{"id":244520,"date":"2026-01-26T10:00:00","date_gmt":"2026-01-26T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=244520"},"modified":"2026-01-26T10:00:00","modified_gmt":"2026-01-26T10:00:00","slug":"amenintari-ale-vietii-pe-fast-forward","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=244520","title":{"rendered":"Amenin\u0163\u0103ri ale vie\u0163ii pe fast-forward"},"content":{"rendered":"

\nCe \u00eel face pe un om fericit? Indiferent de statutul social, de v\u00e2rst\u0103, cele mai importante sunt rela\u0163iile interumane. Dar sunt tendin\u0163e sociale, asemeni unor pl\u0103ci tectonice, care vor genera tensiuni. \u00cen r\u00e2ndul tinerilor diferen\u0163ele de mentalitate se ad\u00e2ncesc. Oamenii se \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 tot mai mult, rela\u0163ioneaz\u0103 tot mai pu\u0163in. Ne ad\u00e2ncim tot mai mult \u00een folosirea mediului digital. Toate acestea sunt tensiuni care pot schimba cursul societ\u0103\u0163ii a\u015fa cum o \u015ftim acum, dar, deopotriv\u0103, aceste provoc\u0103ri pot deveni oportunit\u0103\u0163i pentru comunit\u0103\u0163i, c\u00e2t \u015fi pentru branduri, companii private sau institu\u0163ii de stat care doresc s\u0103 se implice \u00een medierea unui dialog \u015fi \u00een apropierea crevaselor ce se formeaz\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u00cen singura zi de weekend perfect\u0103 pentru s\u0103niu\u015f \u00een parc din acest sezon m-am gr\u0103bit s\u0103 r\u0103spund la un mail care nu era nicidecum urgent. Atrac\u0163ia ecranelor s-a insinuat profund \u00een vie\u0163ile noastre, iar impactul este uria\u015f, pentru c\u0103 afecteaz\u0103 rela\u0163iile \u2013 de la cele mai apropiate p\u00e2n\u0103 la cele mai \u00eendep\u0103rtate.<\/p>\n

\nManuela Manca\u015f, managing director \u015fi fondator al firmei de cercetare de pia\u0163\u0103 AHA Moments, poveste\u015fte c\u0103 recent s-a \u201e\u00eent\u00e2lnit\u201d cu \u00eentrebarea \u201eCare este cel mai important lucru din via\u0163a noastr\u0103?\u201d. Care este r\u0103spunsul? Rela\u0163iile interumane. \u201eC\u00e2nd auzi\/vezi r\u0103spunsul, \u00ee\u0163i dai seama c\u0103, \u00een mod incontestabil, este a\u015fa\u201d, spune ea \u015fi face referire la un studiu derulat de celebrul Harvard Study of Adult Development pe o perioad\u0103 de aproape un secol. Studiul a urm\u0103rit acelea\u015fi persoane din adolescen\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rste \u00eenaintate, colect\u00e2nd repetat date despre multiple aspect din via\u0163a lor. \u201eConcluzia principal\u0103 sus\u0163inut\u0103 de cercet\u0103tori este c\u0103 rela\u0163iile interumane de calitate, cu partenerii de via\u0163\u0103, copiii, prietenii \u015fi comunitatea, sunt printre cei mai puternici predictori ai fericirii \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii pe termen lung, indiferent de statutul social.\u201d<\/p>\n

\nDoar c\u0103 toate rela\u0163iile au nevoie de efort, de socializare, de empatie, de toleran\u0163\u0103 \u015fi ascultare. \u015ei toate acestea sunt \u00eempinse spre marginea comportamentelor individuale \u015fi colective.<\/p>\n

\n\u201eCe se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een societatea noastr\u0103? Sunt c\u00e2teva tendin\u0163e care apar c\u00e2t am clipi – sunt foarte rapide \u015fi cu impact. Sunt trenduri care te surprind \u015fi prima dat\u0103 c\u00e2nd auzi de ele nu-\u0163i este foarte clar la ce se refer\u0103. \u00cen a doua secund\u0103 con\u015ftientizezi c\u0103 aceste trenduri exist\u0103 \u00een jurul t\u0103u, \u00een spa\u0163ii poate extrem de apropiate. Iar \u00een a treia secund\u0103 \u00ee\u0163i dai seama c\u0103 sunt realmente disruptive \u015fi c\u0103 pot s\u0103 aib\u0103 un ecou destul de puternic. Eu le asemuiesc unor mi\u015fc\u0103ri tectonice – sunt dedesubtul lucrurilor, dar ca manifestare pot fi foarte puternice\u201d, declar\u0103 Manuela Manca\u015f. Ea puncteaz\u0103 c\u0103 aceste tendin\u0163e nu sunt foarte bine conturate \u015fi \u00een\u0163elese, dar serii de date din studii longitudinale realizate in Europa, SUA \u015fi alte t\u0103ri ale lumii, al\u0103turi de datele unui studiu derulat \u00een noiembrie 2025 \u00een Rom\u00e2nia atest\u0103 c\u0103 tendin\u0163ele sunt reale, \u015fi determin\u0103 transform\u0103ri demografice, schimb\u0103ri valorilorice \u015fi modific\u0103ri ale comportamentelor.<\/p>\n

