{"id":244507,"date":"2026-01-25T18:49:27","date_gmt":"2026-01-25T18:49:27","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=244507"},"modified":"2026-01-25T18:49:27","modified_gmt":"2026-01-25T18:49:27","slug":"radu-burnete-consilier-economic-prezidential-davos-2026-cum-vom-spori-relevanta-romaniei-in-noua-lume","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=244507","title":{"rendered":"Radu Burnete, consilier economic preziden\u0163ial: Davos 2026. Cum vom spori relevan\u0163a Rom\u00e2niei \u00een noua lume"},"content":{"rendered":"

\nThere is no investment climate without the certainty of equitable rule of law. Nobody will come in to invest in a country that\u2019s lawless, or of dubious legal tradition. I am determined under my administration to ensure the rule of law. The rule of law must prevail over any vested interests. \u2013 Prabowo Subianto (Davos, 2026)<\/strong><\/p>\n

\nEurope created modern history and risks being pushed out of it. \u2013 Krislatina Georgieva (Davos, 2026)<\/strong><\/p>\n

\nIf you do not want to be criticized do not ever do anything. \u2013 Yo-Yo Ma (Davos, 2026)<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen 1994, Rom\u00e2nia a semnat Parteneriatul pentru Pace cu NATO \u2014 primul pas concret spre ancorarea noastr\u0103 \u00een arhitectura de securitate occidental\u0103. Trei decenii mai t\u00e2rziu, la Davos, am v\u0103zut cum acea arhitectur\u0103 se transform\u0103 sub presiunea unor for\u0163e pe care pu\u0163ini le-au anticipat. \u00centre cele dou\u0103 momente se \u00eentinde povestea integr\u0103rii noastre europene \u015fi euroatlantice, dar \u015fi o lec\u0163ie despre c\u00e2t de repede se pot schimba regulile jocului interna\u0163ional.<\/p>\n

\nDecesul sistemului interna\u0163ional construit dup\u0103 1945 a fost constatat de at\u00e2tea ori, \u00een 2014 \u015fi 2016, \u00een 2022 sau \u00een 2026 \u00eenc\u00e2t \u00eentrebarea s-a transformat \u00een certitudine. Le va r\u0103m\u00e2ne istoricilor s\u0103 stabileasc\u0103 data exact\u0103 \u015fi nou\u0103 celor de acum s\u0103 vedem ce punem \u00een loc. Dac\u0103 istoria va re\u0163ine o dat\u0103 noi s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i c\u0103 tranzi\u0163ia dintre epoci nu este un proces chirurgical. Stingerea uneia se amestec\u0103 cu na\u015fterea alteia. Institu\u0163iile \u015fi ideile nu dispar, iau alte forme. Noua epoc\u0103 \u00eenmugure\u015fte prin cr\u0103p\u0103turile funda\u0163iei vechi sau dac\u0103 o face violent, va lua form\u0103 printre ruinele celei pe care a distrus-o sau chiar refolosind vechile c\u0103r\u0103mizi. Un c\u0103l\u0103tor atent prin frumoasa Rom\u0103 poate documenta la scar\u0103 mic\u0103 acest fenomen. Sau poate privi la Concertul Europei din 1815, care a murit \u015fi el \u00eencet, prin crize succesive \u2014 r\u0103zboaiele pentru unificarea Italiei (1859), R\u0103zboiul Austro-Prusac (1866), R\u0103zboiul Franco-Prusac (1870), R\u0103zboaiele Balcanice (1912-13) \u2014 \u00eenainte de pr\u0103bu\u015firea definitiv\u0103 \u00een iulie 1914. \u015ei atunci, observatorii au dezb\u0103tut \u201ec\u00e2nd exact a murit?\u201d timp de decenii.<\/p>\n

