{"id":245326,"date":"2026-02-23T10:58:40","date_gmt":"2026-02-23T10:58:40","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245326"},"modified":"2026-02-23T10:58:40","modified_gmt":"2026-02-23T10:58:40","slug":"sergiu-oprescu-presedintele-federatiei-europene-ipotecare-romania-si-momentul-strategic-al-locuintelor-accesibile-affordable-housing-noua-dezbatere-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245326","title":{"rendered":"Sergiu Oprescu, pre\u015fedintele Federa\u0163iei Europene ipotecare: Rom\u00e2nia \u015fi momentul strategic al locuin\u0163elor accesibile &#8211; Affordable Housing, noua dezbatere Europeana?"},"content":{"rendered":"<p>\n<em>Europa \u00eencearc\u0103 s\u0103 repare dezechilibre; Rom\u00e2nia \u00eens\u0103 poate preveni apari\u0163ia lor, dac\u0103 leag\u0103 \u00eentr-o strategie coerenta creditul ipotecar de oferta de locuin\u0163e \u015fi de eficien\u0163a energetic\u0103.<\/em><\/p>\n<p>\nComisia European\u0103 a lansat la finalul lui 2025 un plan pentru <em>affordable housing<\/em>, pe fondul unei crize care \u00een multe state a \u00eempins chiriile \u015fi ratele la niveluri greu de sus\u0163inut de consumatori. Rom\u00e2nia porne\u015fte dintr-o pozi\u0163ie mai bun\u0103: pre\u0163urile sunt \u00eenc\u0103 sub presiunea veniturilor, iar creditul ipotecar are o pondere mic\u0103 \u00een economie. Tocmai de aceea, urm\u0103torii ani sunt decisivi: dac\u0103 expansiunea ipotecar\u0103 vine \u201ecorect\u201d, ea poate facilita accesul la locuin\u0163e f\u0103r\u0103 s\u0103 \u201eumfle\u201d artificial pre\u0163urile. Cheia noastr\u0103, pe care \u00eencerc sa o detaliez in r\u00e2ndurile urm\u0103toare este un mix de politici: pe partea de ofert\u0103 (teren\/parteneriate public\u2013privat), pentru finan\u0163are pe termen lung (Obliga\u0163iuni Ipotecare) \u015fi pentru o condi\u0163ionalitate energetic\u0103 (cost total mai mic, risc de neplat\u0103 mai redus).<\/p>\n<h2>\n1) De ce Europa pune \u201eaccesul la locuinte\u201d pe agenda economic\u0103 cu o prioritate mare?<\/h2>\n<p>\n\u00cen decembrie 2025, Comisia European\u0103, sub coordonarea comisarului pentru Energie \u015fi Housing, Dan J\u00f8rgensen, a lansat <em>European Affordable Housing Plan<\/em>, trat\u00e2nd explicit accesul la locuin\u0163e ca pe o prioritate economic\u0103 strategic\u0103. Mesajul este limpede: \u00een multe state vest-europene accesibilitatea s-a deteriorat sever \u00een ultimul deceniu, iar criza accesului la locuin\u0163\u0103 a devenit un risc pentru competitivitate, mobilitatea for\u0163ei de munc\u0103, dar \u015fi pentru stabilitate si coeziune social\u0103. \u00cen majoritatea \u0163\u0103rilor europene, pre\u0163urile au crescut mult mai repede dec\u00e2t veniturile, iar chiriile consum\u0103 frecvent peste 40% din venitul disponibil, astfel \u00eenc\u00e2t genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 este exclus\u0103 progresiv din marile ora\u015fe. Europa reac\u0163ioneaz\u0103 la o realitate deja tensionat\u0103 care de multe ori inflameaz\u0103 societ\u0103\u0163ile respective.&nbsp; Planul detaliaz\u0103 si situa\u0163iile de energy poverty (s\u0103r\u0103cie energetica), adic\u0103 situa\u0163ia c\u00e2nd consumatorul cheltuie\u015fte o propor\u0163ie excesiv\u0103 din venit pentru energie, sau situa\u0163ia c\u00e2nd locuin\u0163ele se transforma in active financiare si ca atare sunt de facto retrase din oferta reziden\u0163iala pe termen mediu si lung.<\/p>\n<h2>\n2) Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 nu este acolo. Acesta e avantajul<\/h2>\n<p>\nRom\u00e2nia nu este \u00eenc\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie. \u015ei tocmai aici se afl\u0103 miza: avem \u00eenc\u0103 timp s\u0103 prevenim apari\u0163ia unui dezechilibru sistemic \u00eentre venituri, pre\u0163uri \u015fi credit.