{"id":243729,"date":"2025-12-31T15:47:54","date_gmt":"2025-12-31T15:47:54","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=243729"},"modified":"2025-12-31T15:47:54","modified_gmt":"2025-12-31T15:47:54","slug":"povestea-carnatilor-din-topor-de-la-valcea-si-cum-a-ajuns-romania-la-15-produse-traditionale-recunoscute-in-uniunea-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=243729","title":{"rendered":"Povestea c\u00e2rna\u0163ilor din topor de la V\u00e2lcea \u015fi cum a ajuns Rom\u00e2nia la 15 produse tradi\u0163ionale recunoscute \u00een Uniunea European\u0103"},"content":{"rendered":"<p>\nRe\u0163eta de c\u00e2rna\u0163i f\u0103cu\u0163i din topor, transmis\u0103 de la bunici la p\u0103rin\u0163i \u015fi mai departe la copii, din Oltenia de sub munte, \u00een Mih\u0103e\u015fti, jude\u0163ul V\u00e2lcea, a primit recunoa\u015fterea european\u0103 dup\u0103 doi ani de eforturi \u015fi a devenit al cincisprezecelea produs rom\u00e2nesc cu indica\u0163ie geografic\u0103 protejat\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu luna noiembrie 2025. Re\u0163eta are o istorie de aproape un secol.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u201eRe\u0163eta este de la bunici \u015fi de la p\u0103rin\u0163i, din zona noastr\u0103, a Olteniei de sub munte, iar eu de c\u00e2nd eram copil \u015fi ulterior adolescent am participat la acest proces. Se \u00eent\u00e2mpla de obicei \u00een apropierea s\u0103rb\u0103torilor de Cr\u0103ciun. C\u00e2rna\u0163ii se f\u0103ceau exact cum avem \u015fi noi re\u0163eta acum, din carne de porc de lucru, adic\u0103 carnea rezultat\u0103 din fasonarea buc\u0103\u0163ilor de carne, fie ele pulp\u0103, spat\u0103, cotlet, ceaf\u0103 sau diafragm\u0103. Procentul de carne \u015fi gr\u0103sime este de 80% carne \u015fi 20% gr\u0103sime\u201d, spune Aurel Simion, administratorul companiei Avi-Giis, care a f\u0103cut demersurile pentru a atesta produsul la nivelul UE. El a fost prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect sus\u0163inut de Banca Transilvaniei \u015fi Penny.<\/p>\n<p>\nCompania \u00eei produce de peste 15 ani. Pe vremuri, carnea se toca de bunicii \u015fi str\u0103bunicii s\u0103i cu toporul sau barda. Aceast\u0103 metod\u0103 nu doar taie, ci \u015fi rupe \u015fi preseaz\u0103 carnea, ceea ce sparge proteinele \u015fi elibereaz\u0103 enzimele, iar procesul de fr\u0103gezire se accentueaz\u0103. Carnea se amestec\u0103 apoi cu condimente. \u00cen zona V\u00e2lcei se folose\u015fte, \u00een general, usturoi, cimbru, piper \u015fi sare de la Salina Ocnele Mari, cu care genera\u0163ii \u00eentregi au crescut.<\/p>\n<p>\n\u201e\u00cemi povesteau bunicii mei c\u0103 f\u0103ceau, la un moment dat, \u015fi comer\u0163 cu sare de la Ocnele Mari, \u00eentre zona submontan\u0103 a V\u00e2lcii \u015fi zona de c\u00e2mpie din jude\u0163ele Olt, Dolj \u015fi Teleorman. Sarea este un ingredient principal, sarea de la Ocnele Mari, folosit\u0103 pentru propriet\u0103\u0163ile ei specifice zonei noastre \u015fi se folosea \u00een c\u00e2rna\u0163i pentru p\u0103strare, maturare. Carnea se matura \u015fi se p\u0103stra, se malaxa, s\u0103 zic, cu m\u00e2inile, c\u00e2teva zile bune. Apoi se umpleau c\u00e2rna\u0163ii tot \u00een intestin de porc \u015fi se puneau la zv\u00e2ntat. Noi, \u00een zon\u0103, \u00eei puneam deasupra sobei sau a plitei, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t c\u00e2rnatul se usca la suprafa\u0163\u0103. \u015ei apoi c\u00e2rna\u0163ii pu\u015fi pe co\u015ful sobei, \u00eei afumau pe celul\u0103, pe lemn de fag, un proces care dureaz\u0103 circa \u015fase ore, la 80 de grade, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t ei se \u015fi usuc\u0103, se \u00eencre\u0163esc \u015fi \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 foarte bine suculen\u0163a \u015fi aromele condimentelor\u201d, a explicat Aurel Simion.