{"id":245007,"date":"2026-02-09T11:12:37","date_gmt":"2026-02-09T11:12:37","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245007"},"modified":"2026-02-09T11:12:37","modified_gmt":"2026-02-09T11:12:37","slug":"oamenii-de-stiinta-au-rezolvat-un-mister-vechi-de-100-de-ani-despre-aerul-pe-care-il-respiram","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=245007","title":{"rendered":"Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au rezolvat un mister vechi de 100 de ani despre aerul pe care \u00eel respir\u0103m"},"content":{"rendered":"<p>\nCercet\u0103torii de la Universitatea din Warwick au dezvoltat o nou\u0103 metod\u0103 care permite predic\u0163ia modului \u00een care nanoparticulele de form\u0103 neregulat\u0103 se deplaseaz\u0103 \u00een aer.&nbsp;<\/p>\n<p>\nAceste particule reprezint\u0103 o categorie important\u0103 de poluare a aerului \u015fi au fost mult timp dificil de modelat cu precizie, potrivit ScienceDaily.<\/p>\n<p>\nNoua abordare este prima care este at\u00e2t simpl\u0103, c\u00e2t \u015fi predictiv\u0103, permi\u0163\u00e2nd oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 s\u0103 calculeze mi\u015fcarea particulelor f\u0103r\u0103 a se baza pe ipoteze excesiv de complexe.<\/p>\n<p>\n\u00cen fiecare zi, oamenii inhaleaz\u0103 milioane de particule microscopice, inclusiv funingine, praf, polen, microplastice, viru\u015fi \u015fi nanoparticule artificiale. Unele dintre aceste particule sunt at\u00e2t de mici \u00eenc\u00e2t pot p\u0103trunde ad\u00e2nc \u00een pl\u0103m\u00e2ni \u015fi chiar pot intra \u00een fluxul sanguin. Expunerea la acestea a fost asociat\u0103 cu probleme grave de s\u0103n\u0103tate, inclusiv boli de inim\u0103, accident vascular cerebral \u015fi cancer.<\/p>\n<p>\nMajoritatea particulelor din aer nu au forme netede sau simetrice. Cu toate acestea, modelele matematice tradi\u0163ionale presupun de obicei c\u0103 aceste particule sunt sfere perfecte, deoarece formele sferice fac ecua\u0163iile mai u\u015for de rezolvat. Aceast\u0103 simplificare limiteaz\u0103 capacitatea oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 de a urm\u0103ri cu precizie comportamentul particulelor din lumea real\u0103, \u00een special al celor cu forme neregulate, care pot prezenta riscuri mai mari pentru s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n<p>\nUn cercet\u0103tor de la Universitatea din Warwick a introdus acum prima metod\u0103 simpl\u0103 care poate prezice modul \u00een care particulele de aproape orice form\u0103 se mi\u015fc\u0103 prin aer. Studiul, publicat \u00een Journal of Fluid Mechanics Rapids, actualizeaz\u0103 o formul\u0103 veche de peste 100 de ani \u015fi abordeaz\u0103 o lacun\u0103 major\u0103 \u00een \u015ftiin\u0163a aerosolilor.<\/p>\n<p>\nAutorul articolului, profesorul Duncan Lockerby, de la Facultatea de Inginerie a Universit\u0103\u0163ii din Warwick, a declarat: \u201eMotiva\u0163ia a fost simpl\u0103: dac\u0103 putem prezice cu precizie modul \u00een care se mi\u015fc\u0103 particulele de orice form\u0103, putem \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i semnificativ modelele pentru poluarea aerului, transmiterea bolilor \u015fi chiar chimia atmosferic\u0103. Aceast\u0103 nou\u0103 abordare se bazeaz\u0103 pe un model foarte vechi \u2013 unul simplu, dar puternic \u2013 f\u0103c\u00e2ndu-l aplicabil particulelor complexe \u015fi cu forme neregulate\u201d.<\/p>\n<p>\nDescoperirea a venit din reevaluarea unuia dintre instrumentele fundamentale din \u015ftiin\u0163a aerosolilor, cunoscut sub numele de factorul de corec\u0163ie Cunningham. Introdus pentru prima dat\u0103 \u00een 1910, factorul de corec\u0163ie a fost conceput pentru a explica modul \u00een care for\u0163ele de rezisten\u0163\u0103 asupra particulelor minuscule difer\u0103 de comportamentul clasic al fluidelor.<\/p>\n<p>\n\u00cen anii 1920, laureatul Premiului Nobel Robert Millikan a perfec\u0163ionat formula. \u00cen timpul acestui proces, o corec\u0163ie mai simpl\u0103 \u015fi mai general\u0103 a fost trecut\u0103 cu vederea. Din aceast\u0103 cauz\u0103, versiunile ulterioare ale ecua\u0163iei au r\u0103mas limitate la particule perfect sferice, limit\u00e2nd utilitatea lor \u00een condi\u0163ii reale.