de la mall, ci parc\u0103rile de la serviciu \u2013 mai ales \u00een zone industriale. \u201eAl doilea target sunt parc\u0103rile\u2026 de la fabric\u0103. Pe centura Bucure\u015ftiului, pe centura Timi\u015foarei sunt foarte multe fabrici.\u201d Argumentul pentru sta\u0163iile de \u00eenc\u0103rcare de la birouri este pragmatic: dac\u0103 stai la bloc, tot te duci la serviciu \u015fi stai opt ore. \u201eLa serviciu stau 8 ore.\u201d Acolo exist\u0103 \u201eparc\u0103ri imense\u201d, iar nevoia de \u00eenc\u0103rcare devine gestionabil\u0103. \u00centrebat despre dezvoltatorii reziden\u0163iali, r\u0103spunsul e nuan\u0163at: dezvoltatorii \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 locuin\u0163ele c\u00e2t mai accesibile \u201emai ales acum dup\u0103 ce a crescut TVA-ul\u201d \u015fi nu sunt \u00eentotdeauna interesa\u0163i s\u0103 doteze parc\u0103rile cu sta\u0163ii. De aceea, clien\u0163ii lor sunt \u201emai degrab\u0103 firmele de facility management\u201d, cele care asigur\u0103 mentenan\u0163a cl\u0103dirii \u015fi pot construi \u201eun venit recurent\u201d din \u00eentre\u0163inerea sistemelor. \u00cen parc\u0103rile subterane apare \u015fi o barier\u0103 invizibil\u0103, dar decisiv\u0103: costul infrastructurii electrice ini\u0163iale. \u201eInstala\u0163ia ini\u0163ial\u0103 de distribu\u0163ie a curentului cost\u0103 destul de mult, mult mai mult dec\u00e2t cutiu\u0163a.\u201d Iar dinamica social\u0103 a investi\u0163iei e particular\u0103: \u201epionierii\u201d \u2013 cei care \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 primii ma\u015fini electrice \u2013 ajung s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru toat\u0103 distribu\u0163ia, urm\u00e2nd ca ulterior, c\u00e2nd se adaug\u0103 noi clien\u0163i, \u201ese \u00eempart costurile\u201d. \u00cen observa\u0163ia lui, asta produce scene aproape antropologice: \u00een parc\u0103rile subterane g\u0103se\u015fti \u201eoameni vizionari\u201d care instaleaz\u0103 sta\u0163ii de \u00eenc\u0103rcare chiar dac\u0103 \u201econduc o ma\u015fin\u0103 cu benzin\u0103\u201d. Despre adop\u0163ie, noteaz\u0103 o schimbare de ritm. \u201eAdop\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia a fost cresc\u0103toare, fulminant\u0103 p\u00e2n\u0103 acum doi ani. Dup\u0103 aceea, s-au mai schimbat lucrurile, chiar \u015fi Europa st\u0103.\u201d Acum apar mai multe rezerve \u015fi dezbateri, inclusiv despre rela\u0163ia economic\u0103 cu China. \u00cen acela\u015fi timp, spune c\u0103 exist\u0103 \u015fi voci coerente care argumenteaz\u0103 tranzi\u0163ia ca investi\u0163ie de tip CAPEX: \u201echiar dac\u0103 cump\u0103r\u0103m de la China panouri fotovoltaice \u015fi baterii\u2026 le folosim 10\u201315, 20 de ani f\u0103r\u0103 s\u0103 mai cheltuim.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nDe la \u201ezero pozitiv\u201d la 10.000 de unit\u0103\u0163i: fabrica, designul \u015fi miza unei pie\u0163e aglomerate<\/strong><\/p>\n

\nPentru Claudiu Suma, tranzi\u0163ia energetic\u0103 nu e doar o dezbatere teoretic\u0103 despre politici europene, ci o chestiune de rezilien\u0163\u0103 concret\u0103. \u201eDac\u0103 cump\u0103r\u0103m gaz sau petrol cu vase, asta e o pia\u0163\u0103 cu pre\u0163uri nesigure. Vasele pot s\u0103 ajung\u0103, pot s\u0103 nu ajung\u0103.\u201d \u00cen schimb, spune el, \u201erezilien\u0163a energetic\u0103 e sigur mai bun\u0103 cu generare local\u0103\u201d. Exemplul \u00eel d\u0103 chiar din propria cl\u0103dire. \u201eNoi aici avem 120 de kilowa\u0163i \u015fi suntem zero pozitiv. Adic\u0103 facem mai mult\u0103 energie dec\u00e2t avem nevoie pentru \u00eenc\u0103lzirea cl\u0103dirii \u015fi pentru alimentarea flotelor.\u201d \u00cen lunile reci \u015fi \u00eentunecoase mai import\u0103 energie, dar \u201edac\u0103 facem bilan\u0163ul anual, de fapt suntem produc\u0103tori\u201d \u2013 o pozi\u0163ie care \u00eel duce inevitabil la tema prosumatorilor, \u201eun alt subiect sensibil din ziua de azi\u201d. Vizita la fabric\u0103, spune el, trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een contextul acestui parcurs. \u201eAm venit cu ideea\u2026 dar nu e o singur\u0103 persoan\u0103. Am o echip\u0103.\u201d<\/p>\n

