{"id":243700,"date":"2025-12-30T12:43:08","date_gmt":"2025-12-30T12:43:08","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=243700"},"modified":"2025-12-30T12:43:08","modified_gmt":"2025-12-30T12:43:08","slug":"asociatia-agricultura-integrata-durabila-economic-rentabila-a-pornit-cu-10-fermieri-in-2015-si-a-ajuns-la-50-in-prezent-nu-este-suficient-sa-vrei-sa-salvezi-planeta-trebuie-sa-atingi-si-ren","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=243700","title":{"rendered":"Asocia\u0163ia Agricultura Integrat\u0103 Durabil\u0103 Economic Rentabil\u0103 a pornit cu 10 fermieri \u00een 2015 \u015fi a ajuns la 50 \u00een prezent. \u201eNu este suficient s\u0103 vrei s\u0103 salvezi planeta. Trebuie s\u0103 atingi \u015fi rentabilitatea economic\u0103.\u201d"},"content":{"rendered":"<p>\n\u00cen 2015, c\u00e2nd a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 Asocia\u0163ia Agricultura Integrat\u0103 Durabil\u0103 Economic Rentabil\u0103 (AIDER), practicile de agricultur\u0103 durabil\u0103 \u015fi regenerativ\u0103 erau privite ca SF, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Arnaud Charmetant, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei AIDER. Pu\u0163ini fermieri le considerau solu\u0163ii aplicabile la scar\u0103 larg\u0103. Schimbarea a devenit vizibil\u0103 \u00een 2020, c\u00e2nd a fost o secet\u0103 sever\u0103, care a scos la iveal\u0103 vulnerabilit\u0103\u0163ile agriculturii conven\u0163ionale. De atunci, problemele climatice au persistat, iar interesul fermierilor pentru practici durabile a crescut an de an \u015fi agricultura regenerativ\u0103 a \u00eenceput s\u0103 fie perceput\u0103 ca o necesitate.<\/p>\n<p>\n\u201eTranzi\u0163ia spre no-till sau agricultura sustenabil\u0103, incluz\u00e2nd covor vegetal, permite s\u0103 folosim mai mult fertilitatea natural\u0103 a solului \u015fi, \u00een unele cazuri, poate duce la reducerea necesarului de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte f\u0103r\u0103 a avea o produc\u0163ie mai mic\u0103. Din propria experien\u0163\u0103, \u00een ferma pe care am condus-o p\u00e2n\u0103 acum, cele mai bune rezultate la culturile p\u0103ioase, recordurile de produc\u0163ie, le-am ob\u0163inut c\u00e2nd am trecut complet la sistemul no-till\u201d, a spus Arnaud Charmetant, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei AIDER, prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect sus\u0163inut de Banca Transilvania \u015fi Penny. El a fost CEO-ul unei ferme de peste 18.000 de hectare p\u00e2n\u0103 \u00een acest an.<\/p>\n<p>\nIdeea \u00eenfiin\u0163\u0103rii unei asocia\u0163ii a ap\u0103rut din nevoia fermierilor de a se asocia, pentru a se putea consulta \u00eentre ei \u015fi a dep\u0103\u015fi mai u\u015for dificult\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate. Asocia\u0163ia a fost fondat\u0103 \u00een anul 2015. Ini\u0163iativa a fost inspirat\u0103 de un model francez, unde exist\u0103 de mult timp, pe l\u00e2ng\u0103 Camera Agricol\u0103, grupuri de fermieri care se \u00eent\u00e2lnesc pentru a discuta aplicat problemele tehnice cu care se confrunt\u0103 \u00een activitatea lor. La \u00eenceput a pornit cu zece fermieri. Ast\u0103zi, sunt \u00een jur de 50 de fermieri asocia\u0163i.<\/p>\n<p>\nArnaud Charmetant a explicat c\u0103 asocierea este mai dificil\u0103 \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t \u00een Fran\u0163a, unde configura\u0163ia geografic\u0103 \u015fi structura rural\u0103 favorizeaz\u0103 fermele mici \u015fi cooperarea \u00eentre fermieri, inclusiv din punct de vedere social. \u00cen Rom\u00e2nia, distan\u0163ele mai mari \u015fi popula\u0163ia concentrat\u0103 \u00een zone urbane \u00eengreuneaz\u0103 colaborarea. La acestea se adaug\u0103 mo\u015ftenirea perioadei comuniste, care face ca procesul de asociere s\u0103 fie mai lent. \u00cen timp ce \u00een Fran\u0163a cooperativele func\u0163ioneaz\u0103 de sute de ani, \u00een Rom\u00e2nia ele sunt \u00eenc\u0103 la \u00eenceput. Cu toate acestea, interesul fermierilor pentru asociere este \u00een cre\u015ftere, iar dinamismul \u015fi spiritul antreprenorial din agricultur\u0103 sunt tot mai vizibile.