\n\u201eUna dintre tendin\u0163ele sociale este permacriz\u0103 \u015fi epuizare. E vorba de epuizare emo\u0163ional\u0103 colectiv\u0103, ca reac\u0163ie a unei secven\u0163e de ani foarte grei pe care i-am traversat – pandemie, infla\u0163ie ridicat\u0103 \u015fi presiune financiar\u0103 mare, alegeri care parc\u0103 au rupt \u0163ara \u00een dou\u0103 mai tare dec\u00e2t oric\u00e2nd, r\u0103zboaie \u00een \u0163\u0103ri vecine \u015fi nu numai\u201d, explic\u0103 reprezentanta AHA Moments. Oamenii intr\u0103 \u00een starea de epuizare colectiv\u0103 \u015fi se \u00eendreapt\u0103 spre o zon\u0103 de escapism \u015fi trivial, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 echilibreze o extrem\u0103 cu o alt\u0103 extrem\u0103.<\/p>\n

\nDar tensiunile provocate de tendin\u0163ele sociale identificate de AHA Moment \u015fi Rethink pot deveni oportunit\u0103\u0163i reale pentru cei care vor s\u0103 le \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii.<\/p>\n

\n\"\"<\/span><\/p>\n

\n\u201eGen Z, tinerii de p\u00e2n\u0103 \u00een 30 de ani, formeaz\u0103 a doua cea mai comun\u0103 categorie de enoria\u015fi, dup\u0103 persoanele de 65, \u015fi probabil vor deveni chiar cea mai comun\u0103 categorie \u00een anii urm\u0103tori \u00een UK.\u201d<\/em><\/span><\/strong><\/p>\n

\nRobert Santa, cercet\u0103tor-\u015fef, Rethink Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n

\n\"\"<\/strong><\/span><\/p>\n

\n\u201e\u00cen Rom\u00e2nia, 30% dintre b\u0103rba\u0163ii tineri (18-24 de ani) consider\u0103 c\u0103 femeile ar trebui s\u0103 se concentreze mai mult pe cas\u0103 \u015fi familie dec\u00e2t pe carier\u0103. \u00cen schimb, doar 9% dintre tinere sunt de aceast\u0103 p\u0103rere.\u201d<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\nManuela Manca\u015f, managing director \u015fi fondator, AHA Moments<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nTinerii la biseric\u0103 \u015fi femeile la crati\u0163\u0103?<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

\n\"\"<\/a>\u00cen r\u00e2ndul tinerilor, femeile \u015fi b\u0103rba\u0163ii au valori \u015fi a\u015ftept\u0103ri din ce \u00een ce mai diferite, iar pericolul real este c\u0103 diferen\u0163ele ideologice pot deveni o fr\u00e2n\u0103 real\u0103 \u00een formarea cuplurilor \u015fi familiilor, cu implica\u0163ii pe termen lung.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eB\u0103rba\u0163ii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus\u201d, titlul unei c\u0103r\u0163i scrise de John Gray, a devenit o expresie comun\u0103 pentru a sublinia c\u00e2t de diferite sunt cele dou\u0103 genuri. \u00cen ceea ce \u00eei prive\u015fte pe tineri, mai adecvat\u0103 devine exprimarea c\u0103 fiecare gen apar\u0163ine nu unei planete diferite, ci unei alte galaxii.<\/p>\n

\nVorbind despre neoconservatorism, Robert Santa, cercet\u0103tor-\u015fef \u00een cadrul Rethink Rom\u00e2nia, un think tank pentru politici publice din \u0163ara noastr\u0103, poveste\u015fte c\u0103 a identificat acest trend \u00een perioada pandemiei. Ini\u0163ial, l-a observat cercet\u00e2nd factorii din spatele declinului natalit\u0103\u0163ii \u00een o serie de state europene. \u201e\u00cencercam s\u0103 ne uit\u0103m la cauze sociale \u015fi culturale. \u00cen 2021, tot mai multe date \u00eencepeau s\u0103 ne surprind\u0103. De ce? Pentru c\u0103, \u00een mod normal, la Rethink ne uit\u0103m la studii longitudinale (pe perioade lungi de timp), iar acestea merg cam \u00een acela\u015fi sens. Sunt tendin\u0163e de cre\u015ftere sau descre\u015ftere f\u0103r\u0103 \u00eentreruperi majore, fiindc\u0103 intr\u0103m automat \u00een logica numerelor mari. Dar \u00een spa\u0163iile culturale din Europa \u015fi din America de Nord am v\u0103zut, \u00een jurul perioadei 2021\u20132022, c\u0103 \u00eencepe s\u0103 se schimbe ceva \u015fi, pentru prima dat\u0103, anumite percep\u0163ii pe care le aveam nu se mai aplicau automat.\u201d<\/p>\n

\nDe pild\u0103, religiozitatea sau mersul la biseric\u0103 erau, \u00een spa\u0163iul occidental, asociate p\u00e2n\u0103 acum c\u00e2\u0163iva ani cu popula\u0163ia \u00een v\u00e2rst\u0103. \u00cens\u0103 de 5\u20136 ani se contureaz\u0103 un fenomen surprinz\u0103tor, observat \u00een monitoriz\u0103rile de date primare ale Rethink \u00een multe \u0163\u0103ri \u015fi \u00een diverse forme: tot mai mul\u0163i tineri sunt atra\u015fi de religie, \u00een unele \u0163\u0103ri num\u0103rul lor cresc\u00e2nd rapid de la an la an. \u201eVedem acest fenomen \u00een Marea Britanie sub forma num\u0103rului de enoria\u015fi tineri sau \u00een Fran\u0163a sub forma botezului adul\u0163ilor.\u201d<\/p>\n

\n\u00cen plus, observ\u0103 Robert Santa, acest trend nu este neap\u0103rat uniform pe genuri \u015fi d\u0103 exemplul Marii Britanii, unde schimbarea religiozit\u0103\u0163ii a fost at\u00e2t brusc\u0103 c\u00e2t \u015fi puternic centrat\u0103 pe b\u0103rba\u0163i. Mai multe studii arat\u0103 c\u0103 b\u0103ie\u0163ii \u015fi b\u0103rba\u0163ii sunt interesa\u0163i de idei conservatoare, care, \u00een func\u0163ie de \u0163ar\u0103, pot avea forme diferite.<\/p>\n