\nTr\u0103im la intersec\u0163ia unei lumi care moare \u015fi a uneia care se na\u015fte \u2014 \u015fi Davos 2026 a eviden\u0163iat aceast\u0103 tensiune cu claritate. Emmanuel Macron a vorbit despre o trecere spre o lume f\u0103r\u0103 reguli, \u00een care legea interna\u0163ional\u0103 este c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare \u015fi singura lege care pare s\u0103 conteze este cea a celui mai puternic. Mark Carney a fost \u015fi mai direct: tr\u0103im o ruptur\u0103, nu o tranzi\u0163ie \u2014 vechea ordine nu se mai \u00eentoarce. Pax Americana, multilateralismul, institu\u0163iile interna\u0163ionale sau globalizarea sunt \u00een retragere ca \u015fi multe alte lucruri care credeam c\u0103 definesc lumea noastr\u0103. Cifrele confirm\u0103 aceast\u0103 intui\u0163ie: comer\u0163ul global ca procent din PIB a crescut de la circa 25% \u00een 1970 la aproape 61% \u00een 2008, dar de atunci a stagnat sau chiar a sc\u0103zut \u2014 un punct de inflexiune pe care pu\u0163ini l-au observat la timp. Vechea ordine nu dispare complet. Vom continua s\u0103 avem comer\u0163 interna\u0163ional chiar dac\u0103 cu mai multe fric\u0163iuni \u015fi rea\u015fezat pe alte considerente de securitate sau autonomie strategic\u0103. Institu\u0163iile interna\u0163ionale vor continua s\u0103 joace un rol chiar dac\u0103 diminuat sau regionalizat. Ursula von der Leyen a punctat asta: nostalgia nu va readuce vechea ordine; s\u0103 sper\u0103m c\u0103 lucrurile revin la normal nu va rezolva dependen\u0163ele structurale pe care le avem. Este o oportunitate \u2014 de fapt, o necesitate \u2014 de a construi o nou\u0103 form\u0103 de independen\u0163\u0103 european\u0103.<\/p>\n

\nCe vine \u00een loc? Nu e simplu de spus. Analogia cu secolul XIX este util\u0103, dar are limitele ei. Cu siguran\u0163\u0103 vom avea din nou un sistem interna\u0163ional multipolar cu America \u015fi China ca juc\u0103tori dominan\u0163i. Uniunea European\u0103 are tot ce-i trebuie s\u0103 fie al treilea pol, s\u0103 trateze de la egal la egal cu China \u015fi SUA dac\u0103-\u015fi g\u0103se\u015fte unitatea. Sau poate Mark Carney are dreptate c\u0103 vor ap\u0103rea aceste coali\u0163ii ale puterilor mijlocii sau poate c\u0103 India, Indonezia, Brazilia, Iran, Rusia sau Japonia vor altera structural acest echilibru al puterilor \u00een func\u0163ie de evolu\u0163iile lor.<\/p>\n

\nUrmeaz\u0103 mult\u0103 incertitudine \u015fi schimb\u0103ri greu anticipabile. Mercantilismul are cu siguran\u0163\u0103 un reviriment. Istoria ne ofer\u0103 lec\u0163ii \u00eengrijor\u0103toare: Legea Smoot-Hawley din 1930 a redus importurile americane cu 66% \u00een patru ani (1929-1933) \u015fi a declan\u015fat ca represalii taxe vamale care au ad\u00e2ncit Marea Criz\u0103. Ast\u0103zi, taxele vamale medii americane au crescut de la 2,6% \u00een 2017 la aproape 7% ast\u0103zi \u2014 cel mai ridicat nivel din 1969 \u2014 iar SUA au impus taxe vamale care afecteaz\u0103 bunuri de peste 600 de miliarde de dolari. Suntem \u00eenc\u0103 departe de anii 1930, dar putem aluneca oric\u00e2nd \u00een acea direc\u0163ie. Cu siguran\u0163\u0103 vedem un alt fel de \u201dgunboat diplomacy\u201d cu instrumentele \u015fi tehnologia secolului XXI. Companiile multina\u0163ionale vor avea mult mai multe constr\u00e2ngeri politice, geografice \u015fi de securitate de luat \u00een calcul. Toate acestea le vor cre\u015fte costurile, le va \u00eencetini expansiunea \u015fi uneori le va pune \u00een fa\u0163a unor decizii costisitoare \u015fi foarte dificile.<\/p>\n