<\/p>\n<p>\nCompania a adaptat re\u0163eta tradi\u0163ional\u0103 la prezent, respect\u00e2nd toate normele de igien\u0103 \u015fi salubritate, pentru c\u0103 un produs \u00eenregistrat la nivel european este supus controlului \u015fi poate fi verificat inclusiv de organismul de certificare. Acesta este al 15-lea produs rom\u00e2nesc recunoscut la nivelul UE. C\u00e2rna\u0163ii din Topor din V\u00e2lcea sunt rezultatul unui proces de recunoa\u015ftere european\u0103 care a durat doi ani.<\/p>\n<p>\n\u201eP\u00e2n\u0103 acum era un produs \u00eenregistrat la Ministerul Agriculturii, prin Ordinul 724, ca produs tradi\u0163ional atestat. Acum am dep\u0103\u015fit aceast\u0103 barier\u0103 \u015fi am trecut \u00eentr-o alt\u0103 clas\u0103, cea a produselor recunoscute de Uniunea European\u0103, ceea ce reprezint\u0103 o m\u00e2ndrie pentru noi. Este, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, o \u00eencununare a muncii, dar \u015fi o protec\u0163ie a denumirii, \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd, a re\u0163etei, pentru c\u0103 se face \u00eentr-o anumit\u0103 arie geografic\u0103\u201d, a men\u0163ionat Aurel Simion.<\/p>\n<p>\nAntreprenorul spune c\u0103, odat\u0103 cu intrarea Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103, este important ca Rom\u00e2nia s\u0103 \u00ee\u015fi promoveze produsele tradi\u0163ionale pe pia\u0163a european\u0103. Din jude\u0163ul V\u00e2lcea, C\u00e2rna\u0163ii din topor sunt singurul produs rom\u00e2nesc recunoscut la nivel european. La Ministerul Agriculturii, mai sunt \u00een analiz\u0103 12 produse.<\/p>\n<p>\nAstfel, Rom\u00e2nia face pa\u015fi solizi \u00een atestarea produselor, at\u00e2t la nivel na\u0163ional, c\u00e2t \u015fi european. \u0162ara, din punctul de vedere al lui Aurel Simion, are un bazin gastronomic bogat, format din produse tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti. Conform Ordinului 724, Rom\u00e2nia are \u00eenregistrate aproximativ 800-810 produse, cu un patrimoniu vast din care se pot selecta produse pentru a fi propuse Comisiei Europene spre recunoa\u015ftere.<\/p>\n<p>\n\u201eEu am \u00eencredere \u00een re\u0163etele rom\u00e2ne\u015fti, \u00een gastronomia rom\u00e2neasc\u0103. Sunt bune \u015fi cele italiene, f\u0103r\u0103 discu\u0163ie, \u015fi cele fran\u0163uze\u015fti sunt bune, dar cele mai bune sunt tot ale noastre, ale rom\u00e2nilor, pentru c\u0103 noi am crescut cu ele. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 sunt dovedite \u00een timp, am crescut cu ele \u015fi suntem s\u0103n\u0103to\u015fi. Deci \u00eencurajez produc\u0103torul rom\u00e2n s\u0103 atesteze produsele european. Din p\u0103cate, un agent economic care are produse \u00eenregistrate la ora actual\u0103 doar cheltuie \u015fi nu are niciun beneficiu, pentru c\u0103 s-au \u015fters toate facilit\u0103\u0163ile care erau: TVA-ul era mult mai mic, de 5%, comparativ cu 9%, c\u00e2t este la alimente\u201d, a spus el.