\n\u00cen Europa \u015fi \u00een Statele Unite exist\u0103 \u015fi un clivaj puternic \u00eentre modul \u00een care voteaz\u0103 tinerii \u015fi tinerele, observ\u0103 cercet\u0103torul. \u201eTrendul de vot pe care \u00eel asociam cu tinerii a r\u0103mas relativ stabil \u00een spa\u0163iul occidental, dar \u00een r\u00e2ndul b\u0103ie\u0163ilor \u015fi b\u0103rba\u0163ilor apar schimb\u0103ri destul de bru\u015fte. De exemplu, la alegerile din SUA din 2024, b\u0103rba\u0163ii de p\u00e2n\u0103 \u00een 30 de ani au votat destul de puternic cu Donald Trump, inclusiv \u00een categorii demografice care erau votan\u0163i tradi\u0163ionali ai democra\u0163ilor, precum tinerii hispanici. Vedem tot mai multe semne c\u0103 exist\u0103 o schimbare cultural\u0103 puternic\u0103 \u00een r\u00e2ndul b\u0103rba\u0163ilor \u015fi b\u0103ie\u0163ilor, care au ajuns s\u0103 aib\u0103 o cultur\u0103 divergent\u0103 de mainstream, mai ales \u00een spa\u0163iul online. Este denumit\u0103 uneori, colocvial, manosphere\u201d, puncteaz\u0103 Robert Santa.<\/p>\n

\nCe se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia? Manuela Manca\u015f poveste\u015fte c\u0103, \u00een cadrul studiului derulat, \u201eprima dintre afirma\u0163iile care ne-au surprins foarte tare \u015fi care atest\u0103 acest neoconservatorism al b\u0103rba\u0163ilor tineri se leag\u0103 de rolul femeii \u00een societate. Iar \u00een r\u00e2ndul b\u0103rba\u0163ilor tineri observ\u0103m o diferen\u0163\u0103 foarte mare de percep\u0163ie fa\u0163\u0103 de femeile tinere\u201d.<\/p>\n

\n30% dintre b\u0103rba\u0163ii tineri (18\u201324 de ani) consider\u0103 c\u0103 femeile ar trebui s\u0103 se concentreze mai mult pe cas\u0103 \u015fi familie dec\u00e2t pe carier\u0103. \u00cen schimb, doar 9% dintre tinere sunt de aceast\u0103 p\u0103rere, ceea ce arat\u0103 progresismul lor, idee aflat\u0103 \u00een contrapondere cu conservatorismul b\u0103rba\u0163ilor tineri.<\/p>\n

\nExist\u0103 diferen\u0163e importante de opinii \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte percep\u0163ia legat\u0103 de standardul de via\u0163\u0103. 67% dintre femei spun c\u0103 nivelul de trai este acum mai bun dec\u00e2t era \u00een trecut, fa\u0163\u0103 de doar 40% dintre b\u0103rba\u0163ii tineri. \u201eUn alt aspect pe care noi l-am m\u0103surat, care are o leg\u0103tur\u0103 cumva tangen\u0163ial\u0103 cu neoconservatorismul versus progresismul femeilor, este predispozi\u0163ia de a ajuta persoane necunoscute. Atunci c\u00e2nd vine vorba despre disponibilitatea de a oferi ajutor unor necunoscu\u0163i pe strad\u0103, femeile tinere sunt mult mai dispuse s\u0103 o fac\u0103 dec\u00e2t b\u0103rba\u0163ii.\u201d<\/p>\n

\nTotu\u015fi, neoconservatorismul nu este \u00een rela\u0163ie direct propor\u0163ional\u0103 cu ata\u015famentul fa\u0163\u0103 de tradi\u0163ii. Astfel, explic\u0103 Manuela Manca\u015f, b\u0103rba\u0163ii tineri nu consider\u0103 c\u0103 tradi\u0163iile trebuie p\u0103strate \u00een timp \u2013 fie c\u0103 vorbim despre re\u0163ete, obiceiuri \u015fi a\u015fa mai departe. Aceasta este o preocupare mai degrab\u0103 a genera\u0163iilor de peste 35 de ani sau a femeilor, chiar \u015fi a celor tinere.<\/p>\n

\nDiferen\u0163ele ideologice, de abordare \u015fi de perspectiv\u0103 tot mai mari dintre genuri pot genera scenarii pentru un viitor care nu arat\u0103 deloc bine, aten\u0163ioneaz\u0103 Manuela Manca\u015f. \u201eDac\u0103 acest clivaj ideologic continu\u0103 s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103, nu se vor mai forma familii, natalitatea va sc\u0103dea foarte mult \u015fi vor c\u0103dea multe alte piese de domino schimb\u00e2nd societatea a\u015fa cum o \u015ftim acum.\u201d<\/p>\n

\nRobert Santa d\u0103 exemplul unor state precum Coreea de Sud, unde s-a ajuns la un clivaj aproape absolut \u00eentre tineri \u015fi tinere \u015fi unde exist\u0103 deja un impact social profund. \u201e\u00cen segmentul de v\u00e2rst\u0103 20\u201330 de ani, rata de formare a cuplurilor a intrat \u00eentr-un picaj total, pentru c\u0103, evident, f\u0103r\u0103 un minim de comuniune ideologic\u0103 este dificil s\u0103 convie\u0163uie\u015fti cu o alt\u0103 persoan\u0103.\u201d<\/p>\n