\nTarifele \u015fi coerci\u0163ia economic\u0103 vor deveni instrumente la ordinea zilei. Imigra\u0163ia se va reduce semnificativ, iar economiile care au nevoie de surplus de for\u0163\u0103 de munc\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi doreasc\u0103 imigran\u0163i vor recurge la robotic\u0103. Urm\u0103torul deceniu anun\u0163\u0103 o transformare a roboticii greu de imaginat acum, dar toate pre-condi\u0163iile sunt acolo: AI, mecanic\u0103 fin\u0103, nevoie imens\u0103 de robotizare. Cifrele sunt gr\u0103itoare: num\u0103rul de robo\u0163i industriali a ajuns la peste 4,5 milioane la nivel global, iar densitatea robotic\u0103 s-a dublat \u00een ultimii \u015fapte ani. Un raport McKinsey din noiembrie 2025 estimeaz\u0103 c\u0103 57% din orele de munc\u0103 pot fi automatizate cu tehnologia existent\u0103 \u2014 de la 30% \u00een 2023. Tesla anun\u0163\u0103 robo\u0163i umanoizi la 20.000 de dolari bucata p\u00e2n\u0103 \u00een 2027.<\/p>\n

\nM\u0103 tem c\u0103 va cre\u015fte semnificativ num\u0103rul disputelor teritoriale. Acest tabu a fost \u00eendep\u0103rtat \u015fi de aici un risc crescut de conflicte. Vor ap\u0103rea cu siguran\u0163\u0103 mi\u015fc\u0103ri politice noi, ideologii noi. Fiecare epoc\u0103 a avut parte de a\u015fa ceva. Deocamdat\u0103 s\u0103 ne preg\u0103tim de mult\u0103 incertitudine. Aceasta este radiografia momentului \u2014 o lume \u00een tranzi\u0163ie, cu reguli vechi care se erodeaz\u0103 \u015fi reguli noi care \u00eenc\u0103 nu s-au cristalizat. \u00centrebarea care conteaz\u0103 acum nu este dac\u0103 aceast\u0103 tranzi\u0163ie va avea loc, ci cum ne pozi\u0163ion\u0103m pentru ea.<\/p>\n

\nCert este c\u0103 melancolia pentru vechea lume nu este un instrument bun de naviga\u0163ie. Nici depresia. Poate fi mai r\u0103u dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 acum? Cu siguran\u0163\u0103. Pu\u0163ini realizeaz\u0103 c\u00e2t de scurte sunt episoadele istorice \u00een care libertatea este for\u0163a motrice a lumii \u015fi nu puterea sau for\u0163a brut\u0103. Poate fi mai bine? Depinde. Elon Musk spunea c\u0103 la nivel personal, via\u0163a este mai fericit\u0103 dac\u0103 tr\u0103ie\u015fti ca un optimist care se \u00een\u015fal\u0103, dec\u00e2t ca un pesimist care are dreptate. Dar pentru cei care fac politici publice, calculul e diferit: un \u201epesimist corect\u201d preg\u0103te\u015fte \u0163ara pentru riscuri care chiar se pot materializa. Istoria Rom\u00e2niei \u2014 1940, 1944, 1989 \u2014 ne sugereaz\u0103 c\u0103 a\u015ftept\u0103rile optimiste privind inten\u0163iile marilor puteri au fost uneori costisitoare. Solu\u0163ia este optimism la nivel personal, dar pesimism institu\u0163ional ca pruden\u0163\u0103 de stat.<\/p>\n

\nPlec\u00e2nd de la aceast\u0103 radiografie \u015fi pentru cei care a\u0163i avut r\u0103bdare p\u00e2n\u0103 aici haide\u0163i s\u0103 vedem ce avem de f\u0103cut (sau ce facem deja) ca \u0163ara noastr\u0103 s\u0103 poat\u0103 prospera sau m\u0103car traversa cu bine aceast\u0103 nou\u0103 epoc\u0103. V\u0103 spun deschis c\u0103 o transformare institu\u0163ional\u0103 nu e u\u015foar\u0103. Este poate unul dintre cele mai complexe procese din lume. Ascult\u00e2ndu-l tot pe Musk despre ce \u00ee\u015fi propun companiile lui s\u0103 fac\u0103 \u00een spa\u0163iu \u00een urm\u0103torii cinci ani mi-a trecut prin g\u00e2nd c\u0103 este poate mai simplu s\u0103 construie\u015fti o baz\u0103 pe Lun\u0103 dec\u00e2t s\u0103 reformezi o institu\u0163ie pe P\u0103m\u00e2nt \u015fi asta cred c\u0103 spune multe despre natura uman\u0103.<\/p>\n

