{"id":245027,"date":"2026-02-09T15:38:34","date_gmt":"2026-02-09T15:38:34","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245027"},"modified":"2026-02-09T15:38:34","modified_gmt":"2026-02-09T15:38:34","slug":"radu-burnete-consilier-economic-prezidential-america-are-nevoie-de-aliati-cu-economii-reziliente-la-presiuni-geopolitice-romania-este-unul-dintre-ei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245027","title":{"rendered":"Radu Burnete, consilier economic preziden\u0163ial: America are nevoie de alia\u0163i cu economii reziliente la presiuni geopolitice. Rom\u00e2nia este unul dintre ei"},"content":{"rendered":"

\n\u201dAs we embraced what was new and glamorous, we outsourced what seemed old and unfashionable\u2026 and one day we realised we had outsourced our economic security and our very future.\u201d Marco Rubio, Critical Minerals Ministerial, Washington, 4 februarie 2026<\/em><\/p>\n

\n\u201cSupply chains remain brittle and exceptionally concentrated. Asset and commodity prices are persistently depressed, driven downward by forces beyond any individual country\u2019s control.\u201d <\/em>J.D. Vance, Critical Minerals Ministerial, Washington, 4 februarie 2026<\/em><\/p>\n

\nUniunea European\u0103 import\u0103 98% din necesarul de magne\u0163i din p\u0103m\u00e2nturi rare din China. Statele Unite depind de China pentru aproximativ 70% din p\u0103m\u00e2nturile rare procesate. \u00centr-o lume \u00een care comer\u0163ul a devenit instrument politic \u015fi militar, iar lan\u0163urile de aprovizionare sunt transformate \u00een unelte de coerci\u0163ie, aceste cifre nu mai sunt statistici comerciale, ci vulnerabilit\u0103\u0163i strategice. Vizita recent\u0103 la Washington a fost despre asta: despre locul Rom\u00e2niei \u00eentr-o nou\u0103 ordine economic\u0103 pe care trebuie nu doar s\u0103 o \u00een\u0163elegem, ci s\u0103 o construim.<\/p>\n

\nAm scris dup\u0103 Davos c\u0103 tr\u0103im la intersec\u0163ia dintre o lume care moare \u015fi una care se na\u015fte. C\u0103 melancolia nu este un instrument de naviga\u0163ie. C\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 rezilien\u0163a prin diploma\u0163ie economic\u0103, putere militar\u0103 \u015fi companii mai puternice. Vizita de la Washington a fost un exerci\u0163iu concret \u00een acest sens \u2014 scurt\u0103, dar dens\u0103, axat\u0103 pe trei piloni strategici: minerale critice, energie \u015fi rela\u0163iile cu Congresul american.<\/p>\n

\nNu-mi propun s\u0103 reiau \u015ftirile despre vizit\u0103. M\u0103 intereseaz\u0103 s\u0103 explic logica din spatele discu\u0163iilor, s\u0103 adaug context \u015fi date pe care formatul unei declara\u0163ii de pres\u0103 nu le permite. Vreau s\u0103 explic de ce aceste demersuri conteaz\u0103 pentru viitorul economic al Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\nMineralele critice<\/strong><\/p>\n

\nTema principal\u0103 a vizitei a fost cea a mineralelor critice. Contextul global este cel care d\u0103 urgen\u0163\u0103 acestei discu\u0163ii. Pe 4 februarie, Departamentul de Stat a g\u0103zduit primul Critical Minerals Ministerial, reunind peste 50 de \u0163\u0103ri. JD Vance \u015fi Marco Rubio au propus acolo un bloc comercial al alia\u0163ilor pentru minerale critice, menit s\u0103 contracareze domina\u0163ia chinez\u0103. SUA, UE \u015fi Japonia au anun\u0163at un memorandum de \u00een\u0163elegere care va fi semnat \u00een urm\u0103toarele 30 de zile \u2014 un angajament de a dezvolta planuri de ac\u0163iune comune pentru rezilien\u0163a lan\u0163urilor de aprovizionare \u00een minerale critice. Este un moment rar de convergen\u0163\u0103 transatlantic\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 altfel marcat\u0103 de tensiuni comerciale.<\/p>\n