\nDe-a lungul anilor, \u00een Rom\u00e2nia au fost f\u0103cu\u0163i pa\u015fi importan\u0163i, iar discriminarea femeilor \u00een anii 2000 era mult mai puternic\u0103 dec\u00e2t \u00een prezent. \u00cens\u0103, \u00een timp ce femeile percep schimb\u0103rile ca fiind pozitive, unii b\u0103rba\u0163i le resimt drept negative. Maria Predoiu, cofondator si director executiv al CampioMATE, observ\u0103 c\u0103 pentru o perioad\u0103 foarte lung\u0103 de timp, la nivel global feminismul a fost o mi\u015fcare intens\u0103, vizibil\u0103 \u015fi foarte activ\u0103. \u201eFemeile au avut un sens, un ideal, o mi\u015fcare care s\u0103 \u00eencurajeze acest progres \u015fi s\u0103 le schimbe statutul social. Dar nu a existat nicio mi\u015fcare similar\u0103 care s\u0103 redefineasc\u0103 rolul b\u0103rbatului \u00eentr-o societate \u00een evolu\u0163ie.\u201d<\/p>\n

\n

\nCe este<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

\nneoconservatorismul?<\/strong> <\/span><\/span><\/p>\n

\n\u2022 Revenire reactiv\u0103 la tradi\u0163ie, autoritate \u015fi stabilitate \u00eentr-o er\u0103 dominat\u0103 de discursul progresist.<\/span><\/span><\/p>\n

\n\u2022 \u00cen mod nea\u015fteptat, acest trend este vizibil \u00een r\u00e2ndul Genera\u0163iei Z \u015fi al Milenialilor, adesea cu o divizare de gen: tinerii b\u0103rba\u0163i \u00eenclin\u0103 spre valori conservatoare, \u00een timp ce tinerele femei r\u0103m\u00e2n mai progresiste.<\/span><\/p>\n

\n

\n\u00cen acest vid de sens, de redefinire a rolului b\u0103rbatului \u00een societate, \u00een familie \u015fi \u00een mediul profesional, au ap\u0103rut o serie de voci extrem de atractive pentru tinerii care nu aveau alte modele \u015fi care au reu\u015fit s\u0103 ocupe acest spa\u0163iu conversa\u0163ional, oferind un model care nu este neap\u0103rat benefic.<\/p>\n

\n\u201eCe \u00eenseamn\u0103 asta? Este mai degrab\u0103 un risc sau poate fi o oportunitate? Eu a\u015f vedea acest teritoriu ca fiind extraordinar de generos, cu oportunit\u0103\u0163i at\u00e2t \u00een zona educa\u0163ional\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cea de branding \u015fi marketing. Este loc pentru voci, pentru mi\u015fc\u0103ri, pentru catalizatori, pentru magne\u0163i care s\u0103 creeze un sens mult mai interesant pentru b\u0103rba\u0163i, astfel \u00eenc\u00e2t rolul lor \u00eentr-o societate \u00een care femeia a evoluat \u015fi \u015fi-a redus dependen\u0163a de providerul masculin s\u0103 poat\u0103 fi definit \u00eentr-un mod pozitiv\u201d, afirm\u0103 Maria Predoiu.<\/p>\n

\nDiferen\u0163ele de mentalitate \u015fi de comportament \u00eentre genuri pot produce dezechilibre majore. Maria Predoiu d\u0103 exemplul Japoniei, unde natalitatea reprezint\u0103 o problem\u0103 major\u0103: nu se mai formeaz\u0103 cupluri durabile \u201epentru c\u0103 femeile din Japonia sunt foarte independente, nu mai au nevoie s\u0103 fie sprijinite de modelul masculin de alt\u0103dat\u0103, iar modelul masculin nu s-a adaptat acestei realit\u0103\u0163i. \u00cen plus, \u00een Japonia realitatea digital\u0103 este mult mai avansat\u0103 dec\u00e2t \u00een Europa. \u00cen mediul digital ob\u0163ii bucurii rapid, f\u0103r\u0103 efort. \u00cens\u0103 o rela\u0163ie presupune efort, iar tinerii nu \u015ftiu s\u0103 depun\u0103 acest efort, nu sunt obi\u015fnui\u0163i cu el \u00een via\u0163a de zi cu zi\u201d.<\/p>\n

\nO rela\u0163ie presupune, a\u015fadar, efort. Toate aceste cauze au provocat o situa\u0163ie \u00een care peste 40% dintre tinerii japonezi nu au experimentat p\u00e2n\u0103 la 35 de ani nicio rela\u0163ie uman\u0103 real\u0103. Oficialii din Japonia, \u00een\u0163eleg\u00e2nd aceast\u0103 problem\u0103, \u201einvestesc \u00een educa\u0163ie pentru a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe tineri s\u0103 rela\u0163ioneze. De\u015fi exist\u0103 interes pentru rela\u0163ionare, nu mai exist\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi abilit\u0103\u0163ile necesare. Guvernul japonez investe\u015fte pentru a ajuta tinerii s\u0103 reconstruiasc\u0103 aceast\u0103 punte. Probabil c\u0103 \u015fi \u00een societatea noastr\u0103 tinerii de ambele genuri au un obicei mai redus de a face efort rela\u0163ional dec\u00e2t alte genera\u0163ii.\u201d<\/p>\n

\n\u015ei pentru c\u0103, \u00een cadrul genera\u0163iilor, exist\u0103 diferen\u0163e at\u00e2t de mari de percep\u0163ie, atitudine \u015fi mentalitate, segmentarea clasic\u0103 pe paliere de v\u00e2rst\u0103 nu mai este o solu\u0163ie suficient\u0103. Pentru a r\u0103m\u00e2ne relevante, m\u0103rcile \u015fi companiile trebuie s\u0103 continue s\u0103 vorbeasc\u0103 pe limba consumatorilor. Mai mult, m\u0103rcile pot avea rolul de a crea pun\u0163i, pentru c\u0103 pot fi modele \u015fi surse de inspira\u0163ie prin mesajele pe care le transmit.<\/p>\n