<\/p>\n<p>\nAnalizele comparative publicate de OCDE (Organisation for Economic Co-operation and Development) arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia face parte din grupul mai restr\u00e2ns de \u0163\u0103ri \u00een care indicatorii de accesibilitate s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it \u00een ultimul deceniu, \u00een timp ce \u00een multe economii dezvoltate situa\u0163ia s-a deteriorat semnificativ. Raportul pre\u0163\/venit r\u0103m\u00e2ne sub media european\u0103, gradul de \u00eendatorare ipotecar\u0103 este redus, iar sistemul bancar este foarte bine capitalizat. Desigur, exist\u0103 vulnerabilit\u0103\u0163i reale: rata de supraaglomerare este ridicat\u0103, o parte important\u0103 a stocului reziden\u0163ial este veche \u015fi ineficient\u0103 energetic, iar \u00een marile ora\u015fe presiunile pe pre\u0163uri sunt evidente. \u00cen plus, num\u0103rul de tranzac\u0163ii imobiliare a sc\u0103zut semnificativ \u00een ultimul an. \u00cens\u0103, la nivel agregat, Rom\u00e2nia nu are \u00eenc\u0103 un dezechilibru structural \u00eentre venituri, pre\u0163uri \u015fi credit.<\/p>\n<h2>\n3) Ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, \u201eaffordable housing\u201d<\/h2>\n<p>\nMerit\u0103 f\u0103cut\u0103 o distinc\u0163ie care lipse\u015fte adesea din dezbaterea public\u0103: <em>affordable housing<\/em> nu \u00eenseamn\u0103 locuin\u0163e sociale pentru persoane vulnerabile. \u00cen sensul folosit de OCDE \u015fi de planul Comisiei Europene, termenul se refer\u0103 \u00een primul r\u00e2nd la clasa de mijloc \u015fi la gospod\u0103riile active \u2014 profesori, medici, angaja\u0163i \u00een servicii \u015fi industrie, tineri profesioni\u015fti \u2014 care nu sunt eligibile pentru locuin\u0163e sociale, dar pot fi excluse din pia\u0163\u0103 atunci c\u00e2nd raportul dintre venit \u015fi costul total al locuirii devine nesustenabil. Confuzia dintre cele dou\u0103 concepte duce fie la politici prea restrictive, fie la interven\u0163ii populiste \u015fi ineficiente, care distorsioneaz\u0103 pia\u0163a. Segmentul intermediar este cel care asigur\u0103 coeziunea urban\u0103 \u015fi competitivitatea economic\u0103, iar tocmai acest segment trebuie protejat preventiv.<\/p>\n<h2>\n4) Paradoxul: proprietari mul\u0163i, credit ipotecar pu\u0163in<\/h2>\n<p>\nParadoxul rom\u00e2nesc este c\u0103 avem una dintre cele mai ridicate rate de proprietate din Europa \u2014 peste 95% dintre gospod\u0103rii locuiesc \u00een locuin\u0163e aflate \u00een proprietate \u2014 \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, una dintre cele mai reduse ponderi ale creditului ipotecar \u00een PIB. \u00cen economiile vestice, creditul ipotecar dep\u0103\u015fe\u015fte frecvent 50\u201360% din PIB, iar \u00een unele cazuri ajunge aproape de 100%. \u00cen Rom\u00e2nia, nivelul este mult inferior (sub 7% \u00een 2025). Cu alte cuvinte: de\u015fi creditul ipotecar exist\u0103 \u00een portofoliul b\u0103ncilor de peste 25 de ani, Rom\u00e2nia nu a traversat \u00eenc\u0103 o expansiune ipotecar\u0103 structural\u0103 comparabil\u0103 cu cea din tarile din CEE.<\/p>\n<p>\nDar asta nu este o sl\u0103biciune. Este, de fapt, o oportunitate pentru consumatori, pentru clasa de mijloc \u015fi, \u00een final, pentru economia na\u0163ional\u0103.<\/p>\n<p>\nPentru c\u0103 modul \u00een care \u00eencepi o expansiune conteaz\u0103, uneori, mai mult dec\u00e2t viteza ei.