\n\u015ei aici intervine Rom\u00e2nia. Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia European\u0103 a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt \u00een Rom\u00e2nia: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) \u015fi cupru la Rovina (Hunedoara)[i]<\/a>. Rom\u00e2nia are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite. Avem minereuri polimetalice, z\u0103c\u0103minte semnificative de cupru, teluriu (un metal rar g\u0103sit \u00een Europa), precum \u015fi poten\u0163ial pentru p\u0103m\u00e2nturi rare asociate cu minereurile de cupru, titan \u015fi zirconiu. V\u0103 recomand cartea lui Ed Conway, Material World, dac\u0103 vre\u0163i s\u0103 v\u0103 face\u0163i o idee despre c\u00e2t de \u201dcritice\u201d sunt aceste materii pentru tot ecosistemul electronic \u015fi digital din jurul nostru.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia \u015fi-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani, cu tehnologia de atunci. Nu \u015ftim suficient despre toate resursele noastre minerale. De aceea, una dintre cele mai importante \u00eent\u00e2lniri ale vizitei a fost cea exploratorie cu US Geological Survey (USGS), lider mondial \u00een cartografiere geologic\u0103. Ast\u0103zi, cartografierile preliminare se fac cu tehnologie satelitar\u0103 sau din avioane echipate cu senzori de care noi nu dispunem. Un parteneriat cu USGS ne-ar permite s\u0103 avem, pentru prima dat\u0103 \u00een decenii, o imagine actualizat\u0103 a resurselor noastre. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 imagine, orice discu\u0163ie despre exploatare r\u0103m\u00e2ne speculativ\u0103.<\/p>\n

\nObiectivul discu\u0163iilor bilaterale este limpede: ca \u00een parteneriat comercial, companii americane \u015fi rom\u00e2ne s\u0103 extrag\u0103 \u015fi s\u0103 rafineze aceste materii prime pe teritoriul Rom\u00e2niei, cu dublu beneficiu. Pe de o parte, Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi satisface nevoia intern\u0103 pentru avem o industrie auto important\u0103 (Dacia \u015fi Ford), avem Prime Batteries Technology care are l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti prima fabric\u0103 de baterii litiu-ion din Europa de Sud-Est cu o capacitate de 2,3 GWh \u015fi planuri de extindere la 6 GWh, vom investi masiv \u00een industria de ap\u0103rare \u015fi avem nevoie urgent\u0103 de a moderniza \u00eentreaga re\u0163ea de transport \u015fi distribu\u0163ie a energiei electrice. Toate aceste industrii consum\u0103 cupru, magneziu, litiu \u015fi alte minerale critice. Pe de alt\u0103 parte, surplusul poate fi exportat \u00een SUA sau \u00een Europa, echilibr\u00e2nd deficitul nostru comercial \u015fi integr\u00e2ndu-ne \u00een lan\u0163urile de aprovizionare occidentale.<\/p>\n

\nPrezen\u0163a unor companii mari americane \u00een Rom\u00e2nia ar avea \u015fi un efect strategic: ar da Washingtonului un motiv suplimentar s\u0103 considere Rom\u00e2nia un aliat de n\u0103dejde, nu doar pe dimensiunea militar\u0103, ci \u015fi pe cea economic\u0103. Iar pentru noi, ar \u00eensemna c\u0103 suntem mai pu\u0163in vulnerabili la un posibil \u015fantaj prin controlul resurselor de c\u0103tre puteri care nu ne vor binele.<\/p>\n