\nDiploma\u0163ie economic\u0103<\/strong><\/p>\n

\nDiploma\u0163ia noastr\u0103 comercial\u0103 trebuie reinventat\u0103. Ca s\u0103 fim sinceri, trebuie inventat\u0103. Tr\u0103im dintr-o mitologie comunist\u0103 c\u00e2nd zice-se c\u0103 eram mare exportator. Realitatea era alta. Exportam produse ieftine \u015fi proaste la pre\u0163uri necompetitive, unor \u0163\u0103ri captive care nu prea aveau de ales. Ast\u0103zi Rom\u00e2nia export\u0103 bunuri de aproximativ 93 de miliarde de euro anual (sau 100 de miliarde de dolari), fa\u0163\u0103 de circa 11 miliarde de dolari \u00een 1989 \u2014 o cre\u015ftere de aproape 10 ori \u00een termeni nominali, dar incomparabil mai mare ca valoare ad\u0103ugat\u0103 \u015fi diversitate. Cu toate acestea, trebuie s\u0103 fim mai prezen\u0163i \u015fi mai agresivi comercial fiindc\u0103 iner\u0163ia imprimat\u0103 de globalizare \u015fi de intrarea pe pia\u0163a UE nu mai sunt suficiente.<\/p>\n

\nAvem nevoie de o adev\u0103rat\u0103 agen\u0163ie de comer\u0163 \u015fi investi\u0163ii. ARICE este o umbr\u0103 din ce ar trebui s\u0103 fie. Ne trebuie o agen\u0163ie care s\u0103 poat\u0103 duce companiile rom\u00e2ne\u015fti pe noi pie\u0163e \u015fi care s\u0103 poat\u0103 atrage investi\u0163ii str\u0103ine programat, calculat, acolo unde e nevoie. Exist\u0103 modele \u015fi se poate face \u00een 1-2 ani. Este prins\u0103 \u00een programul de guvernare \u015fi se lucreaz\u0103 la ea.<\/p>\n

\nCamera de Comer\u0163 a Rom\u00e2niei trebuie ajutat\u0103 (\u015fi ea trebuie s\u0103 se ajute pe sine) s\u0103 fie mai prezent\u0103 \u00een principalele noastre pie\u0163e. S\u0103 fie prezent\u0103 acolo cu oameni \u015fi resurse. S\u0103 fac\u0103 un lucru pe care pu\u0163ini l-au f\u0103cut: s\u0103 cultive gustul comer\u0163ului interna\u0163ional \u015fi al expansiunii \u00een r\u00e2ndul companiilor noastre. Suntem un popor foarte inventiv \u015fi descurc\u0103re\u0163, dar nu avem negustoria \u00een s\u00e2nge \u015fi nici impulsul de a cuceri pie\u0163e noi. E ceva ce se poate educa \u015fi aici \u015fcolile noastre economice au un rol important de jucat. \u015ei ele trebuie s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 oameni pentru noua lume.<\/p>\n

\nAmbasadele noastre au nevoie \u015fi ele de resurse suplimentare \u00een urm\u0103torii ani \u015fi sunt convins c\u0103 le vor primi pe m\u0103sur\u0103 ce deficitul bugetar este redus. Nu au suficien\u0163i oameni. Nu au suficien\u0163i bani. C\u00e2nd vine vorba de diploma\u0163ie avem preten\u0163ii mari, dar resurse pu\u0163ine.<\/p>\n

\nEste necesar un acord trans-partinic c\u0103 diploma\u0163ia noastr\u0103 comercial\u0103 \u015fi prezen\u0163a Rom\u00e2niei \u00een lume nu poate fi subiect de lupt\u0103 politic\u0103. Se poate. Am fost la Davos o echip\u0103 de trei mini\u015ftri din trei partide diferite \u015fi un consilier preziden\u0163ial (f\u0103r\u0103 apartenen\u0163\u0103 politic\u0103) \u015fi nu s-a sim\u0163it deloc tensiunea din \u0163ar\u0103. Ne-am coordonat, am colaborat, ne-am sprijinit reciproc \u015fi am avut interesul Rom\u00e2niei \u00een minte. \u00cen timp ce eram acolo ne-am coordonat cu cei de acas\u0103, cu cancelaria premierului sau cu pre\u015fedintele pe teme interna\u0163ionale care putea fi gestionate sau discutate la Davos. Am fost \u00eempreun\u0103, nu fiecare de capul s\u0103u. Recunosc: Davos a fost u\u015for \u2014 un mediu controlat, interna\u0163ional \u015fi f\u0103r\u0103 presiunile politice de acas\u0103. Testul real al cooper\u0103rii trans-partinice se d\u0103 \u00een Bucure\u015fti, sub presiunea electoratelor \u015fi a agendelor de partid.<\/p>\n

