{"id":245224,"date":"2026-02-15T15:33:00","date_gmt":"2026-02-15T15:33:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245224"},"modified":"2026-02-15T15:33:00","modified_gmt":"2026-02-15T15:33:00","slug":"povestea-managerului-roman-care-nu-doar-administreaza-ci-construieste-de-la-zero-noi-proiecte-indiferent-de-compania-sau-domeniul-in-care-activeaza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245224","title":{"rendered":"Povestea managerului rom\u00e2n care nu doar administreaz\u0103, ci construie\u015fte de la zero noi proiecte, indiferent de compania sau domeniul \u00een care activeaz\u0103"},"content":{"rendered":"

\nPentru Mircea Matei, parcursul profesional nu a fost ghidat de titluri sau de pozi\u0163ii, ci de nevoia constant\u0103 de a construi. Se descrie ca un manager cu profil de dezvoltator, atras mai pu\u0163in de administrarea rutinier\u0103 \u015fi mai mult de proiecte care las\u0103 urme vizibile, indiferent c\u0103 vorbim de sisteme, branduri, capacit\u0103\u0163i de produc\u0163ie sau alte tipuri de structuri care pot fi extinse.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eMie, ca profil managerial-profesional, a\u015f spune c\u0103 \u00eemi place s\u0103 construiesc, s\u0103 dezvolt lucruri \u015fi, de-a lungul carierei, \u00eentotdeauna \u00een orice companie mi-am g\u0103sit proiectele proprii\u201d, descrie Mircea Matei, directorul general al LacertA Winery, felul \u00een care se raporteaz\u0103 la cariera sa. Fie c\u0103 a fost vorba despre \u201econstruirea unui sistem de distribu\u0163ie sau dezvoltarea unui brand sau a unor game\u201d, despre proiecte structurale \u2014 \u201eExtinderi de capacit\u0103\u0163i de produc\u0163ie, extindere de cram\u0103, renovare, schimbare de soiuri \u00een vie\u201d \u2014 logica a r\u0103mas aceea\u015fi, construc\u0163ie pe termen lung. La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een cazul parcursului s\u0103u profesional. Cariera lui Mircea Matei a \u00eenceput \u00een mediul corporatist al anilor \u00een care multina\u0163ionalele \u00ee\u015fi consolidau pozi\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia. La Kraft Foods, de pild\u0103, a coordonat distribu\u0163ia regional\u0103 pentru Bucure\u015fti \u015fi Oltenia, form\u00e2ndu-se \u00eentr-un sistem orientat spre rigoare comercial\u0103 \u015fi execu\u0163ie.<\/p>\n

\nA urmat pozi\u0163ia de Sales Marketing Director la Panfoods Rom\u00e2nia, iar \u00een 2010 a intrat \u00eentr-un proiect de start-up \u00een cadrul Hero Group, coordon\u00e2nd lansarea brandului Hero Baby \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria. A gestionat proiectul de la zero \u2014 de la portofoliu \u015fi reglement\u0103ri p\u00e2n\u0103 la distribu\u0163ie \u015fi P&L \u2014 \u00eentr-o etap\u0103 care \u00eei define\u015fte capacitatea de a construi opera\u0163ional un business complet. Din 2013 a dezvoltat \u00een paralel Alpin Management, firm\u0103 prin care oferea consultan\u0163\u0103 comercial\u0103 pentru produc\u0103tori \u015fi distribuitori FMCG, acumul\u00e2nd o perspectiv\u0103 transversal\u0103 asupra pie\u0163ei. Virajul spre industria vinului a venit pentru el \u00een 2017, c\u00e2nd a preluat conducerea Villa Vin\u00e8a, din jude\u0163ul Mure\u015f, ca General Manager. Din noiembrie 2025 este CEO al LacertA Winery, \u00eentr-o etap\u0103 care sintetizeaz\u0103 experien\u0163a sa \u00een corpora\u0163ii, antreprenoriat \u015fi management opera\u0163ional.<\/p>\n