\nUn cuv\u00e2nt despre rela\u0163ia cu Uniunea European\u0103 \u00een acest context: partenerii americani au \u00een\u0163eles foarte bine c\u0103 Rom\u00e2nia este parte a Uniunii, care are propriile strategii \u015fi nevoi. Orice \u00een\u0163elegere bilateral\u0103 trebuie s\u0103 se \u00eenscrie \u00een demersurile UE. Pe acest dosar, Washingtonul \u015fi Bruxellesul sunt complet aliniate \u2014 dovad\u0103 fiind \u015fi memorandumul SUA-UE-Japonia anun\u0163at pe 4 februarie.<\/p>\n

\nNu \u00een ultimul r\u00e2nd este necesar s\u0103 ie\u015fim din paradigma simplist\u0103 cu \u201dne vindem resursele\u201d. Toate resursele Rom\u00e2niei sunt \u015fi vor fi exploatate respect\u00e2nd legisla\u0163ia \u015fi suveranitatea noastr\u0103. To\u0163i cei care le exploateaz\u0103, companii locale sau din alte \u0163\u0103ri, vor pl\u0103ti statului rom\u00e2n redeven\u0163e, vor angaja oameni aici \u015fi vor pl\u0103ti impozite aici, vor trebui s\u0103 respecte normele de mediu rom\u00e2ne \u015fi europene. Mai mult, obiectivul Rom\u00e2niei nu este pur \u015fi simplu s\u0103 extrag\u0103 resurse \u015fi s\u0103 le exporte, ci s\u0103 le procese \u015fi s\u0103 le rafineze pentru a exporta produse finite cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare. Noi nu avem la noi \u00een \u0163ar\u0103 mereu capitalul sau tehnologia necesare pentru a face repede aceste investi\u0163ii \u015fi de aici nevoia \u015fi oportunitatea de a face asta \u00eempreun\u0103 cu companii din state aliate.<\/p>\n

\n Energie nuclear\u0103 \u015fi Coridorul Vertical<\/strong><\/p>\n

\nAl doilea pilon concret de discu\u0163ii a fost energia. Am avut o \u00eent\u00e2lnire cu Joshua Volz, emisarul special al Departamentului Energiei pentru integrare energetic\u0103 global\u0103, axat\u0103 pe dou\u0103 mari teme: energia nuclear\u0103 \u015fi Coridorul Vertical de gaze.<\/p>\n

\n\u00cen domeniul nuclear, Rom\u00e2nia este \u00eentr-o curs\u0103 de lung\u0103 durat\u0103. Nuclearelectrica planific\u0103 investi\u0163ii de peste 20 de miliarde de euro \u00een urm\u0103torul deceniu. Reactoarele 1 \u015fi 2 de la Cernavod\u0103, cu o capacitate individual\u0103 de 650 MW, sunt \u00een proces de retehnologizare. Contractul de inginerie a fost semnat \u00een noiembrie 2024, iar lucr\u0103rile de construc\u0163ie civil\u0103 au \u00eenceput \u00een septembrie 2025. Obiectivul este extinderea duratei de via\u0163\u0103 cu \u00eenc\u0103 30 de ani. Reactoarele 3 \u015fi 4, cu o capacitate de c\u00e2te 700 MW fiecare \u015fi un cost estimat de 8 miliarde de dolari, au ca \u0163int\u0103 deceniul urm\u0103tor pentru punerea \u00een func\u0163iune.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia construie\u015fte al\u0103turi de parteneri americani \u015fase reactoare mici modulare (SMR) la Doice\u015fti. Dac\u0103 totul merge conform planurilor, vor fi opera\u0163ionale tot \u00een deceniul urm\u0103tor. Nu suntem singurii \u00een aceast\u0103 curs\u0103. Polonia \u015fi Cehia au proiecte similare, iar la Helsinki finlandezii ne spuneau c\u0103 studiaz\u0103 SMR-urile pentru sistemele de \u00eenc\u0103lzire centralizat\u0103. Am trecut \u00een revist\u0103 cu oficialii DOE stadiul tuturor acestor proiecte \u015fi ce putem face pentru a le accelera.<\/p>\n