<\/p>\n<p>\nLucrarea profesorului Lockerby restructureaz\u0103 ideea original\u0103 a lui Cunningham \u00eentr-o form\u0103 mai larg\u0103 \u015fi mai flexibil\u0103. Din acest cadru revizuit, el introduce un \u201etensor de corec\u0163ie\u201d &#8211; un instrument matematic care \u0163ine cont de for\u0163a de rezisten\u0163\u0103 \u015fi rezisten\u0163a care ac\u0163ioneaz\u0103 asupra particulelor de orice form\u0103, inclusiv sfere \u015fi discuri sub\u0163iri. Este important de men\u0163ionat c\u0103 metoda nu se bazeaz\u0103 pe parametri empirici de ajustare.<\/p>\n<p>\nProfesorul Duncan Lockerby a ad\u0103ugat: \u201eAceast\u0103 lucrare vizeaz\u0103 recuperarea spiritului original al lucr\u0103rii lui Cunningham din 1910. Prin generalizarea factorului s\u0103u de corec\u0163ie, putem acum face predic\u0163ii precise pentru particule de aproape orice form\u0103, f\u0103r\u0103 a fi nevoie de simul\u0103ri intensive sau ajust\u0103ri empirice. Acesta ofer\u0103 primul cadru pentru a prezice cu precizie modul \u00een care particulele nesferice se deplaseaz\u0103 prin aer \u015fi, \u00eentruc\u00e2t aceste nanoparticule sunt str\u00e2ns legate de poluarea aerului \u015fi riscul de cancer, acesta este un pas important \u00eenainte at\u00e2t pentru s\u0103n\u0103tatea mediului, c\u00e2t \u015fi pentru \u015ftiin\u0163a aerosolilor\u201d.<\/p>\n<p>\nNoul model ofer\u0103 o baz\u0103 mai solid\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea modului \u00een care particulele din aer se deplaseaz\u0103 \u00eentr-o gam\u0103 larg\u0103 de domenii \u015ftiin\u0163ifice. Acestea includ monitorizarea calit\u0103\u0163ii aerului, modelarea climei, nanotehnologia \u015fi medicina. Abordarea ar putea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i previziunile privind modul \u00een care poluarea se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte \u00een ora\u015fe, modul \u00een care fumul de la incendii forestiere sau cenu\u015fa vulcanic\u0103 se deplaseaz\u0103 prin atmosfer\u0103 \u015fi modul \u00een care nanoparticulele artificiale se comport\u0103 \u00een aplica\u0163ii industriale \u015fi medicale.<\/p>\n<p>\nPentru a extinde aceast\u0103 activitate, \u015ecoala de Inginerie din Warwick a investit \u00eentr-un nou sistem de ultim\u0103 genera\u0163ie pentru generarea de aerosoli. Facilitatea va permite cercet\u0103torilor s\u0103 creeze \u015fi s\u0103 studieze \u00eendeaproape o gam\u0103 larg\u0103 de particule nesferice \u00een condi\u0163ii controlate, contribuind la validarea \u015fi perfec\u0163ionarea noii metode de predic\u0163ie.<\/p>\n<p>\nProfesorul Julian Gardner, de la Facultatea de Inginerie a Universit\u0103\u0163ii Warwick, care colaboreaz\u0103 cu profesorul Lockerby, a declarat: \u201eAceast\u0103 nou\u0103 facilitate ne va permite s\u0103 explor\u0103m modul \u00een care se comport\u0103 particulele din aer din lumea real\u0103 \u00een condi\u0163ii controlate, contribuind la transformarea acestei descoperiri teoretice \u00een instrumente practice de mediu\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cercet\u0103torii de la Universitatea din Warwick au dezvoltat o nou\u0103 metod\u0103 care permite predic\u0163ia modului \u00een care nanoparticulele de form\u0103 neregulat\u0103 se deplaseaz\u0103 \u00een aer.&nbsp; Aceste particule reprezint\u0103 o categorie important\u0103 de poluare a aerului \u015fi au fost mult timp dificil de modelat cu precizie, potrivit ScienceDaily. Noua abordare este prima care este at\u00e2t simpl\u0103, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[17259,62622],"class_list":["post-245007","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-aer","tag-nanoparticule"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245007","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=245007"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/245007\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=245007"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=245007"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=245007"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}