\nPreluarea conducerii LacertA a venit pentru el \u00eentr-un moment \u00een care sim\u0163ea c\u0103 \u00eencheiase un ciclu profesional. \u00cent\u00e2lnirea cu proprietarii cramei a deschis o nou\u0103 etap\u0103, una pe care o descrie ca pe o aliniere natural\u0103. \u201eLucrurile s-au aliniat \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t ne-am aliniat pe principii, pe valori, pe viziunea de business \u015fi atunci am acceptat o nou\u0103 provocare care \u00eemi place.\u201d Iar dup\u0103 primele luni \u00een noul rol, concluzia este optimist\u0103: \u201eConsider c\u0103 am luat o decizie bun\u0103\u201d.<\/p>\n

\n

\n\u201eUniversul vinului este inepuizabil. Po\u0163i s\u0103 \u00eel descoperi toat\u0103 via\u0163a\u201d<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\nMircea Matei, director executiv, Lacerta<\/strong><\/p>\n

\n

\nPrivind \u00eenapoi, Mircea Matei vorbe\u015fte despre \u00eenceputurile sale \u00een mediul corporate ca despre o \u015fcoal\u0103 esen\u0163ial\u0103. A intrat \u00eentr-o organiza\u0163ie multina\u0163ional\u0103 major\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care corpora\u0163iile abia \u00ee\u015fi consolidau prezen\u0163a \u00een Rom\u00e2nia. \u201ePot s\u0103 zic c\u0103 mi-am f\u0103cut \u015fcoala de business acolo\u201d, spune el. \u201eAm \u00eenv\u0103\u0163at cum se face businessul profesionist, organizat strategic.\u201d \u00cen acela\u015fi timp, recunoa\u015fte limitele structurale ale unui sistem mare. \u201eCorpora\u0163ia are multe calit\u0103\u0163i, dar \u015fi ni\u015fte lucruri care te \u00eengr\u0103desc. Ajungi \u00een pozi\u0163ii \u00een care nu ai puterea de decizie 100%. Deciziile strategice se pot lua \u00een cu totul alte locuri dec\u00e2t e\u015fti tu.\u201d Pentru un profil orientat spre construc\u0163ie \u015fi amprent\u0103 personal\u0103, aceast\u0103 distan\u0163\u0103 dintre execu\u0163ie \u015fi decizie a devenit, \u00een timp, o fr\u00e2n\u0103. Ie\u015firea din mediul corporate nu a fost \u00eens\u0103 una simpl\u0103. \u201eE o tranzi\u0163ie grea\u201d, spune el, subliniind ruptura dintre siguran\u0163a unei structuri mari \u015fi incertitudinea companiilor mai mici. Dar tocmai aceast\u0103 zon\u0103 \u00eei oferea spa\u0163iul de care avea nevoie. \u201eProfilul meu de dezvoltator \u015fi nevoia de a-mi pune amprenta unde activez m-au determinat s\u0103 merg c\u0103tre companii mai mici, unde ai mai mult\u0103 flexibilitate \u015fi unde ai mai mult\u0103 decizie.\u201d Aceast\u0103 libertate vine \u00eens\u0103 la pachet cu o responsabilitate extins\u0103. \u201e\u00centr-o companie mic\u0103, denumirea de director general cuprinde mult mai mult dec\u00e2t \u00eentr-o corpora\u0163ie. Joburile sunt mult mai largi.\u201d La un moment dat, a f\u0103cut pasul complet \u00een antreprenoriat, construind propria firm\u0103 de consultan\u0163\u0103 comercial\u0103 pentru companii din FMCG. Descrie perioada ca pe una formativ\u0103. \u201eA fost o experien\u0163\u0103 foarte interesant\u0103 \u015fi foarte util\u0103.\u201d \u015ei adaug\u0103, z\u00e2mbind: \u201e\u00centre antreprenori e vorba aia: dintr-un business po\u0163i s\u0103 faci bani sau s\u0103 \u00eenve\u0163i\u201d.<\/p>\n

