{"id":245179,"date":"2026-02-14T16:00:00","date_gmt":"2026-02-14T16:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245179"},"modified":"2026-04-11T18:49:10","modified_gmt":"2026-04-11T18:49:10","slug":"ce-ar-face-majoritatea-romanilor-cu-suma-de-5-000-de-lei-daca-a-primi-o-in-mod-neasteptat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245179","title":{"rendered":"Ce ar face majoritatea rom\u00e2nilor cu suma de 5.000 de lei, dac\u0103 a primi-o \u00een mod nea\u015fteptat ?"},"content":{"rendered":"

\nMentalitatea se schimb\u0103 treptat \u015fi tot mai mul\u0163i rom\u00e2ni sunt interesa\u0163i de felul \u00een care \u00ee\u015fi pot pune banii la treab\u0103 pentru a-\u015fi spori confortul financiar. Apetitul pentru finan\u0163area statului, evolu\u0163ia bursei \u015fi a pre\u0163urilor la metale pre\u0163ioase, care au marcat recorduri anul trecut, sunt doar c\u00e2teva exemple. Totu\u015fi, procentul rom\u00e2nilor care mizeaz\u0103 pe investi\u0163ii nu este \u00eenc\u0103 foarte mare, cei mai mul\u0163i av\u00e2nd dificult\u0103\u0163i legate de costurile traiului de zi cu zi.<\/strong><\/p>\n

\nCe a\u0163i face dac\u0103 a\u0163i primi 5.000 de lei \u00een plus? Sunt multiple variante de r\u0103spuns, iar pentru fiecare dintre noi priorit\u0103\u0163ile se a\u015faz\u0103 diferit \u00een ierarhie. La nivel de \u0163ar\u0103 \u00eens\u0103, un studiu derulat de platforma de investi\u0163ii XTB Rom\u00e2nia arat\u0103 care sunt preferin\u0163ele rom\u00e2nilor din mediul urban. \u201eAm vrut s\u0103 afl\u0103m ce ar face rom\u00e2nii dac\u0103 ar primi 5.000 de lei. Jum\u0103tate dintre responden\u0163i au o atitudine conservatoare: 25% i-ar p\u0103stra \u00eentr-un cont bancar, iar 23% i-ar \u0163ine acas\u0103, \u00abla saltea\u00bb. 19% afirm\u0103 c\u0103 i-ar investi la burs\u0103, 12% i-ar cheltui pe bunuri sau vacan\u0163e, iar 3% i-ar folosi pentru a-\u015fi achita datoriile. Concret, observ\u0103m o \u00eemp\u0103r\u0163ire \u00eentre dou\u0103 lumi: cea a siguran\u0163ei \u015fi cea a curajului\u201d, observ\u0103 Irina Cristescu, general manager al XTB Rom\u00e2nia. Astfel, jum\u0103tate dintre responden\u0163i ar alege s\u0103 \u0163in\u0103 banii aproape, \u00een cont sau acas\u0103, de teama pierderii lor. \u00cen realitate, ace\u015fti bani nu produc nimic \u015fi chiar \u00ee\u015fi pierd valoarea, mai ales \u00eentr-un context infla\u0163ionist.<\/p>\n

\nDevine astfel evident\u0103 nevoia de educa\u0163ie financiar\u0103, pentru a \u00een\u0163elege c\u0103 siguran\u0163a nu \u00eenseamn\u0103 doar p\u0103strarea banilor, ci \u015fi punerea lor la lucru, adaug\u0103 Irina Cristescu. \u201eTotu\u015fi, 19% dintre participan\u0163ii la studiu, adic\u0103 aproape unu din cinci, ar face pasul c\u0103tre burs\u0103, ceea ce e un semn de \u00eencredere, viziune \u015fi dorin\u0163\u0103 de dezvoltare financiar\u0103. Aceast\u0103 alegere arat\u0103 c\u0103 mentalitatea \u00eencepe s\u0103 se schimbe \u015fi c\u0103 investi\u0163iile devin, treptat, o op\u0163iune real\u0103 pentru tot mai mul\u0163i rom\u00e2ni.\u201d \u00cen cadrul cercet\u0103rii derulate de companie, au fost urm\u0103rite \u015fi alte atitudini \u015fi mentalit\u0103\u0163i ale rom\u00e2nilor, legate de felul \u00een care se raporteaz\u0103 la salariul lor, care este percep\u0163ia lor asupra economisirii \u015fi investi\u0163iilor, dar \u015fi ce oportunit\u0103\u0163i au pentru a transforma aceast\u0103 surs\u0103 de venit lunar \u00eentr-un instrument de siguran\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare financiar\u0103 pe termen lung.<\/p>\n