<\/p>\n<h2>\n5) Lec\u0163ia Vestului: creditul s\u0103 finan\u0163eze calitatea, nu doar pre\u0163ul<\/h2>\n<p>\nRom\u00e2nia are \u015fansa de a evita gre\u015feala multor economii dezvoltate, unde boom-ul ipotecar a fost decuplat de obiectivele structurale, inclusiv de cele energetice. \u00cen multe cazuri, creditul a alimentat mai ales cre\u015fterea pre\u0163urilor, nu modernizarea stocului reziden\u0163ial. S-a finan\u0163at proprietatea, dar nu neap\u0103rat eficien\u0163a ei.<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia nu a trecut \u00eenc\u0103 printr-o expansiune major\u0103 a creditului ipotecar, a\u015fa cum au f\u0103cut Cehia sau Polonia \u00een anii 2000 spre exemplu, \u015fi nici printr-o dezvoltare ampl\u0103 a finan\u0163\u0103rii prin obliga\u0163iuni ipotecare (<em>covered bonds<\/em>) \u2014 instrument standard \u00een Europa pentru finan\u0163area pe termen lung a portofoliilor de credite \u015fi stabilizarea costului creditului. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 putem proiecta urm\u0103toarea etap\u0103 diferit: putem lega cre\u015fterea creditului ipotecar de obiectivele tranzi\u0163iei energetice \u015fi de consolidarea pie\u0163ei de capital, \u00een loc s\u0103 l\u0103s\u0103m aceast\u0103 cre\u015ftere s\u0103 alimenteze doar infla\u0163ia pre\u0163urilor sau, mai grav, s\u0103 induc\u0103 riscuri sistemice.<\/p>\n<h2>\n6) Tranzi\u0163ia energetic\u0103: \u201ecostul total\u201d conteaz\u0103 mai mult dec\u00e2t rata<\/h2>\n<p>\nTranzi\u0163ia energetic\u0103 schimb\u0103 complet ecua\u0163ia accesibilit\u0103\u0163ii. Costul unei locuin\u0163e nu mai este doar pre\u0163ul de achizi\u0163ie sau rata lunar\u0103. Este costul total al locuirii: rat\u0103 sau chirie, utilit\u0103\u0163i, \u00eentre\u0163inere, taxe \u015fi, mai ales, energie. \u00cen ultimii ani, volatilitatea pre\u0163urilor la energie a ar\u0103tat c\u00e2t de vulnerabile sunt gospod\u0103riile care locuiesc \u00een cl\u0103diri ineficiente. \u00cen multe cazuri, factura la energie a devenit una dintre cele mai mari cheltuieli lunare ale unei familii. Dac\u0103 \u201eaffordable housing\u201d \u00eenseamn\u0103 men\u0163inerea costului total sub un prag sustenabil raportat la venit, atunci eficien\u0163a energetic\u0103 devine un pilon central \u2014 nu un detaliu tehnic.<\/p>\n<p>\nDac\u0103 Rom\u00e2nia va intra \u00eentr-o faz\u0103 mai accelerat\u0103 de cre\u015ftere a creditului ipotecar \u00een urm\u0103torii ani \u2014 iar convergen\u0163a veniturilor, urbanizarea \u015fi cererea sus\u0163inut\u0103 indic\u0103 acest lucru \u2014 exist\u0103 o oportunitate istoric\u0103 de a integra criterii energetice stricte \u00een aceast\u0103 expansiune. Nu doar ca cerin\u0163\u0103 formal\u0103, ci ca avantaj economic pentru client, pentru finan\u0163ator si in final pentru economie. O locuin\u0163\u0103 eficient\u0103 energetic reduce costul total al locuirii, stabilizeaz\u0103 bugetul gospod\u0103riei \u015fi, implicit, reduce riscul de neplat\u0103, p\u0103str\u00e2nd totodat\u0103 valoarea propriet\u0103\u0163ii pe termen mediu \u015fi lung. Eficien\u0163a energetic\u0103 devine astfel \u015fi un instrument de management al riscului financiar.<\/p>\n<h2>\n7) Ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 statul? (f\u0103r\u0103 s\u0103 devin\u0103 dezvoltator)<\/h2>\n<p>\nAici intervine rolul Guvernului. \u00cen logica planului european, statelor membre nu li se cere s\u0103 devin\u0103 dezvoltatori imobiliari, ci s\u0103 creeze cadrul \u00een care oferta, capitalul \u015fi tranzi\u0163ia verde s\u0103 func\u0163ioneze coerent. Pentru Rom\u00e2nia, asta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 trateze <em>affordable housing<\/em> ca politic\u0103 economic\u0103 strategic\u0103 separata pentru dezvoltarea clasei de mijloc urban\u0103, nu ca extensie a politicilor sociale de protec\u0163ie a categoriilor vulnerabile. Este nevoie de o strategie na\u0163ional\u0103 cu segment-\u0163int\u0103 definit, criterii transparente \u015fi stabilitate legislativ\u0103.