\nRolul actual de la LacertA adun\u0103, \u00eentr-un fel, toate etapele sale profesionale, indiferent c\u0103 vorbim despre disciplina \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 \u00een corpora\u0163ie,  despre flexibilitatea companiilor antreprenoriale \u015fi despre experien\u0163a direct\u0103 de business. \u201eEu am \u00eenv\u0103\u0163at foarte multe lucruri \u00een perioada respectiv\u0103, care apoi m-au ajutat \u00een pozi\u0163iile de director general pe care le-am avut ulterior\u201d, spune el, f\u0103c\u00e2nd leg\u0103tura direct\u0103 \u00eentre \u015fcoala corporatist\u0103 \u015fi complexitatea unui business viticol. Descrie vinul ca pe un produs aflat la grani\u0163a dintre tehnic \u015fi emo\u0163ional. \u201eVinul este un produs care este undeva la grani\u0163a dintre produc\u0163ie, strict tehnic vorbind, agricultur\u0103 \u015fi procese tehnologice \u015fi pasiunea oamenilor care \u00eel fac.\u201d De altfel, pentru Mircea Matei, reu\u015fita unei afaceri \u00een acest domeniu st\u0103 \u00een oamenii conecta\u0163i la p\u0103m\u00e2nt \u015fi la loc: \u201eSunt oameni lega\u0163i \u015fi m\u00e2ndri de ceea ce fac \u015fi de locul \u00een care sunt\u201d. Produc\u0163ia nu este industrial\u0103 \u00een sens clasic, standardizat; fiecare etap\u0103 poart\u0103 amprenta celor implica\u0163i. \u201eNu exist\u0103 re\u0163ete. Sunt procese tehnologice \u015fi standarde, dar sunt multe lucruri personale.\u201d Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, Mircea Matei consider\u0103 c\u0103 rolul liderului \u00eentr-o cram\u0103 nu este doar opera\u0163ional: \u201eCa lider al unei crame, trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegi lucrurile acestea, s\u0103 fii aproape de ele \u015fi s\u0103 ai r\u0103bdare cu cei care fac asta, s\u0103 fii empatic \u015fi s\u0103 \u00een\u0163elegi c\u0103 vinul nu e doar un produs \u2014 este mult suflet al celor care \u00eel produc.\u201d Aceast\u0103 dimensiune uman\u0103 se reflect\u0103 apoi \u00een tot lan\u0163ul comercial, de la produc\u0163ie p\u00e2n\u0103 la modul \u00een care brandul ajunge la consumator. \u00cen acela\u015fi timp, businessul este mai complex dec\u00e2t pare din exterior. \u201eSunt businessuri mici ca cifre de afaceri, dar care au complexitate mare\u201d, explic\u0103 el. O cram\u0103 adun\u0103 sub acela\u015fi acoperi\u015f agricultur\u0103, produc\u0163ie, distribu\u0163ie, comercializare, branding \u015fi turism. \u201eComponenta de turism e, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, alt