\nPentru majoritatea rom\u00e2nilor (45%), ideea de a munci pentru bani este asociat\u0103 \u00een principal cu efortul de a supravie\u0163ui de la o lun\u0103 la alta. Doar o treime leag\u0103 munca de stabilitate financiar\u0103, numai 19% dintre responden\u0163i v\u0103d \u00een bani o \u015fans\u0103 de a economisi, iar doar 4% se g\u00e2ndesc la posibilitatea de a investi. \u201eAceste rezultate arat\u0103 c\u0103, pentru cei mai mul\u0163i oameni, munca r\u0103m\u00e2ne str\u00e2ns legat\u0103 de prezent, nu de viitor.<\/p>\n

\nPentru femei, munca \u00eenseamn\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare dec\u00e2t pentru b\u0103rba\u0163i, supravie\u0163uire \u015fi stabilitate, \u00een timp ce b\u0103rba\u0163ii o asociaz\u0103 mai frecvent cu posibilitatea de a economisi. Aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 arat\u0103 c\u0103, dincolo de cifre, exist\u0103 pove\u015fti de via\u0163\u0103 diferite \u015fi c\u0103 drumul c\u0103tre siguran\u0163\u0103 financiar\u0103 nu este unul u\u015for\u201d, declar\u0103 Irina Cristescu.<\/p>\n

\nDin perspectiva v\u00e2rstei responden\u0163ilor, se observ\u0103 o schimbare clar\u0103 de perspectiv\u0103 \u00eentre genera\u0163ii: tinerii v\u0103d banii mai degrab\u0103 ca pe o oportunitate de investi\u0163ii, persoanele de v\u00e2rst\u0103 mijlocie caut\u0103 \u00een principal stabilitatea, iar seniorii privesc banii, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare dec\u00e2t celelalte categorii de v\u00e2rst\u0103, ca pe un mijloc de supravie\u0163uire de la o lun\u0103 la alta.<\/p>\n

\nLa \u00eentrebarea \u00een ce m\u0103sur\u0103 salariul reflect\u0103 efortul depus la locul de munc\u0103, 47% dintre responden\u0163i consider\u0103 c\u0103 acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-o mic\u0103 m\u0103sur\u0103, iar 12% afirm\u0103 c\u0103 nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 deloc. Potrivit reprezentantei XTB, 31% spun c\u0103 salariul reflect\u0103 efortul \u00een mare m\u0103sur\u0103, iar doar 10% consider\u0103 c\u0103 remunera\u0163ia reflect\u0103 pe deplin munca depus\u0103. Astfel, doar patru din zece rom\u00e2ni simt c\u0103 salariul lor este propor\u0163ional cu efortul depus, \u00een timp ce majoritatea nu sunt de acord cu aceast\u0103 afirma\u0163ie. Studiul derulat de XTB mai arat\u0103 c\u0103 b\u0103rba\u0163ii sunt mai mul\u0163umi\u0163i dec\u00e2t femeile de salariul primit raportat la efort, iar cei mai mul\u0163umi\u0163i sunt tinerii. Totu\u015fi, dup\u0103 v\u00e2rsta de 35 de ani, nivelul de satisfac\u0163ie salarial\u0103 \u00eencepe s\u0103 scad\u0103.<\/p>\n