<\/p>\n<p>\n\u201eAgricultura durabil\u0103 \u00eenseamn\u0103 men\u0163inerea unui nivel de produc\u0163ie sau chiar cre\u015fterea acestuia, av\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp un impact mai redus asupra mediului \u015fi folosind mai bine resursele pe care le avem la dispozi\u0163ie. Avem un mare noroc, pe care nu \u00eel con\u015ftientiz\u0103m suficient, c\u0103 Rom\u00e2nia are de soluri excep\u0163ional de bune, capabile s\u0103 furnizeze cantit\u0103\u0163i mari de produc\u0163ie. Un factor limitator r\u0103m\u00e2ne apa\u201d, a spus acesta.<\/p>\n<p>\nAgricultura durabil\u0103 \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fim concentra\u0163i pe sol, s\u0103 \u00eel protej\u0103m \u015fi s\u0103 \u00eel folosim responsabil. \u00cen compara\u0163ie cu Fran\u0163a, Rom\u00e2nia este situat\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 cu climat continental \u015fi se confrunt\u0103 mult mai des cu schimb\u0103rile climatice. Variabilitatea precipita\u0163iilor \u015fi extremele de temperatur\u0103 sunt mai accentuate, ceea ce face ca nevoia de schimbare \u015fi de adoptare a unor tehnologii noi s\u0103 fie mult mai mare dec\u00e2t \u00een Fran\u0163a, unde clima este mai bl\u00e2nd\u0103 \u015fi mai stabil\u0103.<\/p>\n<p>\n\u201eEste important\u0103 rentabilitatea economic\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 o atingem. Nu este suficient s\u0103 vrei s\u0103 salvezi planeta. O veste foarte bun\u0103 este c\u0103 fermierul din Rom\u00e2nia, u\u015for-u\u015for, \u00eencepe s\u0103 se schimbe. \u015ei nu m\u0103 refer aici neap\u0103rat la fermierii tineri. Este adev\u0103rat c\u0103 exist\u0103 o orientare mai mare a fermierilor tineri c\u0103tre astfel de practici\u201d, a spus Lauren\u0163iu Asimionesei, membru al Asocia\u0163iei AIDER.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22996793\/2\/laurentiu-asimionesei.png?height=350&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 350px;\" \/><\/p>\n<p>\n<em><b color:=\"\" font-family:=\"\" font-size:=\"\" sans=\"\" source=\"\">Lauren\u0163iu Asimionesei, membru Asocia\u0163ia AIDER:<\/b><span color:=\"\" font-family:=\"\" font-size:=\"\" romhelv=\"\">&nbsp;\u201eAst\u0103zi, dac\u0103 e\u015fti \u00een agricultur\u0103, ai o \u015fans\u0103 extraordinar\u0103 s\u0103 faci treab\u0103 bun\u0103. Agricultura este mult mai accesibil\u0103 dec\u00e2t \u00eenainte. Un alt aspect este c\u0103 acest domeniu, odinioar\u0103 considerat mai degrab\u0103 pentru b\u0103rba\u0163i, vede acum o cre\u015ftere a num\u0103rului de femei implicate. Munca r\u0103m\u00e2ne grea, dar este mai u\u015for s\u0103 o faci dec\u00e2t era \u00eenainte.\u201d<\/span><\/em><\/p>\n<p>\nPrimul cost care poate fi redus prin practici sustenabile este costul cu combustibilul pe termen lung, pentru c\u0103 se face mai pu\u0163in\u0103 treceri cu utilajele \u015fi se lucreaz\u0103 mai superficial solul. Apoi, faptul c\u0103 nu mai lucrezi \u00een ad\u00e2ncime solul \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu mai ai nevoie de o putere de trac\u0163iune at\u00e2t de mare, iar recalibrarea parcului de utilaje poate fi o economie.