\n\u00cen acest context, \u201eeste nevoie de actori credibili, educa\u0163ie, comunit\u0103\u0163i, branduri, care s\u0103 construiasc\u0103 un sens pozitiv, s\u0103n\u0103tos \u015fi compatibil cu prezentul pentru identit\u0103\u0163ile colective; altfel, spa\u0163iul r\u0103m\u00e2ne capturat de extreme\u201d, puncteaz\u0103 Manuela Manca\u015f.<\/p>\n

\nToleran\u0163a de a asculta opinii scade, apetitul de conflict cre\u015fte, alimentat ini\u0163ial de siguran\u0163a oferit\u0103 de spa\u0163iul din spatele ecranelor. Efectele acestei tendin\u0163e sociale se resimt \u00een politic\u0103, la locul de munc\u0103, \u00een reac\u0163iile fa\u0163\u0103 de tot ceea ce produce nemul\u0163umire sau disconfort.<\/p>\n

\n\u201eUn fel de pumn \u00een gur\u0103 preventiv\u201d este descrierea plastic\u0103 a acestui tip de manifestare. Robert Santa poveste\u015fte c\u0103 a detectat fenomenul de fragilitate conflictual\u0103 \u00een perioada 2013-2014, \u00een literatura despre Statele Unite. Ce se \u00eent\u00e2mpla acolo? Erau studen\u0163i care cereau anumite etichete pentru cursuri, solicit\u00e2nd apari\u0163ia unui trigger warning \u00een cazul \u00een care subiectele erau foarte sensibile sau nu se sim\u0163eau confortabil cu con\u0163inutul. Astfel a \u00eenceput un efect de bulg\u0103re de z\u0103pad\u0103, \u00een urma c\u0103ruia s-a conturat un soi de cenzur\u0103 a anumitor con\u0163inuturi din zona universitar\u0103.<\/p>\n

\n\u201eUlterior s-a identificat faptul c\u0103, de fapt, este vorba despre un teren mai larg, legat de modul \u00een care sunt percepute opiniile diferite sau cele provenite din spectre ideologice diferite. Concret, opiniile diferite au ajuns s\u0103 fie percepute ca un soi de agresiune, iar unele persoane au devenit din ce \u00een ce mai concentrate pe propria viziune ideologic\u0103 asupra lumii, devenind relativ intolerante fa\u0163\u0103 de viziunile celorlal\u0163i. Acest lucru a degenerat \u00een ceea ce ast\u0103zi este numit, \u00een general, conflict cultural (culture wars) \u00een Statele Unite, unde vedem c\u0103 ambele tabere ideologice \u00eencearc\u0103 s\u0103 reduc\u0103 la t\u0103cere cealalt\u0103 tab\u0103r\u0103, acuz\u00e2nd-o c\u0103 ar dori s\u0103 fac\u0103 acela\u015fi lucru\u201d, puncteaz\u0103 cercet\u0103torul.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u00cen opinia lui Robert Santa, acest trend este destul de problematic \u015fi el consider\u0103 c\u0103 explic\u0103, cel pu\u0163in par\u0163ial, \u015fi apari\u0163ia clivajelor din zona de gen. \u201eVorbim \u015fi despre o hiperindividualizare: practic, triburile ideologice tind s\u0103 fie tot mai mici, definite de comunit\u0103\u0163i online \u015fi tot mai specifice. \u00cen momentul \u00een care anumite idei, concepte sau moduri de a vedea lucrurile devin parte a identit\u0103\u0163ii, \u00een general nu apar reac\u0163ii foarte pozitive \u00een interac\u0163iunea cu cei din exterior.\u201d<\/p>\n

\nExist\u0103 modific\u0103ri de mentalitate mai ales \u00een r\u00e2ndul genera\u0163iilor tinere. Este vizibil\u0103 cre\u015fterea fenomenului numit neuroticism – niveluri mai ridicate de anxietate \u015fi stres provocate de interac\u0163iunea cu spa\u0163iile sociale – dublat\u0103 de reducerea nivelului de agreabilitate \u00een rela\u0163iile interpersonale. \u201ePractic, avem simultan o toleran\u0163\u0103 mai sc\u0103zut\u0103 fa\u0163\u0103 de opinii diferite, care nu este cuplat\u0103 cu deschiderea de a aplana conflictele sau de a le evita. Vedem, \u00een acela\u015fi timp, intrarea \u00een conflict urmat\u0103 de lipsa de toleran\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de r\u0103spunsul la conflict. \u015ei nu vorbim doar despre o reac\u0163ie asumat\u0103, direct\u0103, ci \u015fi despre una interiorizat\u0103 – de anxietate \u015fi stres – pe care o resimt persoanele respective\u201d, observ\u0103 reprezentantul Rethink.<\/p>\n

\n\u00cen plus, completeaz\u0103 acesta, copiii din prezent ajung la maturitate f\u0103r\u0103 a fi preg\u0103ti\u0163i s\u0103 reac\u0163ioneze la puncte de vedere diferite sau s\u0103 le tolereze. \u201eDin nefericire, social media \u00eencurajeaz\u0103 aceste tendin\u0163e de apetit pentru conflict dar toleran\u0163\u0103 sc\u0103zut\u0103 la acesta. Vedem \u015fi o cre\u015ftere a stresului pe care efectiv \u00eel resimt persoanele respective atunci c\u00e2nd sunt scoase din zona lor de confort. Practic, aceasta este tendin\u0163a de hipersegmentare pe care o observ\u0103m \u00een zeci \u015fi zeci de contexte\u201d, explic\u0103 Robert Santa. El ofer\u0103 \u015fi un exemplu de manifestare a acestui fenomen, legat de numele copiilor, care ast\u0103zi sunt extrem de atomizate; \u00een trecut existau mult mai pu\u0163ine op\u0163iuni.<\/p>\n