\nCel de-al doilea subiect a fost Coridorul Vertical, o infrastructur\u0103 de transport de gaze care porne\u015fte din Grecia, trece prin Bulgaria \u015fi Rom\u00e2nia \u015fi, bifurc\u00e2ndu-se, ajunge \u00een Moldova \u015fi Ucraina spre nord, respectiv \u00een Ungaria, Slovacia \u015fi Austria spre vest. Menirea acestui coridor este s\u0103 aduc\u0103 \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est LNG american, \u00eenlocuind dependen\u0163a de gazul rusesc. Dimensiunea comercial\u0103 este semnificativ\u0103: dac\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 la capacitatea planificat\u0103, coridorul ar putea genera v\u00e2nz\u0103ri de gaz american de circa 1,9 miliarde de dolari anual.<\/p>\n

\nCapacitatea actual\u0103 este de aproximativ 5 miliarde de metri cubi pe an, cu obiectivul de a ajunge la 10 miliarde. Rom\u00e2nia are o pozi\u0163ie privilegiat\u0103: suntem punctul din care el se bifurc\u0103 spre nord \u015fi vest, dar suntem \u015fi singurul produc\u0103tor de gaze de-a lungul s\u0103u. Produc\u0163ia intern\u0103 ne acoper\u0103 \u00een mare consumul, ceea ce ne face un juc\u0103tor diferit de vecinii no\u015ftri pentru c\u0103 nu suntem doar \u0163ar\u0103 de tranzit sau posibil consumator, ci \u015fi contribuitori la o pia\u0163\u0103 regional\u0103 lichid\u0103. \u00cen cazul \u00een care consumul cre\u015fte sau apar perturb\u0103ri de aprovizionare, avem aceast\u0103 op\u0163iune.<\/p>\n

\nAm discutat despre investi\u0163iile necesare \u00een urm\u0103torii ani \u00een interconexiuni \u015fi cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii coridorului \u015fi cum pot fi finan\u0163ate, p\u0103str\u00e2nd totu\u015fi costurile de transport de-a lungul coridorului \u00eentr-o band\u0103 de competitivitate cu alte rute de transport al gazului. Am discutat \u015fi despre pia\u0163a regional\u0103 de gaze \u015fi cum e poate deveni mai lichid\u0103 \u015fi cu suficient\u0103 ofert\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t \u0163\u0103rile europene s\u0103 nu mai poat\u0103 fi \u015fantajate cu accesul la resurse esen\u0163iale pentru economiile lor.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDiscu\u0163ii \u00een Congres \u015fi o voce unitar\u0103<\/strong><\/p>\n

\nAl\u0103turi de ministra de externe Oana \u0162oiu, senatorul Titus Corl\u0103\u0163ean \u015fi cancelarul guvernului Mihai Jurc\u0103, am avut \u00eent\u00e2lniri cu doi importan\u0163i reprezentan\u0163i ai Congresului: Mike Rogers, pre\u015fedintele Comisiei de Ap\u0103rare, \u015fi Bruce Westerman, pre\u015fedintele Comisiei pentru Resurse Naturale din Camera Reprezentan\u0163ilor. Discu\u0163iile s-au axat pe consolidarea parteneriatului economic, investi\u0163ii comune \u00een industria de ap\u0103rare \u015fi securizarea lan\u0163urilor critice de aprovizionare. Ambii reprezentan\u0163i au vizitat Rom\u00e2nia \u00een trecut \u015fi i-am invitat s\u0103 o fac\u0103 \u015fi \u00een viitorul apropiat.<\/p>\n