tip de business. E ospitalitate\u201d, spune, subliniind c\u0103 ai nevoie de oameni \u015fi abilit\u0103\u0163i diferite pentru fiecare zon\u0103. Tranzi\u0163ia din corpora\u0163ie spre un astfel de mediu r\u0103m\u00e2ne astfel pentru el una dintre cele mai dificile etape profesionale. \u201eDup\u0103 ce te obi\u015fnuie\u015fti \u00een ni\u015fte sisteme care func\u0163ioneaz\u0103, \u00een businessuri mici trebuie s\u0103 fii tu cel care face toate lucrurile s\u0103 func\u0163ioneze.\u201d Flexibilitatea, viteza de decizie \u015fi adaptarea permanent\u0103 sunt esen\u0163iale. \u201eAm v\u0103zut \u015fi cazuri \u00een care oameni foarte competen\u0163i veni\u0163i din corpora\u0163ii au e\u015fuat pentru c\u0103 n-au reu\u015fit s\u0103 se adapteze.\u201d Cea mai mare provocare r\u0103m\u00e2ne, \u00een acest context, gestionarea resurselor. \u201eResursele sunt limitate\u201d, spune simplu. \u00cen spatele unei crame exist\u0103 investi\u0163ii de milioane de euro, cu recuperare pe termen lung, iar echilibrul \u00eentre ambi\u0163ie \u015fi disciplin\u0103 financiar\u0103 devine critic. \u201eGestionarea resurselor financiare, umane, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 reu\u015fe\u015fti ce \u00ee\u0163i propui \u015fi s\u0103 te \u00eencadrezi \u00een cheltuieli \u2014 aici este fine tuningul major.\u201d Complexitatea exist\u0103 \u015fi \u00een rela\u0163ia cu pia\u0163a. Consumatorii sunt extrem de diferi\u0163i: de la cei care caut\u0103 \u201evinul de sear\u0103, u\u015for de b\u0103ut\u201d, p\u00e2n\u0103 la cunosc\u0103tori care urm\u0103resc ani de recolt\u0103, evolu\u0163ii \u00een timp \u015fi verticale. \u201eGestionarea acestor segmente care au nevoi diferite \u015fi a\u015ftept\u0103ri diferite de la un brand de vin, aceasta este cea mai complex\u0103 parte.\u201d Pe de alt\u0103 parte, vede \u00een aceast\u0103 lume o energie specific\u0103 ei. \u201eEste ceva inepuizabil. Po\u0163i s\u0103 descoperi toat\u0103 via\u0163a\u201d, spune despre universul vinului. Iar ce \u00eel atrage constant nu este doar produsul \u00een sine, ci oamenii din jurul lui. \u201eOamenii care lucreaz\u0103 \u00een crame sunt primitori, empatici\u2026 E o pl\u0103cere s\u0103 mergi la alte crame.\u201d Pentru el, aceast\u0103 comunitate face parte din farmecul industriei: vinul devine pretext pentru conversa\u0163ie, experien\u0163\u0103 \u015fi conexiune uman\u0103.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nR\u0103bdarea, ingredientul cheie \u00een businessul vinului<\/strong><\/p>\n