\nManuela Manca\u015f este de p\u0103rere c\u0103 agresivitatea din online poate fi explicat\u0103 \u015fi prin faptul c\u0103 ecranul func\u0163ioneaz\u0103 ca un soi de protec\u0163ie, identitatea fiind adesea necunoscut\u0103. \u201eTendin\u0163a de agresivitate este mare \u00een contrapunere de idei \u015fi la declan\u015farea conflictului, dar apoi intr\u0103m \u00eentr-o faz\u0103 \u00een care nu \u015ftim s\u0103 gestion\u0103m conflictul. \u00cendeosebi \u00een r\u00e2ndul tinerilor este vizibil acest lucru.\u201d Gradul de cooperare \u00een Rom\u00e2nia este cel mai sc\u0103zut \u00een r\u00e2ndul tinerilor. Iar \u00een studiile globale se observ\u0103 c\u0103 scorurile de cooperare s-au redus pe toate palierele de v\u00e2rst\u0103, cu un picaj mai abrupt \u00een r\u00e2ndul tinerilor.<\/p>\n

\n\u201eAcest neuroticism – instabilitate emo\u0163ional\u0103 sau anxietate – se leag\u0103 de faptul c\u0103 te \u00eengrijorezi adesea de lucruri m\u0103runte din jurul t\u0103u, c\u0103 te sim\u0163i cople\u015fit de tot ceea ce te \u00eenconjoar\u0103, de responsabilit\u0103\u0163i \u015fi de contexte\u201d, explic\u0103 reprezentanta AHA Moments. Studiul Pareto arat\u0103 c\u0103, \u00een r\u00e2ndul tinerilor, exist\u0103 procente mult mai mari de anxietate dec\u00e2t \u00een alte segmente de v\u00e2rst\u0103. De\u015fi cooperarea este mai sc\u0103zut\u0103 la tineri, sc\u0103deri apar \u015fi \u00een celelalte grupe de v\u00e2rst\u0103, ceea ce sugereaz\u0103 un fenomen generalizat, nu doar o \u201efaz\u0103\u201d a unei genera\u0163ii.<\/p>\n

\n

\nCe este<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

\nfragilitatea conflictual\u0103?<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

\n\u2022 Un paradox: oamenii sunt mai pu\u0163in rezilien\u0163i emo\u0163ional, dar \u00een acela\u015fi timp mai predispu\u015fi la confruntare.<\/span><\/p>\n

\n\u2022 Rezultatul este o form\u0103 de agresivitate fragil\u0103, o combina\u0163ie \u00eentre hipersensibilitate \u015fi disponibilitatea de a lupta.<\/span><\/p>\n

\n\u2022 Remodeleaz\u0103 politica, locurile de munc\u0103 \u015fi rela\u0163iile dintre consumatori \u015fi organiza\u0163ii.<\/span><\/p>\n

\n\u2022 Implic\u0103 interac\u0163iuni cu publicuri care escaladeaz\u0103 mai repede \u015fi sunt mai greu de calmat.<\/span><\/p>\n

\n

\n\u00cen plus, femeile, indiferent de v\u00e2rst\u0103, raporteaz\u0103 niveluri mai ridicate de suprasolicitare \u015fi anxietate, ceea ce adaug\u0103 presiune asupra dinamicii sociale \u015fi asupra disponibilit\u0103\u0163ii pentru compromis.<\/p>\n

\nMaria Predoiu este de p\u0103rere c\u0103 s-a ajuns la un grad foarte ridicat de oboseal\u0103 \u015fi epuizare, mai ales din cauza algoritmilor din social media, care promoveaz\u0103 reac\u0163ii negative \u015fi conflicte. \u201eOamenii au fost dresa\u0163i ani de zile s\u0103 se comporte agresiv fa\u0163\u0103 de opiniile diferite. Cu prec\u0103dere \u00een social media a crescut acest fenomen; aici s-a dezvoltat aceast\u0103 fragilitate conflictual\u0103.\u201d<\/p>\n

\n\u201eO alt\u0103 dimensiune a acestei tendin\u0163e sociale\u201d, spune Manuela Manca\u015f, \u201eeste faptul c\u0103 ascultarea <ca s\u0103 r\u0103spund> (nu ca s\u0103 \u00een\u0163eleg) devine norma; empatia cere cadre \u015fi contexte care nu sunt scalabile \u00een formele standard de social media.\u201d<\/p>\n

\n\u00cen lipsa unui antrenament real pentru dialog, conflictul se mut\u0103 spre extreme: fie explozie, fie retragere; se pierde zona de negociere \u201ecalm\u0103\u201d, care men\u0163ine comunit\u0103\u0163ile func\u0163ionale.<\/p>\n

\nAstfel, \u201epentru mediul de business \u015fi pentru institu\u0163ii, comunicarea trebuie g\u00e2ndit\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere toleran\u0163a sc\u0103zut\u0103 la disconfort, pentru c\u0103 escaladarea este rapid\u0103 \u015fi costisitoare din punct de vedere reputa\u0163ional\u201d, observ\u0103 Manuela Manca\u015f.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nFiecare, pe propriul device<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