\nCompanii mai puternice, private \u015fi publice<\/strong><\/p>\n

\nAvem nevoie de mai multe companii rom\u00e2ne\u015fti care s\u0103 investeasc\u0103 \u00een afara \u0163\u0103rii. Cele private au nevoie de finan\u0163are \u015fi de \u00eencurajare. Cu o diploma\u0163ie \u00eent\u0103rit\u0103 \u015fi cu mai multe resurse companiile noastre vor \u015fti c\u0103 are cine s\u0103 le apere dac\u0103 dau de jurisdic\u0163ii complicate. Merit\u0103 o discu\u0163ie dac\u0103 un fond suveran sau o mic\u0103 parte din banii economisi\u0163i \u00een Pilonul 2 pot sprijini aceast\u0103 expansiune regional\u0103 a companiilor noastre. Este o discu\u0163ie care se mai poart\u0103 \u00een anumite locuri, dar pe care o voi sugera Guvernului \u015fi Autorit\u0103\u0163ii de Supraveghere Financiar\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen cazul companiilor de stat este vremea s\u0103 p\u0103r\u0103sim definitiv trecutul. Mai bine o m\u00e2n\u0103 de companii performante la nivel regional dec\u00e2t peste o mie repetente pe pia\u0163a intern\u0103. Companii care s\u0103 produc\u0103 bun\u0103stare \u015fi influen\u0163\u0103 \u00een regiune \u015fi pentru \u0163ar\u0103. L-am auzit pe pre\u015fedintele Indoneziei (\u0163ar\u0103 care trece printr-o profund\u0103 modernizare) anun\u0163\u00e2nd la Davos c\u0103 dore\u015fte s\u0103 privatizeze companiile de stat \u015fi s\u0103 recruteze pentru ele cei mai buni manageri din lume. Acesta este nivelul de ambi\u0163ie la care trebuie s\u0103 aspir\u0103m. Concret, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 continu\u0103m \u015fi noi s\u0103 list\u0103m minoritar companiile noastre, s\u0103 le \u00eencuraj\u0103m s\u0103 creasc\u0103 \u015fi s\u0103 se consolideze \u015fi s\u0103 recrut\u0103m cei mai buni manageri. \u015ei aici este nevoie de un acord politic c\u0103 vom l\u0103sa aceste companii \u00een pace, nu le mai numim conduceri controlate de partid \u015fi nu le mai umplem cu oameni nepreg\u0103ti\u0163i.<\/p>\n

\nCoeziune intern\u0103<\/strong><\/p>\n

\nDac\u0103 ne sabot\u0103m \u00eentre noi este greu s\u0103 fim relevan\u0163i \u00een exterior. Dup\u0103 ce am scris c\u0103 merg la Davos cele mai multe mesaje care au ajuns la mine au fost critice, de la cele viscerale \u015fi pline de ur\u0103, la cele benigne \u015fi inutile. Au fost pu\u0163ini oameni care au venit constructiv s\u0103 \u00eemi dea idei \u015fi sfaturi, s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 din experien\u0163a lor despre ce putem ob\u0163ine \u00een c\u00e2teva zile printre cei mai importan\u0163i lideri de business ai lumii. Am apreciat aceast\u0103 deschidere \u015fi le mul\u0163umesc. Avem nevoie de ea. Suntem prea des autodistructivi. Desigur, democra\u0163ia este zgomotoas\u0103 \u015fi mereu va fi a\u015fa, dar coeren\u0163a intern\u0103 \u00eenseamn\u0103 s\u0103 avem pu\u0163in mai mult\u0103 r\u0103bdare unii cu ceilal\u0163i.<\/p>\n