\nCeva care merit\u0103 subliniat: am fost acolo o ministr\u0103 USR, un senator PSD, cancelarul guvernului \u015fi consilierul economic al pre\u015fedintelui. Am vorbit o singur\u0103 limb\u0103. Aceea\u015fi normalitate despre care am scris \u015fi dup\u0103 Davos. Unitatea \u00een politica extern\u0103, dincolo de tensiunile politice de acas\u0103, este un lucru normal \u015fi necesar.<\/p>\n

\nCe urmeaz\u0103<\/strong><\/p>\n

\nComer\u0163ul bilateral Rom\u00e2nia-SUA este \u00eenc\u0103 modest \u00een raport cu poten\u0163ialul \u2014 aproximativ 3,7 miliarde de dolari \u00een 2024, din care exporturi rom\u00e2ne\u015fti de circa 2,5 miliarde. Pentru o \u0163ar\u0103 cu un deficit comercial de peste 33 de miliarde de euro, deschiderea unor noi canale de export nu este un exerci\u0163iu academic, ci o necesitate economic\u0103. Vizita de la Washington a fost precedat\u0103 \u015fi de una a Camerei de Comer\u0163 Americane \u00een Rom\u00e2nia, cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte, de unde mesajul a fost similar \u015fi pozitiv. Sunt semne c\u0103 pe aceast\u0103 direc\u0163ie exist\u0103 interes reciproc \u015fi voin\u0163\u0103 politic\u0103 de ambele p\u0103r\u0163i.<\/p>\n

\nDwight Eisenhower spunea \u00een 1953 (\u00eentr-un discurs despre securitate na\u0163ional\u0103 care merit\u0103 citit \u00een \u00eentregime[ii]<\/a>) c\u0103 fundamentul puterii militare este puterea economic\u0103. Adev\u0103rul acesta este \u015fi mai evident ast\u0103zi, c\u00e2nd liniile de front nu mai sunt doar geografice, ci trec prin lan\u0163uri de aprovizionare, re\u0163ele energetice \u015fi pie\u0163e de materii prime.<\/p>\n

\nMesajul pe care l-am primit la Washington a fost clar: arhitectura global\u0103 s-a schimbat. America are nevoie de alia\u0163i pe care s\u0103 se bazeze – alia\u0163i care pot contribui militar \u015fi care sunt gata s\u0103 investeasc\u0103 \u00eentr-o economie rezilient\u0103, neexpus\u0103 presiunilor unor puteri ostile. R\u0103spunsul Rom\u00e2niei este c\u0103 SUA se pot bizui pe noi, desigur \u00eentr-un cadru \u00een care apartenen\u0163a \u015fi rolul nostru \u00een Uniunea European\u0103 sunt la fel de importante.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nVizita a fost scurt\u0103, dar productiv\u0103. Vor urma altele, din cel mai simplu motiv: rela\u0163ia strategic\u0103 \u015fi de securitate cu SUA este profund\u0103, dar rela\u0163ia economic\u0103 bilateral\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 sub poten\u0163ialul ei. Iar \u00een lumea care se na\u015fte sub ochii no\u015ftri, cele dou\u0103 nu mai pot fi separat<\/p>\n

\n

\n <\/p>\n

\n[i]<\/a> https:\/\/single-market-economy.ec.europa.eu\/sectors\/raw-materials\/areas-specific-interest\/critical-raw-materials\/strategic-projects-under-crma\/selected-projects_en<\/a><\/p>\n

\n[ii]<\/a> Radio Address to the American People on the National Security and Its Costs | The American Presidency Project<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201dAs we embraced what was new and glamorous, we outsourced what seemed old and unfashionable\u2026 and one day we realised we had outsourced our economic security and our very future.\u201d Marco Rubio, Critical Minerals Ministerial, Washington, 4 februarie 2026 \u201cSupply chains remain brittle and exceptionally concentrated. Asset and commodity prices are persistently depressed, driven downward […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7302,80,98,14378],"class_list":["post-245027","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-critica","tag-refuz","tag-romania","tag-washington"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245027","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=245027"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245027\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=245027"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=245027"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=245027"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}