\nSuntem doar la un pas distan\u0163\u0103 de scenariile din filmele sau c\u0103r\u0163ile SF ce prezint\u0103 variante distopice de viitor \u00een care fiecare individ consum\u0103 drogul personalizat. Socializarea s-a redus masiv, iar ecranele capteaz\u0103 aten\u0163ia chiar \u015fi atunci c\u00e2nd oamenii se \u00eent\u00e2lnesc cu familia sau prietenii.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eVedem c\u0103 multe tipuri de consum, comportamente \u015fi tipuri de institu\u0163ii au intrat \u00een declin: de la cluburi, care \u00eenc\u0103 dinainte de criza economic\u0103 din 2008 au \u00eenceput s\u0103 se \u00eenchid\u0103 \u00een num\u0103r mare, p\u00e2n\u0103 la baruri, care se \u00eenchid \u00een foarte multe \u0163\u0103ri sau se transform\u0103 \u00een alte tipuri de engagement\u201d, explic\u0103 Robert Santa. \u00cen plus, adaug\u0103 el, a crescut foarte mult consumul take-away \u00een detrimentul consumului \u00een afara gospod\u0103riei, iar, per total, \u00een r\u00e2ndul genera\u0163iei de tineri de ast\u0103zi a sc\u0103zut timpul alocat interac\u0163iunii cu prietenii. \u00cen mod obi\u015fnuit, poveste\u015fte reprezentantul Rethink, exista un parcurs relativ liniar: o persoan\u0103 ajungea la 18 ani, urma o perioad\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani \u00een care avea foarte multe interac\u0163iuni cu un cerc social destul de divers \u015fi larg, iar apoi, de regul\u0103, urma formarea unei familii, moment \u00een care num\u0103rul de interac\u0163iuni sociale sc\u0103dea semnificativ \u015fi se muta preponderent \u00een interiorul familiei.<\/p>\n

\n\u201eAcum vedem aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 formarea familiei. Sunt mult mai pu\u0163ine interac\u0163iuni sociale \u00een r\u00e2ndul Gen Z, precum \u015fi alte schimb\u0103ri de comportament. Una dintre ele mi se pare fascinant\u0103: sc\u0103derea consumului de alcool \u00een foarte multe \u0163\u0103ri, iar interesant este c\u0103 aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 este transversal\u0103 ideologic. O vedem \u015fi la tineri cu puncte de vedere mai degrab\u0103 conservatoare.\u201d Aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 pare s\u0103 coincid\u0103 cu sc\u0103derea dramatic\u0103 a num\u0103rului de ore petrecute \u00een contexte sociale reale, odat\u0103 cu apari\u0163ia smartphone-urilor, mutarea internetului pe telefoanele mobile \u015fi dezvoltarea social media, care devine din ce \u00een ce mai mult solo media. Mutarea timpului liber din socializarea offline spre spa\u0163iul privat\/digital reduce expunerea la interac\u0163iuni informale, care \u00een mod normal construiesc \u00eencredere, toleran\u0163\u0103 \u015fi abilit\u0103\u0163i sociale.<\/p>\n

\n

\n\u201eI-am \u00eentrebat pe oameni unde petrec mai mult timp. 2024 e punctul \u00een care rela\u0163iile interumane sunt puse \u00een balan\u0163\u0103 exact pe acela\u015fi palier cu zona digital\u0103. Ceea ce e \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor.\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

\nManuela Manca\u015f, managing director \u015fi fondator, AHA Moments<\/span><\/strong><\/p>\n

\n

\nExist\u0103 \u015fi o fr\u00e2n\u0103 economic\u0103 real\u0103: costul socializ\u0103rii cre\u015fte, iar presiunile structurale (de exemplu, cele legate de locuire) \u00eei determin\u0103 mai ales pe tineri s\u0103 \u00ee\u015fi reduc\u0103 via\u0163a social\u0103 offline. \u201eCosturile economice, \u00eentr-o perioad\u0103 de restric\u0163ie, sunt cu at\u00e2t mai importante pentru tineri, care sunt supu\u015fi unor presiuni economice uria\u015fe. Au dificult\u0103\u0163i \u00een a accesa o locuin\u0163\u0103, iar multe dintre m\u0103surile luate de societate tind s\u0103 \u00eei penalizeze involuntar. Un exemplu pe care \u00eel dau foarte des este cel al normelor energetice pentru cl\u0103diri. Inten\u0163ia este bun\u0103, impactul tehnic este pozitiv, pentru c\u0103 reduci, de pild\u0103, facturile la energie.\u201d \u00cens\u0103 costul de achizi\u0163ie al locuin\u0163elor eficiente energetic este mai mare dec\u00e2t \u00een cazul celor care nu respect\u0103 aceste norme, ceea ce cre\u015fte presiunea economic\u0103 asupra persoanelor de 20\u201330 de ani.<\/p>\n