\n\"\"Pentru Mircea Matei, cre\u015fterea pie\u0163ei vinului este legat\u0103 direct de maturizarea economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a Rom\u00e2niei. \u201eSegmentul cre\u015fte sigur pe m\u0103sura dezvolt\u0103rii generale a \u0163\u0103rii, a businessurilor \u015fi a culturii gastronomice\u201d, spune el, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 evolu\u0163ia consumului educat este una dintre cele mai mari satisfac\u0163ii profesionale: \u201eEste o bucurie pentru mine s\u0103 v\u0103d asta\u201d. Preluarea conducerii LacertA marcheaz\u0103 un moment de tranzi\u0163ie \u00eentr-un business construit de investitori str\u0103ini cu viziune pe termen foarte lung. Crama a fost fondat\u0103 de un grup de oameni de afaceri din Austria, Elve\u0163ia \u015fi Liechtenstein, iar dezvoltarea opera\u0163ional\u0103 a fost coordonat\u0103 ani de zile de unul dintre fondatori, \u00eempreun\u0103 cu echipa tehnic\u0103. \u201eEl a gestionat crama p\u00e2n\u0103 acum\u201d, explic\u0103 Mircea Matei, descriind actualul transfer ca pe o continuitate. Discu\u0163ia despre investitori str\u0103ini \u00een vinul rom\u00e2nesc duce inevitabil la tema capitalului \u015fi a orizontului de a\u015fteptare. \u201eEste o investi\u0163ie pe termen lung \u015fi foarte lung\u201d, subliniaz\u0103 el. \u00cen mod realist, o cram\u0103 \u00eencepe s\u0103 genereze valoare abia dup\u0103 dou\u0103 decenii. \u201eVorbim de 5 p\u00e2n\u0103 la 10 milioane de euro investi\u0163ii ini\u0163iale \u00een cram\u0103 \u015fi vie\u201d, la care se adaug\u0103 investi\u0163ii opera\u0163ionale constante. Particularitatea zonei Dealu Mare accentueaz\u0103 acest orizont de r\u0103bdare. \u201eDealul Mare este \u0163ara vinului ro\u015fu din Rom\u00e2nia\u201d, spune el, iar vinurile ro\u015fii cer timp: \u201eNecesit\u0103 minimum 5-7 ani de maturare \u015fi \u00eenvechire ca s\u0103 fie potrivite pentru consum\u201d.  Iar aceasta \u00eenseamn\u0103 stoc blocat, capital \u0163inut \u00een pivni\u0163\u0103 ani \u00eentregi. \u201eEfectiv bani investi\u0163i \u015fi \u0163inu\u0163i \u00een stoc 5-7 ani\u201d, explic\u0103 el, o realitate financiar\u0103 care limiteaz\u0103 accesul la industrie pentru investitori f\u0103r\u0103 resurse consistente \u015fi viziune pe termen lung. Din acest punct de vedere, diferen\u0163a nu \u0163ine de capacitatea antreprenorilor rom\u00e2ni, ci de disponibilitatea capitalului \u015fi de apetitul pentru proiecte cu maturizare lent\u0103. Investitorii occidentali sunt mai familiariza\u0163i cu ciclurile lungi ale industriei vinului, v\u0103z\u00e2nd \u00een alte \u0163\u0103ri cum astfel de proiecte se dezvolt\u0103 \u00een decenii, nu \u00een ani. Contextul actual de pia\u0163\u0103 adaug\u0103 un strat suplimentar de dificultate. \u201eNu este un an u\u015for\u201d, spunea Mircea Matei la finalul anului 2025, c\u00e2nd a avut loc discu\u0163ia cu BUSINESS Magazin.  Pia\u0163a HoReCa resimte sc\u0103derea consumului, iar pruden\u0163a financiar\u0103 domin\u0103 at\u00e2t companiile, c\u00e2t \u015fi consumatorii individuali. LacertA opereaz\u0103 \u00een segment premium \u015fi super-premium, cu vinuri pozi\u0163ionate peste 50 de lei \u015fi etichete emblematice \u00een zona 100\u2013120 de lei. \u201eNu sunt foarte affordable pentru o pia\u0163\u0103 \u00een care pruden\u0163a este un cuv\u00e2nt des \u00eent\u00e2lnit\u201d, recunoa\u015fte el. Chiar \u015fi \u00eentr-un an dificil \u00eens\u0103, perspectiva lui r\u0103m\u00e2ne una de construc\u0163ie pe termen lung. Industria vinului, prin natura ei, oblig\u0103 la r\u0103bdare \u015fi disciplin\u0103 financiar\u0103.<\/p>\n