\n\u00ce\u015fi aminte\u015fte \u00eenceputurile proiect\u0103rii unui \u00eenc\u0103rc\u0103tor \u201efoarte simplu\u201d, pe care la \u00eenceput \u00eel asamblau chiar \u00een sediul lor. \u201eNumerele au fost mai degrab\u0103 modeste.\u201d Ulterior, planul a devenit mai ambi\u0163ios: cre\u015fterea cotei de pia\u0163\u0103 \u015fi externalizarea asambl\u0103rii. Modelul nu e exotic, explic\u0103 el, ci standard \u00een industria electronic\u0103. \u201e\u00cen industria electronic\u0103 foarte mul\u0163i juc\u0103tori mari, ca de exemplu iPhone, apeleaz\u0103 la ter\u0163i s\u0103 asambleze produsul.\u201d Folose\u015fte termenul \u201efabless operation\u201d: design \u015fi proprietate intelectual\u0103 \u00een interior, produc\u0163ie externalizat\u0103. \u00cen cazul lor, \u201edesignul, schema, firmware-ul, chiar \u015fi cutia \u2013 designul fizic e f\u0103cut de noi.\u201d Pentru designul industrial au colaborat cu o firm\u0103 din Austria. \u201eNe-am g\u00e2ndit c\u0103 dac\u0103 vrem s\u0103 avem o amprent\u0103 european\u0103, s\u0103 avem un design care arat\u0103 bine.\u201d Nu e doar func\u0163ionalitate, ci \u015fi identitate vizual\u0103. La nivel de volum: \u201eAm v\u00e2ndut cel pu\u0163in 10.000 de unit\u0103\u0163i.\u201d Nu consider\u0103 cifra spectaculoas\u0103  pentru c\u0103 a\u015ftept\u0103rile ini\u0163iale erau mai mari. Pia\u0163a \u00eenc\u0103rc\u0103rii electrice este, \u00een opinia lui, \u201efoarte aglomerat\u0103 \u015fi foarte granular\u0103\u201d. \u201eNicio \u0163ar\u0103 nu are pe cineva cu mai mult de 12% din pia\u0163\u0103.\u201d \u00cen Rom\u00e2nia estimeaz\u0103 c\u0103 au \u201epeste 10%\u201d, ceea ce \u00eei pozi\u0163ioneaz\u0103 solid \u00eentr-o pia\u0163\u0103 fragmentat\u0103. Un capitol important este Fran\u0163a. \u201e\u00cent\u00e2mpl\u0103tor am ajuns s\u0103 fim \u00een Fran\u0163a\u201d, spune el, dar rezultatele sunt consistente. Este o pia\u0163\u0103 mare, cu adop\u0163ie ridicat\u0103 a ma\u015finilor electrice, sus\u0163inut\u0103 de energia nuclear\u0103 \u201edisponibil\u0103 din abunden\u0163\u0103 \u015fi relativ ieftin\u0103\u201d. Mul\u0163i francezi, la fel ca norvegienii, folosesc \u00eenc\u0103lzire electric\u0103, iar grupul Renault a fost activ \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput pe segmentul electric. \u201eFacem v\u00e2nz\u0103ri absolute, \u00een unii ani, mai mari ca \u00een Rom\u00e2nia.\u201d Un alt avantaj structural al pie\u0163ei franceze \u00eel reprezint\u0103 tarifele diferen\u0163iate la energie \u2013 un mecanism pe care sper\u0103 s\u0103 \u00eel vad\u0103 consolidat \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. \u201e\u00cen Fran\u0163a exist\u0103 ceva ce sper s\u0103 apar\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia: tarifele diferen\u0163iate.\u201d<\/p>\n

\n

\n\"\"\"\"<\/p>\n

\nUn pilon strategic pentru 2026 const\u0103 \u00een extinderea solu\u0163iilor de stocare dedicate segmentului comercial \u015fi industrial, \u00een special unitatea de 215 kWh, integrat\u0103 cu invertor \u015fi sta\u0163ii de \u00eenc\u0103rcare \u00eentr-un ecosistem unitar.<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\n