\nResponden\u0163ii au fost \u00eentreba\u0163i \u015fi ce fac cu banii r\u0103ma\u015fi dup\u0103 achitarea cheltuielilor. Pu\u0163in peste o treime (39%) reu\u015fesc s\u0103 economiseasc\u0103, 33% spun c\u0103 nu le mai r\u0103m\u00e2n bani dup\u0103 acoperirea cheltuielilor (\u00een special persoanele peste 56 de ani), 18% \u00eei cheltuie pe mici pl\u0103ceri (mai ales tinerii), iar doar 10% investesc banii r\u0103ma\u015fi.<\/p>\n

\nDintre cei 39% care reu\u015fesc s\u0103 economiseasc\u0103, 23% spun c\u0103 fac acest lucru lunar, 39% din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, iar 26% foarte rar. \u201eEste interesant de observat c\u0103, de\u015fi mul\u0163i rom\u00e2ni \u00eenc\u0103 se lupt\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi acopere cheltuielile lunare, apar \u015fi semne de schimbare. Tinerii \u00eencep s\u0103 economiseasc\u0103 mai mult \u015fi s\u0103 priveasc\u0103 spre investi\u0163ii, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 viitorul financiar ar putea ar\u0103ta diferit pentru aceast\u0103 genera\u0163ie, \u00een special pentru segmentul de v\u00e2rst\u0103 18\u201324 de ani\u201d, afirm\u0103 Irina Cristescu.<\/p>\n

\nLa \u00eentrebarea care este suma minim\u0103 necesar\u0103 pentru a \u00eencepe o investi\u0163ie, peste 41% dintre responden\u0163i cred c\u0103 este nevoie de mai mult de 5.000 de lei. 21% consider\u0103 c\u0103 ar fi necesar\u0103 o sum\u0103 \u00eentre 1.000 \u015fi 5.000 de lei, 20% plaseaz\u0103 acest prag \u00eentre 500 \u015fi 1.000 de lei, 12% sub 500 de lei, iar 6% cred c\u0103 nu ar trebui s\u0103 investeasc\u0103 deloc. Aceste r\u0103spunsuri arat\u0103 clar c\u0103, pentru mul\u0163i rom\u00e2ni, investi\u0163iile par \u00eenc\u0103 un club exclusivist, rezervat celor cu sume mari. \u201eAceast\u0103 percep\u0163ie este eronat\u0103 \u015fi indic\u0103 o lacun\u0103 educa\u0163ional\u0103 \u015fi informa\u0163ional\u0103. Mul\u0163i oameni cred c\u0103 trebuie s\u0103 a\u015ftepte \u015fi s\u0103 str\u00e2ng\u0103 bani \u00eenainte de a investi, ceea ce duce la am\u00e2narea ini\u0163iativei. \u00cen realitate, pragul de intrare este mult mai accesibil. De aceea, comunic\u0103m constant c\u0103, de exemplu, la XTB, oricine poate \u00eencepe s\u0103 investeasc\u0103 cu sume mult mai mici, chiar \u015fi cu 75 de lei pe lun\u0103\u201d, sus\u0163ine Irina Cristescu.<\/p>\n

\n\u00centreba\u0163i \u00een ce tipuri de investi\u0163ii au cea mai mare \u00eencredere, 40% dintre responden\u0163i au indicat imobiliarele, 39% depozitele bancare, 32% aurul, 18% bursa \u015fi doar 8% criptomonedele, mai arat\u0103 datele din studiu. Se observ\u0103 clar c\u0103 rom\u00e2nii prefer\u0103 investi\u0163iile percepute ca fiind sigure \u015fi tangibile. Imobiliarele \u015fi depozitele bancare domin\u0103 clasamentul, iar aurul r\u0103m\u00e2ne un refugiu clasic, mai ales pentru persoanele peste 56 de ani. \u00cen schimb, bursa atrage mai ales tinerii din segmentul 18\u201324 de ani, iar criptomonedele, de\u015fi sunt privite cu mai mult\u0103 ne\u00eencredere la nivel general, pentru 70% dintre tinerii participan\u0163i la studiu reprezint\u0103 totu\u015fi o op\u0163iune de luat \u00een calcul.<\/p>\n