\n

\n\u201e\u00centr-o cram\u0103, vorbim despre o investi\u0163ie pe termen lung \u015fi foarte lung. Deciziile de ast\u0103zi se v\u0103d \u00een pahare peste cinci-\u015fapte ani.\u201d<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\nMircea Matei, director executiv, Lacerta<\/strong><\/p>\n

\n

\nExportul ca ambasador<\/strong><\/p>\n

\nStrategia din 2026 este orientat\u0103 spre echilibru: \u201e\u00cencerc\u0103m s\u0103 redres\u0103m lucrurile \u00een 2026\u201d. Tonul este realist, nu alarmist, o recunoa\u015ftere a ciclurilor economice prin care trece \u00eentreaga pia\u0163\u0103. Exportul r\u0103m\u00e2ne, \u00eens\u0103, o direc\u0163ie structural\u0103 pentru LacertA. Crama a fost printre pionierii wine tourism-ului din Rom\u00e2nia \u015fi printre primele care au mizat pe export ca strategie. \u201eVinul este un ambasador al unei culturi\u201d, spune el, iar pentru Rom\u00e2nia aceast\u0103 idee are o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 aparte. \u00cen viziunea sa, vinul rom\u00e2nesc are legitimitatea de a sta \u201ecu m\u00e2ndrie la orice mas\u0103 a vinurilor interna\u0163ionale\u201d \u00een segmentul premium \u015fi super-premium. Diferen\u0163ele fa\u0163\u0103 de marile regiuni consacrate \u0163in mai pu\u0163in de talent \u015fi mai mult de timp. \u201ePleac\u0103 din vie\u201d, explic\u0103 Mircea Matei. V\u00e2rsta vi\u0163ei-de-vie influen\u0163eaz\u0103 profund calitatea strugurilor, iar maturitatea deplin\u0103 vine abia dup\u0103 decenii. \u201eEste un produs care evolueaz\u0103 ca omul\u201d, spune el, compar\u00e2nd ciclul viei cu cel biologic: tinere\u0163e, maturitate, apoi sc\u0103dere cantitativ\u0103, dar cre\u015ftere calitativ\u0103. La fel de important este \u015fi timpul necesar acumul\u0103rii de know-how. \u201eNu e ceva care se \u00eenva\u0163\u0103 \u00een pu\u0163ini ani. E nevoie efectiv de experien\u0163\u0103 \u015fi de transfer de cuno\u015ftin\u0163e de la genera\u0163ie la genera\u0163ie.\u201d Industria vinului rom\u00e2nesc este \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00een forma ei modern\u0103, iar genera\u0163ia actual\u0103 de enologi se afl\u0103 abia la primul mare ciclu de maturitate profesional\u0103. La nivel opera\u0163ional, exportul reprezint\u0103 ast\u0103zi pentru LacertA aproximativ 10\u201312% din produc\u0163ie. Volumul total de vin pentru 2025 a fost \u00een jur de 150.000 de litri, corelat cu ritmul de v\u00e2nzare \u015fi cu strategia de calitate. Mircea Matei vorbe\u015fte cu entuziasm despre recolta anului: o toamn\u0103 lung\u0103 a permis maturarea complet\u0103 a unor soiuri-cheie precum Cabernet Sauvignon \u015fi Feteasc\u0103 Neagr\u0103. \u201eNe a\u015ftept\u0103m la un nivel bun de calitate\u201d, spune el, cu o not\u0103 care define\u015fte perfect industria: vinurile ro\u015fii din 2025 nu vor fi b\u0103ute m\u00e2ine, ci \u201eprin 2030\u20132032\u201d, dup\u0103 ciclurile naturale de maturare. Aceast\u0103 distan\u0163\u0103 \u00eentre produc\u0163ie \u015fi consum explic\u0103 de ce industria vinului oblig\u0103 la g\u00e2ndire pe termen lung. \u201eDeciziile de ast\u0103zi se v\u0103d \u00een pahare peste cinci-\u015fapte ani\u201d. \u00cen paralel, turismul viticol devine o pies\u0103 important\u0103 \u00een construc\u0163ia brandului. Zona Dealu Mare s-a transformat \u00eentr-un pol competitiv, cu crame care investesc constant \u00een experien\u0163\u0103. Pentru Mircea Matei, valoarea turismului nu este doar financiar\u0103. \u201eValoarea mai important\u0103 este conectarea consumatorului cu crama, cu oamenii, cu locul.