{"id":245313,"date":"2026-02-22T19:19:41","date_gmt":"2026-02-22T19:19:41","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245313"},"modified":"2026-02-22T19:19:41","modified_gmt":"2026-02-22T19:19:41","slug":"de-ce-romania-isi-satisface-doar-o-treime-din-consumul-de-unt-importurile-au-crescut-cu-37-in-valoare-in-doar-un-an-pana-la-137-mil-euro-iar-polonia-e-principalul-furnizor-productia-de-unt-a-roma","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245313","title":{"rendered":"De ce Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi satisface doar o treime din consumul de unt? Importurile au crescut cu 37% \u00een valoare \u00een doar un an, p\u00e2n\u0103 la 137 mil. euro, iar Polonia e principalul furnizor. Produc\u0163ia de unt a Rom\u00e2niei este de 12.000 de tone, iar importurile sunt duble, de peste 22.000 de tone"},"content":{"rendered":"

\n\u2666<\/span> Materia prim\u0103 de baz\u0103 este laptele, iar Rom\u00e2nia import\u0103 \u015fi lapte crud pentru procesare, circa 50%, deoarece produc\u0163ia intern\u0103 nu este suficient\u0103, iar importul direct de unt este uneori mai avantajos din punctul de vedere al costurilor \u2666<\/span> Polonia, principalul furnizor de unt al Rom\u00e2niei, porne\u015fte de la o baz\u0103 agricol\u0103 mai mic\u0103 dec\u00e2t a noastr\u0103. \u00cen prezent, Polonia cre\u015fte 6,2 milioane de vaci, iar Rom\u00e2nia doar 1,8 milioane, adic\u0103 de trei ori mai pu\u0163ine.<\/strong><\/em><\/p>\n

\nFiecare rom\u00e2n consum\u0103 1,7 kg de unt anual, adic\u0103 8,5 pachete de 200 de grame, cea mai comun\u0103 form\u0103 din comer\u0163. Din consumul total al popula\u0163iei, Rom\u00e2nia reu\u015fe\u015fte s\u0103 aib\u0103 un grad de autoaprovizionare de 36%, conform datelor Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103. Astfel, nelipsitul unt de pe p\u00e2ine de la micul dejun sau care st\u0103 la baza omletei, vine \u00een mare m\u0103sur\u0103 din import.<\/p>\n

\nProduc\u0163ia de unt a Rom\u00e2niei este de 12.000 de tone, iar importurile sunt duble, de peste 22.000 de tone. De ce?<\/p>\n

\n\u201eNoi producem unt doar din lapte rom\u00e2nesc, chiar dac\u0103 avem costuri mai mari \u015fi pre\u0163ul este mai ridicat la raft. Totu\u015fi, suntem prezen\u0163i \u00een retail \u015fi avem o cerere bun\u0103. Sunt mai multe explica\u0163ii pentru lipsa produc\u0163iei interne. \u00cen ultimii ani, untul a fost adus din afara \u0163\u0103rii pentru c\u0103 a fost mai ieftin. \u00cen plus, noi nu am fost niciodat\u0103 un produc\u0103tor mare de unt, iar Rom\u00e2nia a importat mereu cantit\u0103\u0163i mari. Untul importat se reproceseaz\u0103 \u015fi se reambaleaz\u0103. \u00cen general, acesta vine \u00een blocuri, \u00een calupuri mari din import, iar foarte pu\u0163in vine deja ambalat \u00een gramaje mici\u201c, a explicat Mircea Todoran, cofondatorul companiei Mirdatod Prod din jude\u0163ul Mure\u015f care de\u0163ine brandul de lactate de Ib\u0103ne\u015fti.<\/p>\n

\nPentru a produce unt, din lapte se extrage sm\u00e2nt\u00e2na, care se pasteurizeaz\u0103, iar cu un utilaj special se separ\u0103 de zer \u015fi rezult\u0103 untul brut cu 80% gr\u0103sime. Acesta este apoi procesat \u015fi ajustat pentru a ob\u0163ine variante de 60%, 65% sau 82%, \u00een func\u0163ie de cerin\u0163ele pie\u0163ei, a spus Mircea Todoran. A\u015fadar, materia prim\u0103 de baz\u0103 este laptele, iar Rom\u00e2nia import\u0103 \u015fi lapte crud pentru procesare, circa 50%, deoarece produc\u0163ia intern\u0103 nu este suficient\u0103, iar importul direct de unt este uneori mai avantajos din punctul de vedere al costurilor.<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte, Dorin Cojocaru, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Patronale Rom\u00e2ne din Industria Laptelui (APRIL), spunea la finalul anului 2025 pentru ZF c\u0103 Rom\u00e2nia s-a specializat \u00een produc\u0163ia de telemea \u015fi br\u00e2nz\u0103 de burduf, deoarece acestea au consumul mai mare, iar produsele proaspete au o valabilitate mai mic\u0103, a\u015fadar este justificat s\u0103 le produci local.<\/p>\n