\n\u00centreba\u0163i cum ar folosi banii dac\u0103 ace\u015ftia ar putea \u201emunci\u201d pentru ei, 35% dintre rom\u00e2ni au spus c\u0103 i-ar direc\u0163iona c\u0103tre economii pe termen lung, 34% ar opta pentru un trai mai bun \u00een prezent, 16% pentru proiecte personale, c\u0103l\u0103torii \u015fi hobbyuri, iar 15% pentru pensie. Rom\u00e2nii se \u00eempart astfel \u00eentre siguran\u0163a viitorului \u015fi nevoia imediat\u0103 de a tr\u0103i mai bine \u00een prezent. De\u015fi economiile pe termen lung \u015fi traiul zilnic sunt prioritare, proiectele personale, precum hobbyurile sau c\u0103l\u0103toriile, sunt percepute ca fiind mai importante dec\u00e2t pensia. Acesta este un semnal c\u0103 planificarea financiar\u0103 pe termen lung nu reprezint\u0103 \u00eenc\u0103 o prioritate pentru majoritatea responden\u0163ilor.<\/p>\n

\n\u201eReferitor la ce conteaz\u0103 cel mai mult atunci c\u00e2nd aleg o platform\u0103 de investi\u0163ii, 41% dintre responden\u0163i au indicat costurile, taxele \u015fi comisioanele, 35% nivelul de securitate, pentru 14% este important\u0103 u\u015furin\u0163a \u00een utilizare, iar 10% aleg diversitatea instrumentelor de investi\u0163ii. Se observ\u0103 \u00eens\u0103 varia\u0163ii \u00een func\u0163ie de v\u00e2rst\u0103: tinerii pun un accent mai mare pe securitate \u015fi pe aspectele tehnice, \u00een timp ce adul\u0163ii sunt mai aten\u0163i la costuri \u015fi comisioane\u201d, mai spune Irina Cristescu.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nTeama de fraude, un factor cheie<\/strong><\/p>\n

\n\u201eAm \u00eencercat s\u0103 observ\u0103m gradul de expunere a rom\u00e2nilor la fraude, \u00een special la cele online, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 tehnologia \u015fi, mai recent, inteligen\u0163a artificial\u0103 sunt tot mai prezente \u00een vie\u0163ile noastre, iar aceste instrumente au devenit relativ u\u015for de utilizat \u015fi \u00een scopuri frauduloase. Ne-am dorit s\u0103 analiz\u0103m percep\u0163ia asupra platformelor de investi\u0163ii, nivelul de \u00een\u0163elegere a conceptului de investi\u0163ie, gradul de \u00eencredere \u00een institu\u0163iile financiare \u015fi m\u0103surile de securitate financiar\u0103 considerate importante de rom\u00e2ni\u201d, afirm\u0103 Radu Puiu, analist financiar, XTB Rom\u00e2nia. Potrivit lui, aceste aspecte sunt relevante deoarece ofer\u0103 o imagine clar\u0103 asupra percep\u0163iei legate de siguran\u0163a financiar\u0103, dar \u015fi asupra barierelor care \u00eei \u00eempiedic\u0103 pe rom\u00e2ni s\u0103 fac\u0103 pasul c\u0103tre investi\u0163ii.<\/p>\n