<\/p>\n<ul>\n<li>\n<strong>Trebuie sa utilizam inteligent terenurile si activele reziden\u0163iale aflate in patrimoniul statului si a administra\u0163iilor locale<\/strong>. Statul \u015fi autorit\u0103\u0163ile locale au terenuri importante, sau active reziden\u0163iale adesea utilizate ineficient. \u00cen locul tranzac\u0163iilor punctuale, terenul sau activul respectiv pot deveni aport \u00een parteneriate public\u2013private pe termen lung, dedicate segmentului clasei de mijloc. Este una dintre cele mai eficiente interven\u0163ii: reduce costul ini\u0163ial f\u0103r\u0103 presiune direct\u0103 pe buget \u015fi cu distorsiuni minime \u00een pia\u0163\u0103.<\/li>\n<li>\n<strong>Trebuie dezvoltata pia\u0163a obliga\u0163iunilor ipotecare (covered bonds)<\/strong>. Dac\u0103 expansiunea creditului ipotecar vine, trebuie finan\u0163at\u0103 pe baze solide \u015fi pe termen lung. O pia\u0163\u0103 func\u0163ional\u0103 de <em>covered bonds<\/em> ar permite o finan\u0163are mai ieftin\u0103 \u015fi mai stabil\u0103, ar conecta b\u0103ncile locale cu investitori institu\u0163ionali europeni \u015fi ar sus\u0163ine portofolii de credite mai accesibile \u015fi mai predictibile.&nbsp; Am avut o singura emisiune de CBs care la vremea respectiva a pus Romania pe harta interna\u0163ionala a investitorilor in obliga\u0163iuni ipotecare, valid\u00e2nd astfel cadrul legislativ na\u0163ional.<\/li>\n<li>\n<strong>Trebuie legat sprijinul public de performan\u0163a energetic\u0103<\/strong>. Orice garan\u0163ii na\u0163ionale sau europene, facilit\u0103\u0163i sau acces la teren ar trebui condi\u0163ionate de standarde energetice ridicate. Astfel, cre\u015fterea creditului ipotecar devine un accelerator al moderniz\u0103rii, reduc\u00e2nd costul total al locuirii \u015fi riscul de neplat\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<h2>\n8) Reglementarea conteaz\u0103: evalu\u0103ri, avans, acces<\/h2>\n<p>\nExist\u0103 \u00eens\u0103 un element suplimentar care va influen\u0163a decisiv modul \u00een care aceast\u0103 expansiune se va produce: cadrul de reglementare privind evaluarea \u015fi tratamentul pruden\u0163ial al activelor ipotecare, iar aceasta nu este numai o problema na\u0163ionala.<\/p>\n<p>\nPentru economiile aflate \u00een plin proces de convergen\u0163\u0103, modul \u00een care este stabilit\u0103 valoarea garan\u0163iei conteaz\u0103 structural. O metodologie excesiv de conservatoare poate comprima artificial raportul <em>loan-to-value<\/em>, poate cre\u015fte avansul necesar \u015fi poate exclude din pia\u0163\u0103 gospod\u0103rii solvabile care, \u00een condi\u0163ii echilibrate, ar fi perfect bancabile. \u00cen economii mature, impactul se absoarbe mai u\u015for. \u00cen economii cu intermediere financiar\u0103 \u00eenc\u0103 redus\u0103, efectul este dispropor\u0163ionat \u015fi poate \u00eent\u00e2rzia convergen\u0163a real\u0103.<\/p>\n<p>\nConvergen\u0163a \u00eenseamn\u0103, prin defini\u0163ie, s\u0103 recuperezi mai repede decalajele fa\u0163\u0103 de economiile avansate. Este o chestiune de vitez\u0103 relativ\u0103. Dac\u0103 vrem s\u0103 ajungem la indicatorii unei economii mature \u2014 fie c\u0103 vorbim despre intermediere financiar\u0103, ponderea creditului ipotecar \u00een PIB sau utilizarea obliga\u0163iunilor ipotecare pentru finan\u0163area portofoliilor \u2014 trebuie s\u0103 accept\u0103m c\u0103 drumul presupune o anumit\u0103 accelerare.