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nExperien\u0163a care construie\u015fte brandul<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte turismul viticol, acesta nu \u00eenseamn\u0103 doar degustare, ci o form\u0103 de leg\u0103tur\u0103 emo\u0163ional\u0103 cu brandul. \u201eOricine vine g\u0103se\u015fte minimum un vin pe care s\u0103 spun\u0103: \u0103sta e un vin pe care l-a\u015f consuma acas\u0103\u201d, spune el. Dincolo de preferin\u0163e personale, fiecare vizitator pleac\u0103 cu o ancor\u0103 \u2014 o sticl\u0103, o arom\u0103, o experien\u0163\u0103 care \u00eel poate transforma \u00eentr-un consumator fidel. \u201eAsta e una dintre cele mai mari bucurii\u201d, explic\u0103: momentul \u00een care \u00eent\u00e2lne\u015fte clien\u0163i care spun c\u0103 au fost la cram\u0103, c\u0103 s-au sim\u0163it bine primi\u0163i \u015fi c\u0103 au r\u0103mas ata\u015fa\u0163i de un vin anume. Capacitatea de primire este \u00eenc\u0103 limitat\u0103 \u2014 o sal\u0103 de 16\u201318 locuri \u2014 iar extinderea zonei de ospitalitate este deja pe lista de priorit\u0103\u0163i. \u201eE pe list\u0103 s\u0103 dezvolt\u0103m zona asta\u201d, spune el, con\u015ftient c\u0103 experien\u0163a fizic\u0103 a cramei va deveni tot mai important\u0103 \u00eentr-o pia\u0163\u0103 \u00een care consumatorii caut\u0103 pove\u015fti, nu doar produse. Pentru pasiona\u0163i, mesele organizate \u00eentre tancurile de fermentare sunt \u201efoarte interesante\u201d; pentru publicul larg, experien\u0163a trebuie adaptat\u0103. Iar aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 de a\u015ftept\u0103ri este, \u00een sine, o lec\u0163ie despre diversitatea publicului vinului. Povestea brandului \u00eencepe chiar din nume. \u201eLacertA\u201d vine din latin\u0103 \u015fi \u00eenseamn\u0103 \u201e\u015fop\u00e2rl\u0103\u201d, simbol n\u0103scut dintr-o observa\u0163ie simpl\u0103: terenul ales pentru vie era plin de pietre \u015fi de \u015fop\u00e2rle. \u201e\u015eop\u00e2rlele tr\u0103iesc doar \u00eentr-un mediu s\u0103n\u0103tos\u201d, spune Mircea Matei, iar pentru fondatori acesta a fost un semn c\u0103 locul este potrivit pentru o vie. Simbolul a devenit identitate. \u201eE un nume recunoscut, o alegere inspirat\u0103\u201d, spune el, iar etichetele simple, elegante, f\u0103r\u0103 exces vizual, p\u0103streaz\u0103 aceea\u015fi  filosofie: esen\u0163\u0103 \u00eenainte de ornament. Privind spre continuarea anului 2026, tonul r\u0103m\u00e2ne prudent. \u201eCred c\u0103 pruden\u0163a va continua\u201d, spune direct. Nu anticipeaz\u0103 o cre\u015ftere spectaculoas\u0103 a pie\u0163ei vinului \u2014 \u201edac\u0103 va cre\u015fte, va cre\u015fte marginal\u201d \u2014 \u015fi \u00ee\u015fi construie\u015fte bugetul pe aceea\u015fi logic\u0103 de control al costurilor \u015fi investi\u0163ii calculate. \u201eCheltuielile care pot fi evitate sau am\u00e2nate vor fi am\u00e2nate\u201d, explic\u0103 el, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 la mijlocul anului, c\u00e2nd pia\u0163a va putea fi reevaluat\u0103. \u201eVoi paria pe cre\u015fterea v\u00e2nz\u0103rilor\u201d, chiar dac\u0103 \u00eentr-un procent prudent.<\/p>\n