\n\"\"Conform studiului, rom\u00e2nii r\u0103m\u00e2n o \u0163int\u0103 relativ u\u015foar\u0103 pentru fraude. \u015eapte din zece responden\u0163i au declarat c\u0103 au fost contacta\u0163i cel pu\u0163in o dat\u0103 cu propuneri de c\u00e2\u015ftiguri facile. Acest lucru indic\u0103 o vulnerabilitate persistent\u0103 la nivelul popula\u0163iei, de care infractorii continu\u0103 s\u0103 profite. Problema nu se opre\u015fte \u00eens\u0103 la nivelul abord\u0103rilor: mai mult de jum\u0103tate dintre responden\u0163i cunosc o persoan\u0103 care a c\u0103zut victim\u0103 acestor tactici. \u201eConcluzia este c\u0103 fraudele, \u00een special cele din mediul online, nu mai sunt un fenomen abstract sau \u00eendep\u0103rtat, ci o realitate prezent\u0103 \u00een via\u0163a cotidian\u0103, fiecare dintre noi av\u00e2nd cel pu\u0163in o persoan\u0103 apropiat\u0103 – prieten sau membru al familiei – care a fost afectat\u0103 de astfel de situa\u0163ii\u201d, puncteaz\u0103 Radu Puiu.<\/p>\n

\n\u00cen acest context, subliniaz\u0103 el, educa\u0163ia financiar\u0103 devine cu at\u00e2t mai important\u0103, deoarece oamenii trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 fac\u0103 diferen\u0163a \u00eentre promisiunile de c\u00e2\u015ftiguri rapide \u015fi ceea ce presupun investi\u0163iile reale: munc\u0103, perseveren\u0163\u0103 \u015fi o abordare orientat\u0103 spre stabilitate \u015fi cre\u015ftere financiar\u0103 pe termen lung.<\/p>\n

\nMajoritatea responden\u0163ilor declar\u0103 c\u0103 au pierdut bani \u00een urma unor astfel de experien\u0163e. \u201eDintre cei care au afirmat c\u0103 au c\u0103zut prad\u0103 unei fraude online, dou\u0103 treimi au spus c\u0103 au pierdut sume mici. La prima vedere, acest lucru ar putea p\u0103rea un aspect pozitiv, \u00eens\u0103 ace\u015ftia au men\u0163ionat c\u0103 pierderile s-au repetat, iar acumularea lor a erodat semnificativ \u00eencrederea \u00een procesul investi\u0163ional\u201d, spune analistul de la XTB.<\/p>\n

\nUn sfert dintre responden\u0163i au pierdut sume importante, cazuri care nu mai pot fi considerate simple experimente e\u015fuate. Este vorba despre persoane ale c\u0103ror economii au fost afectate, ceea ce le-a determinat ulterior s\u0103 devin\u0103 mult mai reticente fa\u0163\u0103 de investi\u0163ii. Din punct de vedere psihologic, pragul critic este situat \u00eentre 2.000 \u015fi 5.000 de lei, iar cei care au pierdut aceste sume au declarat c\u0103 impactul asupra bugetului personal a fost semnificativ.<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte \u00eencrederea \u00een institu\u0163iile financiare, 60% dintre responden\u0163i au declarat c\u0103 b\u0103ncile sunt institu\u0163iile \u00een care au cel mai mare nivel de \u00eencredere, iar 41% au indicat titlurile de stat ca oferind cea mai mare siguran\u0163\u0103 pentru plasarea capitalului. \u00cen schimb, platformele de investi\u0163ii reglementate \u015fi fondurile mutuale au primit procente de \u00eencredere sub 20%. Potrivit lui Radu Puiu, acest lucru arat\u0103 c\u0103, dup\u0103 experien\u0163e negative sau tentative de fraud\u0103, mul\u0163i rom\u00e2ni \u00ee\u015fi pierd \u00eencrederea \u00een platformele de investi\u0163ii, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd acestea sunt reglementate, orient\u00e2ndu-se ulterior c\u0103tre solu\u0163ii percepute ca fiind mai sigure, precum b\u0103ncile \u015fi titlurile de stat.<\/p>\n