<\/p>\n<p>\nProblema apare atunci c\u00e2nd, \u00een aceast\u0103 faz\u0103 de recuperare, ne impunem sau ne sunt impuse limite de vitez\u0103 pe care economiile mature nu le-au avut \u00een propriul lor proces de convergen\u0163\u0103. Dac\u0103 aplic\u0103m un cadru excesiv de conservator exact \u00een momentul \u00een care \u00eencerc\u0103m s\u0103 recuper\u0103m decalaje structurale, nu ob\u0163inem stabilitate suplimentar\u0103, ci doar \u00eencetinim mecanic procesul de apropiere.<\/p>\n<p>\n\u00cen termeni simpli: dac\u0103 alergi ca s\u0103 prinzi plutonul, dar \u00ee\u0163i pui singur greut\u0103\u0163i suplimentare la picioare, nu devii mai sigur \u2014 devii mai lent. Iar riscul real nu este volatilitatea, ci prelungirea diferen\u0163elor dintre noi \u015fi economiile pe care vrem s\u0103 le ajungem din urm\u0103.<\/p>\n<p>\nMai exist\u0103 \u00eens\u0103 o dimensiune care merit\u0103 spus\u0103 clar. Dac\u0103 jurisdic\u0163ii din afara Uniunii Europene folosesc standarde de evaluare mai apropiate de valoarea real\u0103 de pia\u0163\u0103, \u00een timp ce \u00een interiorul UE ad\u0103ug\u0103m straturi suplimentare de pruden\u0163\u0103, apare inevitabil o asimetrie competitiv\u0103.<\/p>\n<p>\n\u00centr-un astfel de scenariu, activele europene risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 relativ mai pu\u0163in atractive pentru capitalul interna\u0163ional, iar creditorii europeni ajung s\u0103 opereze sub constr\u00e2ngeri mai stricte dec\u00e2t competitorii lor globali. Cu alte cuvinte, joac\u0103 \u00eentr-o competi\u0163ie interna\u0163ional\u0103 cu un handicap auto-impus, exact \u00een momentul \u00een care ar trebui s\u0103 sus\u0163in\u0103 mai eficient consumatorii \u015fi economiile na\u0163ionale.<\/p>\n<p>\nAceasta nu este doar o observa\u0163ie teoretic\u0103. Este un argument pe care Federa\u0163ia European\u0103 a Creditului Ipotecar \u00eel formuleaz\u0103 constant \u00een dialogul cu autorit\u0103\u0163ile \u015fi factorii de decizie europeni.<\/p>\n<p>\nPentru Rom\u00e2nia, care nu a traversat \u00eenc\u0103 o expansiune ipotecar\u0103 ampl\u0103, \u201ecalibrul\u201d reglement\u0103rii ini\u0163iale este esen\u0163ial. Dup\u0103 25 de ani de la lansarea creditului ipotecar, ponderea acestuia \u00een PIB este \u00eenc\u0103 de aproximativ 6\u20137%, fa\u0163\u0103 de o medie european\u0103 de peste 40%, iar Cehia \u015fi Polonia au niveluri de dou\u0103\u2013trei ori mai mari fata de noi. A \u00eencepe o etap\u0103 de dezvoltare cu un cadru excesiv de restrictiv poate \u00eensemna limitarea accesului tocmai pentru segmentul care trebuie protejat preventiv: clasa de mijloc activ\u0103.<\/p>\n<h2>\n9) Armonizare european\u0103 \u015fi pia\u0163a de capital: cost mai mic, predictibilitate mai mare<\/h2>\n<p>\nO a doua dimensiune esen\u0163ial\u0103 este armonizarea european\u0103. Dac\u0103 Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi va dezvolta pia\u0163a ipotecar\u0103 \u00eentr-un cadru compatibil \u015fi comparabil cu standardele europene \u2014 inclusiv \u00een materie de date, transparen\u0163\u0103 \u015fi structurare a garan\u0163iilor \u2014 activele ipotecare rom\u00e2ne\u015fti vor deveni mai u\u015for integrabile \u00een fluxurile de capital europene, cu efecte benefice at\u00e2t asupra evalu\u0103rii activelor cat si asupra finan\u0163\u0103rii acestora pe termen mediu si lung.<\/p>\n<p>\nComparabilitatea este o form\u0103 de competitivitate.<\/p>\n<p>\nInvestitorii institu\u0163ionali nu caut\u0103 doar randament, ci \u015fi predictibilitate, standardizare \u015fi coeren\u0163\u0103 de tratament. O arhitectur\u0103 armonizat\u0103 reduce costul capitalului \u015fi cre\u015fte lichiditatea. \u00cen acest sens, dezvoltarea pie\u0163ei locale de covered bonds \u015fi eventualele mecanisme de garantare la nivel European sau local pot func\u0163iona nu doar ca instrumente sociale sau sectoriale, ci ca elemente de integrare \u00een pia\u0163a unic\u0103 a capitalului.