\nCe mai contribuie la coeren\u0163\u0103 intern\u0103? Justi\u0163ie onest\u0103 \u015fi reformat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t cet\u0103\u0163enii s\u0103 nu mai simt\u0103 c\u0103 tr\u0103iesc \u00eentr-o \u0163ar\u0103 de privilegia\u0163i. Sper ca \u00een urm\u0103toarele luni s\u0103 facem progrese semnificative aici. S\u0103 reducem s\u0103r\u0103cia \u015fi sentimentul c\u0103 unii au fost l\u0103sa\u0163i \u00een urm\u0103 \u00een ciuda progreselor enorme f\u0103cute de Rom\u00e2nia. Aici pe termen scurt vor da rezultate reformele actualului Guvern \u015fi programul de relansare, pe termen mediu va fi nevoie de o direc\u0163ie diferit\u0103. Ne mai trebuie servicii publice a c\u0103ror calitate s\u0103 sporeasc\u0103 \u015fi aici vor produce efecte at\u00e2t reforma administrativ\u0103 (chiar \u015fi asta limitat\u0103 despre care discut\u0103m acum) c\u00e2t \u015fi digitalizarea accelerat\u0103. Avem un vicepremier care coordoneaz\u0103 digitalizarea, are sprijinul premierului \u015fi pre\u015fedintelui \u015fi toate institu\u0163iile trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 nu mai exist\u0103 \u00eent\u00e2rziere \u015fi a\u015fteptare. Este o tem\u0103 pe care pre\u015fedintele o urm\u0103re\u015fte cu aten\u0163ie \u015fi ne vom implica s\u0103 finaliz\u0103m \u00een acest an ecosistemul carte electronic\u0103 de identitate-semn\u0103tur\u0103 electronic\u0103-wallet.<\/p>\n

\nDeficitul este o mare vulnerabilitate \u015fi trebuie redus cu aceea\u015fi vitez\u0103 ca p\u00e2n\u0103 acum. Iresponsabilitatea cu care el a fost l\u0103sat s\u0103 ajung\u0103 dincolo de 9% din PIB nu are voie s\u0103 se mai repete. Iat\u0103 un nou acord trans-partinic. Deficit de maximum 3-4% \u015fi doar pentru investi\u0163ii de relevan\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 sau ap\u0103rare, nu pentru cheltuieli curente. Un deficit mare \u015fi datorie extern\u0103 \u00een cre\u015ftere nu fac dec\u00e2t s\u0103 expun\u0103 Rom\u00e2nia \u00eentr-un context interna\u0163ional extrem de volatil.<\/p>\n

\nPuterea militar\u0103<\/strong><\/p>\n

\nTrebuie s\u0103 ne consolid\u0103m capacitatea militar\u0103. \u00centr-o lume mai periculoas\u0103 este iresponsabil s\u0103 nu te po\u0163i ap\u0103ra. S\u0103 lu\u0103m exemplul vecinilor no\u015ftri finlandezi pe care l-a eviden\u0163iat la Davos pre\u015fedintele Stubb. Cu o popula\u0163ie de pu\u0163in peste 5 milioane, Finlanda poate mobiliza \u00een c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni 280.000 de solda\u0163i \u015fi are aproximativ 900.000 de rezervi\u015fti. Aceast\u0103 cultur\u0103 a ap\u0103r\u0103rii s-a n\u0103scut din trauma R\u0103zboiului de Iarn\u0103 (1939-40), c\u00e2nd 300.000 de finlandezi au \u0163inut piept timp de luni de zile la peste 600.000 de solda\u0163i sovietici. Trauma a creat un consens na\u0163ional care a supravie\u0163uit chiar \u015fi neutralit\u0103\u0163ii din timpul R\u0103zboiului Rece. Finlanda cheltuie 2,4% din PIB pe ap\u0103rare; Rom\u00e2nia cheltuie 2,25% (cu angajamentul de a ajunge la 5% \u00een urm\u0103torii ani), dar capacitatea de mobilizare pe care o are Finlanda \u2014 280.000 din 5,5 milioane \u2014 ar \u00eensemna pentru noi aproximativ 1 milion de oameni mobilizabili din 19 milioane. Un reper util. Aici SAFE (Security Action for Europe) este un instrument esen\u0163ial pentru Rom\u00e2nia. \u00cen alta material voi scrie pe larg \u015fi despre asta. Dac\u0103 te po\u0163i ap\u0103ra contezi, dac\u0103 e\u015fti prad\u0103 u\u015foar\u0103, mai pu\u0163in. Dac\u0103 putem contribui la securitatea vecinilor suntem valoro\u015fi \u00eentr-o alian\u0163\u0103. Dac\u0103 ne cre\u015fte puterea militar\u0103 vom avea un cuv\u00e2nt mult mai greu de spus \u00een Uniunea European\u0103.<\/p>\n