\n\"\"Ce urmeaz\u0103? Obiectivele pe care \u015fi le-a formulat noul director executiv al LacertA sunt concrete: extinderea distribu\u0163iei \u00een HoReCa, consolidarea prezen\u0163ei \u00een wine shopuri \u015fi dezvoltarea canalelor online. Exportul r\u0103m\u00e2ne o direc\u0163ie strategic\u0103. \u201ePandemia a schimbat comportamentele \u015fi poate nu ne-am adaptat 100%\u201d, recunoa\u015fte. Misiunea lui este tocmai aceast\u0103 realiniere la pia\u0163a nou\u0103: nu reinventarea cramei, ci recalibrarea ei. \u00cen spatele cifrelor \u015fi al strategiilor r\u0103m\u00e2ne o idee simpl\u0103: vinul este un business de r\u0103bdare. Iar pentru Mircea Matei, 2026 nu este anul spectaculosului, ci anul pozi\u0163ion\u0103rii corecte pentru momentul \u00een care pia\u0163a va accelera din nou. \u201eLe lu\u0103m pas cu pas\u201d, spune el.   <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCarte de vizit\u0103 Mircea Matei:<\/strong><\/p>\n

\n1.\u008c<\/strong> Mircea Matei este, \u00eencep\u00e2nd cu 1 noiembrie 2025, directorul executiv al cramei LacertA din podgoria Dealu Mare;<\/p>\n

\n\u008d2.<\/strong> El preia portofoliul de la Walter Friedl, CEO \u015fi unul dintre membrii fondatori ai cramei, care se va pensiona din toate func\u0163iile la sf\u00e2r\u015fitul lunii martie 2026;<\/p>\n

\n\u008e3.<\/strong> Mircea Matei va conduce LacertA \u00eempreun\u0103 cu Mihai Bani\u0163\u0103, Managing Partner \u015fi oenolog al cramei;<\/p>\n

\n\u008f4.<\/strong> Mircea Matei are o vast\u0103 experien\u0163\u0103 \u00een managementul \u015fi dezvoltarea afacerilor pe diverse pie\u0163e \u015fi categorii de produse, \u015fi o pasiune deosebit\u0103 pentru industria vinului;<\/p>\n

\n\u00905.<\/strong> Crama LacertA este situat\u0103 \u00een Fin\u0163e\u015fti, \u00een podgoria Dealul Mare, \u015fi este una dintre primele crame din \u201enoul val\u201d al produc\u0163iei de vinuri din Rom\u00e2nia;<\/p>\n

\n6. <\/strong>LacertA cultiv\u0103 12 soiuri de struguri pe 82 de hectare de vie, produc\u00e2nd peste 20 de vinuri. Cele mai populare vinuri sunt cupajele Cuv\u00e9e IX (Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasc\u0103 Neagr\u0103 \u015fi Shiraz) \u015fi Cuv\u00e9e X (Chardonnay, Feteasc\u0103 Alb\u0103, Sauvignon Blanc \u015fi Rheinriesling).<\/p>\n

\nSursa: compania<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pentru Mircea Matei, parcursul profesional nu a fost ghidat de titluri sau de pozi\u0163ii, ci de nevoia constant\u0103 de a construi. Se descrie ca un manager cu profil de dezvoltator, atras mai pu\u0163in de administrarea rutinier\u0103 \u015fi mai mult de proiecte care las\u0103 urme vizibile, indiferent c\u0103 vorbim de sisteme, branduri, capacit\u0103\u0163i de produc\u0163ie sau […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511,9421,512],"tags":[235,39698,234,49573,7702],"class_list":["post-245224","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","category-agricultura","category-revista-bm","tag-business","tag-lacerta","tag-leadership","tag-mircea-matei","tag-vinuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245224","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=245224"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245224\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=245224"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=245224"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=245224"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}