\nPrincipala piedic\u0103 este demografia\u201d \u2013 despre pie\u0163e mari, Germania, China \u015fi inteligen\u0163a artificial\u0103<\/strong><\/p>\n

\nentru Claudiu Suma, diferen\u0163a dintre Rom\u00e2nia \u015fi pie\u0163ele vest-europene nu este doar una de tehnologie, ci de mas\u0103 critic\u0103. \u201eAcestea sunt pie\u0163e mari \u015fi acolo chiar un pas mic poate s\u0103 duc\u0103 la o profitabilitate bun\u0103.\u201d D\u0103 exemplul furnizorului Octopus, care dup\u0103 Marea Britanie a mers \u00een Fran\u0163a \u015fi Germania. \u201eAcolo dezvolt\u0103rile sunt mai rapide, pia\u0163a fiind mai mare.\u201d \u00centrebat care este piedica \u00een Rom\u00e2nia, r\u0103spunsul s\u0103u este surprinz\u0103tor de direct: \u201ePrincipala piedic\u0103 este demografia\u201d. \u201eRom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 care pierde popula\u0163ie.\u201d Nu e cea mai mic\u0103 \u0163ar\u0103 din regiune, admite, \u201edar n-avem numere.\u201d \u00cen acela\u015fi timp, vede \u015fi atuuri clare. \u201ePrincipalul atu este c\u0103 avem securitate, putem s\u0103 ne plimb\u0103m noaptea pe str\u0103zi \u015fi nu p\u0103\u0163im nimic.\u201d Consider\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 \u201ese tr\u0103ie\u015fte bine\u201d \u015fi c\u0103 Rom\u00e2nia are \u015fansa de a adopta rapid tehnologii noi tocmai pentru c\u0103 nu este rigid\u0103 structural. \u00cen acela\u015fi timp, recunoa\u015fte c\u0103 \u0163\u0103ri mici precum Estonia sunt mult mai avansate \u00een digitalizare. Pentru economia local\u0103, spune el, un factor esen\u0163ial r\u0103m\u00e2ne Germania. \u201eGermania este locomotiva economic\u0103 a Europei \u00eenc\u0103 \u015fi ar fi bine s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, pentru c\u0103 economia noastr\u0103 depinde fundamental de economia Germaniei.\u201d \u00cen Timi\u015foara, ora\u015f puternic industrializat, leg\u0103tura cu sectorul auto este evident\u0103. \u201eDac\u0103 Germania tu\u015fe\u015fte,  nu este bine\u2026 Atunci s\u0103 nu ne dorim dec\u00e2t ca Germania s\u0103 fie s\u0103n\u0103toas\u0103.\u201d   Discu\u0163ia se mut\u0103 apoi spre China \u015fi dependen\u0163ele globale. \u00centrebat dac\u0103 produc \u00een China, r\u0103spunde tran\u015fant: \u201eNu, nu\u201d. Dar imediat adaug\u0103, cu un amestec de realism \u015fi ironie: \u201eAdev\u0103rul adev\u0103rat este o glum\u0103: ce nu-i produs \u00een China e fake\u201d. Pentru el, China r\u0103m\u00e2ne \u201efabrica lumii\u201d. \u201eMen\u0163ine 70\u201380% din majoritatea industriilor\u2026 au asimilat toate etajele supply chain-ului \u015fi practic sunt de ne\u00eenlocuit.\u201d \u00cen acela\u015fi timp, crede c\u0103 este \u201eo idee foarte bun\u0103 s\u0103 revenim, s\u0103 \u00eencepem s\u0103 facem \u015fi noi lucruri din nou\u201d. \u00cen cazul lor, \u00eenc\u0103rc\u0103toarele sunt asamblate local, multe componente sunt europene, chiar dac\u0103 \u201eprobabil cipurile sunt fabricate \u00een China\u201d. Cablu, de exemplu, este marc\u0103 american\u0103, dar produs tot \u00een Asia. Lan\u0163urile sunt interconectate, iar independen\u0163a absolut\u0103 este iluzorie. Un pariu clar este \u00eens\u0103 software-ul. \u201eNoi facem foarte mult software. Punem accent pe asta.\u201d Iar aici intr\u0103 inevitabil inteligen\u0163a artificial\u0103. \u201eTot mai mult folosim inteligen\u0163a artificial\u0103\u2026 cre\u015fte fantastic productivitatea.\u201d Pentru el, nu este o temere, ci un instrument.  <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"Noul nostru Dumnezeu\u201d \u015fi un credo stabil \u00eentr-o pia\u0163\u0103 care se schimb\u0103 la opt ani<\/strong><\/p>\n