\n\u00cen acest context, \u00een 2024, ultimul an pentru care exist\u0103 date complete, Rom\u00e2nia a importat circa 20.000 de tone de unt obi\u015fnuit \u015fi \u00eenc\u0103 mai bine de 2.000 de tone de unt deshidratat sau unt clarificat, care sunt folosite mai mult \u00een HoReCa, ca ingrediente \u00een diverse re\u0163ete sau ca baz\u0103 pentru alte produse lactate.<\/p>\n

\nValoarea importurilor a fost de 137 de milioane de euro, \u00een cre\u015ftere cu 37% fa\u0163\u0103 de 2023, c\u00e2nd a fost de 99,9 milioane de euro, conform datelor Eurostat, biroul european de statistic\u0103. \u00cen primele zece luni din 2025, tendin\u0163a de cre\u015ftere s-a men\u0163inut \u015fi importurile s-au ridicat la aproape 122 de milioane de euro.<\/p>\n

\nCel mai mult unt este adus din Polonia \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen 2024, aproape 30% din importurile noastre au fost din aceast\u0103 \u0163ar\u0103, \u00een valoare de 40 de milioane de euro.<\/p>\n

\nPe urm\u0103toarele locuri sunt Germania, care este cel mai mare produc\u0103tor de lactate \u015fi br\u00e2nzeturi din UE, Olanda, care are o tradi\u0163ie \u00een acest sector, \u015fi Fran\u0163a, cel mai mare cresc\u0103tor de vaci din UE, de unde \u00ee\u015fi are originea gigantul Lactalis, care de\u0163ine fabrici \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Finlanda, Suedia \u015fi Cipru, se afl\u0103 \u015fi ele pe lista \u0163\u0103rilor din care Rom\u00e2nia import\u0103, dar cu volume \u015fi valori mici.<\/p>\n

\nPolonia, principalul furnizor de unt al Rom\u00e2niei, porne\u015fte de la o baz\u0103 agricol\u0103 mai mic\u0103 dec\u00e2t a noastr\u0103.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia cultiv\u0103 1,9 milioane de hectare cu porumb, fiind pe primul loc \u00een UE. Porumbul ajunge apoi \u00een furajarea bovinelor, iar laptele se transform\u0103 \u00een unt. \u00cen 2025, Rom\u00e2nia a produs 6 milioane de tone de porumb, mai mult dec\u00e2t dublu fa\u0163\u0103 de necesarul intern, chiar dac\u0103 recolta a fost afectat\u0103 de secet\u0103.<\/p>\n

\nDe\u015fi mult timp Rom\u00e2nia a fost pe primul loc \u00een UE la produc\u0163ia de porumb, acum este pe locul al treilea, dup\u0103 Fran\u0163a \u015fi Polonia, din cauza condi\u0163iilor meteo. Totu\u015fi, consumul intern permite cre\u015fterea produc\u0163iei. \u00cens\u0103, \u00een balan\u0163a comercial\u0103, exporturile domin\u0103.<\/p>\n

\nApoi, Rom\u00e2nia are 3 milioane de hectare de p\u0103\u015funi, \u00een timp ce Polonia, cu o popula\u0163ie dubl\u0103, are doar 2,6 milioane de hectare. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia are spa\u0163iu pentru a cre\u015fte mai multe animale.<\/p>\n

\n\u00cen prezent, Polonia cre\u015fte 6,2 milioane de vaci, iar Rom\u00e2nia doar 1,8 milioane, adic\u0103 de trei ori mai pu\u0163ine.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia a pierdut circa 1 milion de bovine \u00een ultimii 18 ani, pentru c\u0103 politicile publice nu au fost direc\u0163ionate c\u0103tre acest sector, \u00eens\u0103 acum se \u00eencearc\u0103 stimularea cre\u015fterii efectivului de bovine cu bani de la stat, dar \u015fi europeni.<\/p>\n

\nDac\u0103 porumbul cultivat \u00een Rom\u00e2nia ar fi folosit mai mult \u00een furajele animalelor, care reprezint\u0103 60-70% din hrana lor, atunci produc\u0163ia de lapte ar cre\u015fte \u015fi capacitatea de a produce unt pe plan intern s-ar m\u0103ri la r\u00e2ndul s\u0103u. Astfel, ar putea reduce dependen\u0163a de importurile de unt din Polonia \u015fi nu numai.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fiecare rom\u00e2n consum\u0103 1,7 kg de unt anual, adic\u0103 8,5 pachete de 200 de grame, cea mai comun\u0103 form\u0103 din comer\u0163. Din consumul total al popula\u0163iei, Rom\u00e2nia reu\u015fe\u015fte s\u0103 aib\u0103 un grad de autoaprovizionare de 36%, conform datelor Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103. Astfel, nelipsitul unt de pe p\u00e2ine de la micul dejun sau care st\u0103 la baza omletei, vine \u00een mare m\u0103sur\u0103 din import.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[240,9817,7332,9359,8364,7177,259,25752],"class_list":["post-245313","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-comert","tag-consum","tag-importuri","tag-ins","tag-lapte","tag-populatie","tag-productie","tag-unt"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245313","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=245313"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245313\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=245313"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=245313"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=245313"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}