\nEduca\u0163ie, cercetare, AI, robotizare<\/strong><\/p>\n

\nTradi\u0163iile noastre sunt frumoase \u015fi deosebite, dar trebuie s\u0103 le p\u0103str\u0103m \u00een suflete, nu \u00een via\u0163a noastr\u0103 economic\u0103 \u015fi social\u0103. Trebuie s\u0103 ne mi\u015fc\u0103m \u00een ritm cu lumea. Neo-p\u0103\u015funismul cu ap\u0103, hran\u0103, energie este un non-sens. Nu confunda\u0163i acest lucru cu preocup\u0103rile legitime pentru rezilien\u0163a lan\u0163urilor de aprovizionare \u2014 pe care chiar elitele de la Davos le \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 acum sub denumirea de \u201eautonomie strategic\u0103\u201d. Diferen\u0163a este \u00eentre diversificarea inteligent\u0103 a surselor \u015fi nostalgia pentru o autarhie care nu a existat niciodat\u0103. Tot Musk vorbea despre cum \u00een urm\u0103torul deceniu vom avea centre de date \u00een spa\u0163iu datorit\u0103 rachetelor reutilizabile \u015fi noi glorific\u0103m o \u00eenchipuit\u0103 via\u0163\u0103 ca \u00een secolul XIX? Str\u0103bunicii \u015fi str\u0103bunicii str\u0103bunicilor no\u015ftri au crescut \u00een bordeie de chirpici, f\u0103r\u0103 electricitate \u015fi ap\u0103 potabil\u0103, au tr\u0103it \u00een s\u0103r\u0103cie, au m\u00e2ncat prost \u015fi au murit la 30-40 de ani de boli care ast\u0103zi se vindec\u0103 \u00een c\u00e2teva zile. Viitorul apar\u0163ine robo\u0163ilor, inteligen\u0163ei artificiale, tehnologiei. World Economic Forum estimeaz\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 vor ap\u0103rea 170 de milioane de locuri de munc\u0103 noi, dar 92 de milioane vor disp\u0103rea \u2014 o restructurare de 22% a for\u0163ei de munc\u0103 globale. 39% din competen\u0163ele actuale vor deveni irelevante.<\/p>\n

\nTot \u00een Finlanda am descoperit un model demn de urmat: VTT, centrul de cercetare aplicat\u0103 al \u0163\u0103rii. VTT are 2.000 de angaja\u0163i, genereaz\u0103 venituri de 280 de milioane de euro anual \u015fi a dat na\u015ftere la peste 60 de companii spin-off care au atras investi\u0163ii de peste 500 de milioane de euro. Fondat \u00een 1942, VTT a evoluat organic de-a lungul deceniilor, integr\u00e2nd competen\u0163e diverse \u015fi transform\u00e2nd cercetarea finlandez\u0103 \u00eentr-un motor economic. Cum ar fi s\u0103 fuzion\u0103m toate centrele noastre de cercetare \u00eentr-un ecosistem unic, s\u0103 construim din fonduri europene un campus unde s\u0103-i aduce \u00eempreun\u0103 cu antreprenori \u015fi inovatori, cu fonduri de investi\u0163ii \u015fi cu autorit\u0103\u0163i astfel \u00eenc\u00e2t cercetarea rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 serveasc\u0103 nevoile actuale ale societ\u0103\u0163ii noastre?<\/p>\n