<\/p>\n<p>\n\u00cen plus, affordability nu este doar o func\u0163ie a pre\u0163ului locuin\u0163ei sau a nivelului dob\u00e2nzii. Este rezultatul unei ecua\u0163ii sistemice care include politica fiscal\u0103, reglementarea pruden\u0163ial\u0103, structura pie\u0163ei de capital, oferta de teren \u015fi eficien\u0163a energetic\u0103.<\/p>\n<p>\nDac\u0103 aceste componente evolueaz\u0103 \u00een direc\u0163ii divergente, rezultatul este instabilitate. Dac\u0103 sunt calibrate coerent, rezultatul este sustenabilitate.<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia are avantajul timpului. Nu corect\u0103m excese, ci proiect\u0103m viitorul. Tocmai de aceea, deciziile luate acum \u00een materie de reglementare, garantare, dezvoltare a pie\u0163ei de capital \u015fi condi\u0163ionalitate energetic\u0103 vor avea efecte pe termen lung asupra structurii clasei de mijloc urbane \u015fi asupra competitivit\u0103\u0163ii economice.<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia are \u015fansa de a integra expansiunea ipotecar\u0103, dezvoltarea pie\u0163ei de capital, calibrarea inteligent\u0103 a reglement\u0103rii \u015fi tranzi\u0163ia energetic\u0103 \u00eentr-un model coerent care s\u0103 protejeze clasa de mijloc urban\u0103 \u00eenainte ca presiunile s\u0103 devin\u0103 sistemice. Europa corecteaz\u0103 excesele trecutului. Rom\u00e2nia poate preveni apari\u0163ia lor.<\/p>\n<p>\n<strong>In incheiere as sumariza pe scurt, trei idei:<\/strong> (1) Rom\u00e2nia are \u00eenc\u0103 timp s\u0103 previn\u0103 o criz\u0103 a accesibilit\u0103\u0163ii, nu s\u0103 o \u201erepare\u201d dup\u0103 ce apare; (2) dac\u0103 vine expansiunea creditului ipotecar, ea trebuie conectat\u0103 si cu oferta (teren, PPP) \u015fi finan\u0163area pe termen lung (covered bonds), ca s\u0103 nu se traduc\u0103 doar \u00een pre\u0163uri mai mari; (3) eficien\u0163a energetic\u0103 este parte din affordability, pentru c\u0103 reduce costul total al locuirii \u015fi riscul financiar.<\/p>\n<p>\nV\u00e2nturile favorabile (tail winds) \u2014 convergen\u0163a veniturilor, cererea urban\u0103 solid\u0103 \u015fi spa\u0163iul de cre\u015ftere a creditului \u2014 nu vor dura la infinit. \u00centrebarea nu este dac\u0103 va ap\u0103rea, la un moment dat, presiune pe accesibilitate. \u00centrebarea este dac\u0103 folosim aceast\u0103 fereastr\u0103 de oportunitate ca s\u0103 transform\u0103m expansiunea inevitabil\u0103 a creditului \u00eentr-un motor de modernizare energetic\u0103, integrare financiar\u0103 \u015fi stabilitate pe termen lung pentru clasa de mijloc?<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Sergiu Oprescu, pre\u015fedintele European Morgage Federation \u015fi pre\u015fedintele Comitetului de Supraveghere al UniCredit Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Europa \u00eencearc\u0103 s\u0103 repare dezechilibre; Rom\u00e2nia \u00eens\u0103 poate preveni apari\u0163ia lor, dac\u0103 leag\u0103 \u00eentr-o strategie coerenta creditul ipotecar de oferta de locuin\u0163e \u015fi de eficien\u0163a energetic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8753,485,472,10518,7830,6804],"class_list":["post-245326","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-credit-ipotecar","tag-credite","tag-finantare","tag-ipotecare","tag-locuinte","tag-sergiu-oprescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245326","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=245326"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245326\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=245326"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=245326"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=245326"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}