\nManuela Manca\u015f poveste\u015fte c\u0103 a observat sc\u0103deri ale timpului petrecut \u00een spa\u0163iile offline: \u201eAm \u00eenceput s\u0103 ne uit\u0103m la HoReCa, pentru c\u0103 asta identificasem \u00een datele \u015fi analizele globale; am v\u0103zut o sc\u0103dere care poate fi corelat\u0103 cu infla\u0163ia. Doar c\u0103 observ\u0103m acela\u015fi tip de sc\u0103deri \u015fi \u00een r\u00e2ndul persoanelor din palierul Pareto (20% dintre rom\u00e2nii cu cele mai mari venituri \u2013 n.red.), care au un alt tip de confort atunci c\u00e2nd vine vorba de venituri \u015fi de alocarea banilor.\u201d<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte, \u00een ceea ce prive\u015fte plimb\u0103rile \u00een aer liber – un spa\u0163iu accesibil oricui, nu doar celor care fac parte dintr-un grup restr\u00e2ns – sunt vizibile reduceri \u00een r\u00e2ndul publicului general, dar mai pu\u0163in \u00een r\u00e2ndul publicului Pareto. \u00cen acest caz, diferen\u0163a nu este determinat\u0103 de venituri – care ar fi putut explica consumul din HoReCa -, ci este legat\u0103 de mentalitate \u015fi de preocuparea acestei categorii pentru propria s\u0103n\u0103tate. \u201e\u00cen ceea ce prive\u015fte vizitele acas\u0103 \u015fi mersul \u00een vizit\u0103, de\u015fi nu vorbim despre un spa\u0163iu ter\u0163, am vrut s\u0103 vedem dac\u0103 socializarea se limiteaz\u0103 \u00een mai multe forme. Observ\u0103m \u015fi aici reduceri, probabil legate tot de zona digital\u0103. Socializarea s-a mutat \u00een spa\u0163iul digital, fie \u00een social media, fie \u00een solo media. \u00cens\u0103 online socializ\u0103m foarte scurt \u015fi superficial, cu un spectru larg de oameni, dar cu foarte pu\u0163in\u0103 profunzime\u201d, afirm\u0103 reprezentanta AHA Moments. \u00cen schimb, consumul de social media este foarte ridicat.<\/p>\n

\n

\nCe este<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

\ndeclinul spa\u0163iilor ter\u0163e?<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

\n\u2022 Socializarea, interac\u0163iunile \u00een spa\u0163ii organizate fizice \u015fi timpul petrecut al\u0103turi de amici sunt toate \u00een sc\u0103dere.<\/span><\/p>\n

\n\u2022  \u201eAgora\u201d a fost \u00eentotdeauna centrul vie\u0163ii comunitare, democra\u0163iei la firul ierbii, etc. Declinul acesteia are implica\u0163ii complexe.<\/span><\/p>\n

\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte balan\u0163a dintre timpul petrecut cu cei dragi \u015fi cel petrecut \u00een spa\u0163iul digital, 61% dintre responden\u0163ii studiului afirm\u0103 c\u0103 prefer\u0103 compania oamenilor din jur. Totu\u015fi, doar 38% dintre ei simt c\u0103 dispozitivele le afecteaz\u0103 rela\u0163iile personale, \u201eceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fie se afl\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 neutr\u0103, fie chiar 25% cred c\u0103 nu exist\u0103 niciun fel de influen\u0163\u0103 negativ\u0103. Poate este vorba despre o lips\u0103 de con\u015ftientizare a impactului\u201d, spune Manuela Manca\u015f.<\/p>\n

\n\u201eO alt\u0103 \u00eentrebare se leag\u0103 de verificarea telefonului chiar \u015fi \u00een compania altor persoane. Te sim\u0163i incomplet f\u0103r\u0103 gadgeturi? R\u0103spunsul este similar cu cel pe care l-ai da \u00een cazul oric\u0103rui viciu: ai nevoie de prezen\u0163\u0103 \u015fi de frecven\u0163\u0103. \u00cen ecua\u0163ia prezen\u0163\u0103 fizic\u0103 \u2013 aten\u0163ie digital\u0103, de\u015fi suntem \u00een acela\u015fi spa\u0163iu, fiecare st\u0103 pe telefonul lui, \u00een lumea lui, primindu-\u015fi doza de dopamin\u0103.\u201d<\/p>\n

\n\u00cen plus, oamenii declar\u0103 c\u0103 prefer\u0103 compania celor dragi, dar normalizeaz\u0103 situa\u0163ia de tipul \u201esuntem \u00eempreun\u0103 \u015fi totu\u015fi separa\u0163i\u201d, fiecare cu telefonul lui, ceea ce erodeaz\u0103 calitatea rela\u0163iilor.<\/p>\n

\nPentru reconstruc\u0163ia spa\u0163iilor ter\u0163e este nevoie de \u201emagne\u0163i\u201d – ritualuri, huburi, experien\u0163e recurente – care s\u0103 \u00eei scoat\u0103 pe oameni din logica izol\u0103rii. O direc\u0163ie probabil\u0103 a \u201enoului normal\u201d este tranzi\u0163ia c\u0103tre microcomunit\u0103\u0163i cu sens: mai pu\u0163ine grupuri mari \u015fi mai multe grupuri mici, legate de valori, practici \u015fi sentimentul de apartenen\u0163\u0103. \u201eLeg\u0103tura cu celelalte trenduri este puternic\u0103: atunci c\u00e2nd scad spa\u0163iile ter\u0163e, scade \u015fi \u00abexerci\u0163iul social\u00bb al dialogului, iar acest lucru poate amplifica at\u00e2t polarizarea, c\u00e2t \u015fi fragilitatea conflictual\u0103\u201d, conchide Manuela Manca\u015f.  <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ce \u00eel face pe un om fericit? Indiferent de statutul social, de v\u00e2rst\u0103, cele mai importante sunt rela\u0163iile interumane. Dar sunt tendin\u0163e sociale, asemeni unor pl\u0103ci tectonice, care vor genera tensiuni. \u00cen r\u00e2ndul tinerilor diferen\u0163ele de mentalitate se ad\u00e2ncesc. Oamenii se \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 tot mai mult, rela\u0163ioneaz\u0103 tot mai pu\u0163in. Ne ad\u00e2ncim tot mai mult \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698,512],"tags":[12946,13195,202,32938,200,15404,9970,7189,7183,17093],"class_list":["post-244520","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","category-revista-bm","tag-barbati","tag-cercetator","tag-cover-story","tag-derulare","tag-femei","tag-fericire","tag-relatii","tag-societate","tag-tendinte","tag-tensiuni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/244520","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=244520"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/244520\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=244520"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=244520"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=244520"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}