\nEuropa<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen fine, Uniunea European\u0103. Trebuie s\u0103 fie obiectivul nostru s\u0103 cre\u015ftem unitatea astfel \u00eenc\u00e2t Europa s\u0103 fie la egalitate cu America \u015fi cu China. Avem popula\u0163ie mare, tehnologie, companii extraordinare, resurse financiare \u015fi o pia\u0163\u0103 intern\u0103 mai mare dec\u00e2t cea american\u0103. Ceea ce lipse\u015fte Europei este s\u0103 ac\u0163ioneze concertat. Zelenskyy a exprimat aceast\u0103 frustrare cu franche\u0163e la Davos, numind continentul un caleidoscop fragmentat de puteri mici \u015fi mijlocii. Dac\u0103 ascult\u0103m de na\u0163ionali\u015fti vom ajunge o Europ\u0103 de pigmei pe care SUA \u015fi China \u00eei vor manevra dup\u0103 bunul plac. Dac\u0103 \u00eent\u0103rim Uniunea, reform\u00e2nd-o \u00een acela\u015fi timp pentru noua lume, avem o \u015fans\u0103 s\u0103 fim puternici \u00eempreun\u0103. Avem resurse; ne lipse\u015fte coeren\u0163a strategic\u0103. Cu ea, avem o \u015fans\u0103, s\u0103 salv\u0103m Ucraina \u015fi s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 niciunul dintre noi nu vom fi supu\u015fi unor presiuni nejustificate. Rom\u00e2nia va fi incomparabil mai sigur\u0103 \u00eentr-o Uniune European\u0103 puternic\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 fie politica noastr\u0103 de stat s\u0103 ajungem acolo c\u00e2t mai repede. Dar o Uniune mai integrat\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u015fi mai multe decizii luate la Bruxelles. Istoria recent\u0103 \u2014 criza zonei euro, criza migra\u0163iei din 2015 \u2014 arat\u0103 c\u0103 \u201eunitatea\u201d poate \u00eensemna uneori c\u0103 statele mai mici accept\u0103 termeni stabili\u0163i \u00een capitala European\u0103. De aceea, integrarea european\u0103 trebuie \u00eenso\u0163it\u0103 de capacitatea Rom\u00e2niei de a contribui, dincolo de a sta la masa unde se iau deciziile.<\/p>\n

\n*<\/p>\n

\nM\u0103 \u00eentorc la imaginea cu care am \u00eenceput: c\u0103l\u0103torul prin Roma care vede c\u0103r\u0103mizi vechi refolosite \u00een construc\u0163ii noi. Ce \u201ec\u0103r\u0103mizi\u201d avem noi, rom\u00e2nii, pe care le putem refolosi \u00een noua ordine mondial\u0103? Avem o pozi\u0163ie geografic\u0103 la intersec\u0163ia a trei spa\u0163ii strategice. Avem o popula\u0163ie educat\u0103 (\u00eenc\u0103) \u015fi adaptabil\u0103. Avem o experien\u0163\u0103 recent\u0103 de tranzi\u0163ie \u2014 poate cea mai dramatic\u0103 din Europa de Est \u2014 care ne-a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 schimbarea este posibil\u0103, chiar dac\u0103 dureroas\u0103. Avem Dun\u0103rea, Marea Neagr\u0103, terenuri agricole \u015fi resurse energetice. \u015ei avem, \u00een ciuda aparen\u0163elor, o capacitate de a ne reinventa c\u00e2nd contextul o cere.<\/p>\n

\nLumea de dup\u0103 1945 nu mai exist\u0103. Lumea care vine nu e \u00eenc\u0103 definit\u0103. \u00cen acest interval \u2014 care poate dura ani sau decenii \u2014 \u0163\u0103rile care vor prospera sunt cele care \u00ee\u015fi vor folosi vechile \u201dc\u0103r\u0103mizi\u201d pentru a construi ceva nou, nu cele care vor pl\u00e2nge dup\u0103 cl\u0103direa d\u0103r\u00e2mat\u0103. Rom\u00e2nia are de ales.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

There is no investment climate without the certainty of equitable rule of law. Nobody will come in to invest in a country that\u2019s lawless, or of dubious legal tradition. I am determined under my administration to ensure the rule of law. The rule of law must prevail over any vested interests. \u2013 Prabowo Subianto (Davos, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[15062,433],"class_list":["post-244507","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-consilier","tag-premier"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/244507","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=244507"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/244507\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=244507"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=244507"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=244507"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}