\nClaudiu Suma \u00eemparte oamenii \u00een trei categorii \u00een raport cu noile tehnologii: cei \u201efoarte reticen\u0163i\u201d, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 spun\u0103 lucruri rele din frica de a nu-\u015fi pierde locul de munc\u0103; segmentul de mijloc, \u201efoarte bun\u201d, care exploateaz\u0103 oportunit\u0103\u0163ile; \u015fi \u201evizionarii\u201d \u2013 printre care men\u0163ioneaz\u0103 ironic \u015fi Comisia European\u0103 \u2013 care \u00eencearc\u0103 s\u0103 reglementeze excesiv utilizarea inteligen\u0163ei artificiale de teama unui viitor \u00een care am putea fi \u201eguverna\u0163i de inteligen\u0163a artificial\u0103\u201d. El vorbe\u015fte despre inteligen\u0163a artificial\u0103 cu un amestec de entuziasm \u015fi precau\u0163ie. \u201eDeocamdat\u0103 e un lucru bun\u201d, spune el. Dar schimbarea de paradigm\u0103 este evident\u0103. \u201ePe vremea mea oamenii spuneau ce au \u00eenv\u0103\u0163at la \u015fcoal\u0103. Genera\u0163ia urm\u0103toare nu mai conta ce scrie \u00een c\u0103r\u0163i, conta ce au v\u0103zut pe YouTube. \u015ei de ast\u0103zi\u2026 nu mai conteaz\u0103 ce e pe YouTube, ci ce a zis ChatGPT.\u201d \u00ce\u015fi permite \u015fi o ironie: \u201e\u0102sta e noul nostru Dumnezeu.\u201d Tocmai de aceea vede \u015fi riscul. \u201eDac\u0103 cineva umbl\u0103 la butoane \u00een spate la ChatGPT, practic poate s\u0103 ne suceasc\u0103 min\u0163ile.\u201d De aici, ideea \u2013 \u00eenc\u0103 \u00een formare \u2013 a unei \u201esuveranit\u0103\u0163i digitale\u201d, at\u00e2t la nivel de stat, c\u00e2t \u015fi la nivel de familie. \u201eS\u0103 g\u00e2nde\u015fti cu propriul t\u0103u cap este foarte important.\u201d Nu crede c\u0103 putem tr\u0103i f\u0103r\u0103 re\u0163ele sociale sau f\u0103r\u0103 inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103, dar insist\u0103 pe responsabilitate individual\u0103. \u201eTrebuie lumea s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eencerce s\u0103 mai g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi cu capul lor. Dac\u0103 e posibil, va fi din ce \u00een ce mai grav.\u201d \u00centrebat unde vede business-ul peste cinci ani, evit\u0103 un r\u0103spuns rigid. \u201eE foarte bun\u0103 \u00eentrebarea. A\u015fa \u00eentreb \u015fi eu la interviuri.\u201d Poveste\u015fte despre o conferin\u0163\u0103 de tranzi\u0163ie energetic\u0103 la care a participat, unde compania german\u0103 The Mobility House a explicat c\u0103 \u015fi-a p\u0103strat aceea\u015fi viziune timp de 15\u201320 de ani, dar \u015fi-a schimbat modelul de business \u201ede opt ori\u201d.<\/p>\n

\nPentru el, visul viitorului este clar: \u201eNoi avem un credo: vrem s\u0103 reducem costul energiei pentru mobilitate pentru utilizatorul final\u201d. Obiectivul r\u0103m\u00e2ne, chiar dac\u0103 instrumentele se schimb\u0103. \u201e\u00cen func\u0163ie de reglement\u0103ri, de condi\u0163iile de pia\u0163\u0103, putem s\u0103 facem din c\u00e2te c\u0103 luni.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La finalul anilor \u201980, Claudiu Suma termina Facultatea de Electronic\u0103 \u015fi Telecomunica\u0163ii \u00eentr-o Rom\u00e2nie care \u00eenc\u0103 producea rachete aer-aer \u015fi termoregulatoare \u00een fabrici cu istorie complicat\u0103. Ast\u0103zi, conduce produc\u0103torul rom\u00e2n de sta\u0163ii de \u00eenc\u0103rcare de vehicule electrice Lektri.co din pozi\u0163ia de fondator \u015fi CEO, dar traseul s\u0103u profesional nu a fost nici liniar, nici previzibil. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511,512,7142],"tags":[401,62813,62814,62812],"class_list":["post-245821","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","category-revista-bm","category-transporturi","tag-antreprenoriat","tag-claudiu-suma","tag-lektri-co","tag-mobilitate-electrica"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245821","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=245821"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245821\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=245821"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=245821"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=245821"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}