\n\u00cen paralel, rom\u00e2nii indic\u0103 \u00een mod clar ce \u00eei face s\u0103 se simt\u0103 proteja\u0163i \u00een fa\u0163a fraudelor. Peste 60% consider\u0103 importante alertele \u015fi notific\u0103rile rapide, 58% men\u0163ioneaz\u0103 autentificarea \u00een doi pa\u015fi ca o m\u0103sur\u0103 esen\u0163ial\u0103 de siguran\u0163\u0103, iar asigurarea fondurilor \u00een caz de fraud\u0103 reprezint\u0103 un alt element relevant. Parolele complexe \u015fi vigilen\u0163a autorit\u0103\u0163ilor competente completeaz\u0103 acest clasament.<\/p>\n

\nLa \u00eentrebarea dac\u0103 au auzit de investi\u0163ii \u015fi dac\u0103 \u00een\u0163eleg conceptul, \u015fase din zece responden\u0163i afirm\u0103 c\u0103 au auzit de investi\u0163ii, dar nu \u00een\u0163eleg exact cum func\u0163ioneaz\u0103. \u201eAcest lucru arat\u0103 c\u0103, de\u015fi termenul este larg r\u0103sp\u00e2ndit, persist\u0103 lacune semnificative de informare privind func\u0163ionarea pie\u0163elor financiare \u015fi modul \u00een care acestea pot fi utilizate pentru investi\u0163ii\u201d, mai spune Radu Puiu. Pe de alt\u0103 parte, o treime dintre responden\u0163i declar\u0103 c\u0103 nu doar au auzit de investi\u0163ii, ci \u015fi \u00een\u0163eleg mecanismele pie\u0163elor de capital. Un aspect relevant este faptul c\u0103, \u00een special, b\u0103rba\u0163ii au declarat acest nivel de \u00een\u0163elegere. Aceasta indic\u0103 existen\u0163a unui nucleu relativ restr\u00e2ns de persoane care cunosc \u00een mod real cum func\u0163ioneaz\u0103 pie\u0163ele de capital, care sunt riscurile implicate \u015fi care pot evalua beneficiile investi\u0163iilor.<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte percep\u0163ia asupra securit\u0103\u0163ii platformelor de investi\u0163ii, doar 4% dintre responden\u0163i consider\u0103 c\u0103 platformele reglementate sunt foarte sigure, ceea ce reflect\u0103 un nivel ridicat de ne\u00eencredere \u015fi team\u0103 fa\u0163\u0103 de investi\u0163iile pe pia\u0163a de capital. Doar 27% le consider\u0103 sigure, \u00een timp ce peste jum\u0103tate dintre responden\u0163i le percep ca fiind nesigure. \u201eLipsa de informare privind mecanismele pie\u0163ei de capital afecteaz\u0103 semnificativ nivelul de \u00eencredere at\u00e2t \u00een platformele reglementate de tranzac\u0163ionare, c\u00e2t \u015fi \u00een investi\u0163iile pe pie\u0163ele financiare. Din acest motiv, mul\u0163i rom\u00e2ni continu\u0103 s\u0103 prefere variante considerate mai sigure pentru p\u0103strarea economiilor, precum numerarul de\u0163inut \u00een cas\u0103 sau depozitele bancare\u201d, conchide Radu Puiu.  <\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mentalitatea se schimb\u0103 treptat \u015fi tot mai mul\u0163i rom\u00e2ni sunt interesa\u0163i de felul \u00een care \u00ee\u015fi pot pune banii la treab\u0103 pentru a-\u015fi spori confortul financiar. Apetitul pentru finan\u0163area statului, evolu\u0163ia bursei \u015fi a pre\u0163urilor la metale pre\u0163ioase, care au marcat recorduri anul trecut, sunt doar c\u00e2teva exemple. Totu\u015fi, procentul rom\u00e2nilor care mizeaz\u0103 pe investi\u0163ii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512,7208],"tags":[82,7216,11056,149],"class_list":["post-245179","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","category-servicii-financiare","tag-bani","tag-bursa","tag-financiar","tag-investitii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245179","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=245179"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245179\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":245199,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245179\/revisions\/245199"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=245179"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=245179"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=245179"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}