<\/p>\n<p>\nAvi Giis are produse precum caltabo\u015ful oltenesc, toba olteneasc\u0103, jum\u0103rile de porc \u015fi c\u00e2rna\u0163ii cu usturoi, mu\u015fchiul perpelit. Ele se v\u00e2nd \u00een re\u0163elele de v\u00e2nzare na\u0163ionale \u015fi \u00een Italia, Olanda, Luxemburg, Anglia \u015fi Spania. \u201eProdusele noastre se g\u0103sesc \u015fi \u00een dou\u0103 hipermarketuri, \u00een b\u0103c\u0103nii \u015fi magazine tradi\u0163ionale din Bucure\u015fti, din V\u00e2lcea, din Craiova, din Constan\u0163a, din Deva, din Oradea. Deci suntem prezen\u0163i pe pia\u0163a na\u0163ional\u0103, inclusiv pe re\u0163elele noastre de v\u00e2nzare din afara Comunit\u0103\u0163ii Europene.\u201d<\/p>\n<p>\n\u00cen cazul jude\u0163ului V\u00e2lcea, Aurel Simion spune este num\u0103rul unu la retailul na\u0163ional cu capital autohton, cu trei companii cu re\u0163ele de peste 100 de unit\u0103\u0163i de desfacere. A\u015fadar, vede o atrac\u0163ie pentru prelucrare, ceea ce este un lucru foarte bun pentru dezvoltarea zonei. \u201eCa antreprenor trebuie s\u0103 faci investi\u0163ii, pentru c\u0103, dac\u0103 nu inovezi, dac\u0103 nu rebranduie\u015fti, dac\u0103 nu sco\u0163i produse noi, dac\u0103 nu e\u015fti \u00een trend cu tehnologia, atunci, u\u015for-u\u015for, ie\u015fi din pia\u0163\u0103. Deci facem investi\u0163ii, an de an, dar c\u00e2nd le faci, trebuie s\u0103 le g\u00e2nde\u015fti foarte bine, \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu cei care te finan\u0163eaz\u0103, \u00een special b\u0103ncile, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u015fi dovede\u015fti, prin business planul pe care \u00eel faci, c\u0103 e\u015fti rentabil.\u201d<\/p>\n<p>\nB\u0103ncile \u015fi fondurile de garantare \u00eencearc\u0103, \u00een ultimul timp, s\u0103 finan\u0163eze agricultura \u015fi activit\u0103\u0163ile din agricultur\u0103, ceea ce este un element \u00eencurajator pentru antreprenori, a mai spus Aurel Simion. \u201eRom\u00e2nia are poten\u0163ial, deci agricultura rom\u00e2neasc\u0103 are poten\u0163ial. Efectele politicilor agricole \u00eencep, u\u015for-u\u015for, s\u0103-\u015fi fac\u0103 sim\u0163it efectul.\u201d<\/p>\n<p>\nLa Avi Giis, pe l\u00e2ng\u0103 carnea de porc, antreprenorul ia \u00een calcul \u015fi procesarea altor tipuri de carne pentru a face produse procesate. Compania a avut \u00een 2024 o cifr\u0103 de afaceri de 18,9 milioane de lei \u00een 2024, cu un profit net de 1 milion de lei, av\u00e2nd circa 30 de angaja\u0163i, conform datelor de la Ministerul de Finan\u0163e.&nbsp;<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Re\u0163eta de c\u00e2rna\u0163i f\u0103cu\u0163i din topor, transmis\u0103 de la bunici la p\u0103rin\u0163i \u015fi mai departe la copii, din Oltenia de sub munte, \u00een Mih\u0103e\u015fti, jude\u0163ul V\u00e2lcea, a primit recunoa\u015fterea european\u0103 dup\u0103 doi ani de eforturi \u015fi a devenit al cincisprezecelea produs rom\u00e2nesc cu indica\u0163ie geografic\u0103 protejat\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu luna noiembrie 2025. Re\u0163eta are o istorie [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7541,17847,98],"class_list":["post-243729","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-produse","tag-recunoastere","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/243729","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=243729"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/243729\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=243729"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=243729"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=243729"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}