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u201eO s\u0103 fac o paralel\u0103 cu partea de agricultur\u0103 digital\u0103 \u015fi digitalizarea \u00een Rom\u00e2nia. Dac\u0103 te ui\u0163i la toate fermele mai mari de 30 de hectare, adic\u0103 ferme considerate mici la noi \u00een \u0163ar\u0103, p\u00e2n\u0103 la ferme foarte mari, digitalizarea nu este \u00eenc\u0103 adoptat\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een cadrul fermelor. Dar dac\u0103 te ui\u0163i la fermele mai mari de 300-400 de hectare, aproape integral, peste 95-98% dintre ele folosesc cel pu\u0163in un instrument digital, fie c\u0103 vorbim de GPS, fie c\u0103 vorbim de o aplica\u0163ie sau alt tip de tehnologie. \u00cenainte s\u0103 se ajung\u0103 aici, mul\u0163i spuneau c\u0103 digitalizarea nu e necesar\u0103. Dar acum, c\u00e2nd prive\u015fti \u00een urm\u0103 \u015fi vezi c\u0103 at\u00e2t de multe ferme au adoptat aceste tehnologii, este clar c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat ceva\u201d, consider\u0103 Arnaud Charmetant.<\/p>\n<p>\nDe asemenea, Lauren\u0163iu Asimionesei afirm\u0103 c\u0103 agricultura este un business \u015fi un domeniu care se schimb\u0103. Realitatea este c\u0103 agricultura de ast\u0103zi este mult diferit\u0103, chiar dac\u0103 unii spun: \u201edomnule, e agricultur\u0103, nu e mare \u015fmecherie, agricultura e ca fotbalul, dar nu-i chiar a\u015fa.\u201d Agricultura se schimb\u0103, tehnologia se schimb\u0103 \u015fi, la r\u00e2ndul lor, ca proprietari de afacere, antreprenorii trebuie s\u0103 investesteasc\u0103. \u201eTrebuie s\u0103-i trimi\u0163i pe angaja\u0163i s\u0103 \u00eenve\u0163e, s\u0103 participe la diferite forme de organizare, s\u0103 schimbe experien\u0163e \u00eentre ei, s\u0103 fie curio\u015fi \u015fi deschi\u015fi.\u201d<\/p>\n<p>\nDin punctul s\u0103u de vedere, rentabilitatea e un aspect critic \u00een agricultur\u0103, pentru c\u0103 venim dup\u0103 mai mul\u0163i ani seceto\u015fi, \u00een care fermierii au constat c\u0103 e mai important s\u0103 aib\u0103 o produc\u0163ie constant\u0103 dec\u00e2t v\u00e2rfuri \u00een anumi\u0163i ani \u015fi deloc \u00een al\u0163ii, iar pentru a atinge rentabilitatea trebuie s\u0103 se adapteze. \u201eAst\u0103zi, dac\u0103 e\u015fti \u00een agricultur\u0103, ai o \u015fans\u0103 extraordinar\u0103 s\u0103 faci treab\u0103 bun\u0103. Agricultura este mult mai accesibil\u0103 dec\u00e2t \u00eenainte. Un alt aspect este c\u0103 acest domeniu, odinioar\u0103 considerat mai degrab\u0103 pentru b\u0103rba\u0163i, vede acum o cre\u015ftere a num\u0103rului de femei implicate. Munca r\u0103m\u00e2ne grea, dar este mai u\u015for s\u0103 o faci dec\u00e2t era \u00eenainte.\u201d<\/p>\n<p>\nMai mult, de c\u00e2nd Rom\u00e2nia a intrat \u00een Uniunea European\u0103, s-a observat o schimbare major\u0103 \u00een toate fermele din \u0163ar\u0103. A fost o oportunitate pentru mul\u0163i fermieri s\u0103 acceseze finan\u0163\u0103ri, echipamente performante \u015fi subven\u0163ii.<br \/>\n\u201eSuntem noroco\u015fi c\u0103 beneficiem de aceste subven\u0163ii. Exist\u0103 \u0163\u0103ri care nu au aceste \u015fanse, cum ar fi Republica Moldova sau alte \u0163\u0103ri din lume, precum Argentina sau Australia, \u015fi totu\u015fi reu\u015fesc s\u0103 men\u0163in\u0103 industria agricol\u0103.\u201d<\/p>\n<p>\nAcum, Arnaud Charmetant consider\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia are \u015fi oportunitatea de a compensa emisiile de carbon. \u00cen Rom\u00e2nia au ap\u0103rut diverse programe voluntare care ofer\u0103 un venit suplimentar pentru practici pe care oricum fermierii ar fi trebuit s\u0103 le aplice pentru a respecta noile reguli europene. &nbsp;<\/p>\n<p>\n\u201eDirec\u0163ia UE spre tranzi\u0163ia verde este clar trasat\u0103. Depinde de fiecare persoan\u0103 cum alege s\u0103 o abordeze: poate fi perceput\u0103 ca o sarcin\u0103 \u00een plus, dar \u015fi ca o provocare sau o oportunitate. To\u0163i fermierii au o amprent\u0103 de carbon prin folosirea combustibilului, \u00eens\u0103 au \u015fi un mare avantaj: solul pe care \u00eel de\u0163in \u015fi plantele pe care le cultiv\u0103 este o surs\u0103 de carbon. Cu c\u00e2t p\u0103str\u0103m terenul acoperit cu cultur\u0103 verde, cu at\u00e2t cre\u015ftem durata \u00een care capt\u0103m carbon\u201d, a explicat acesta.<\/p>\n<p>\n\u00cen Rom\u00e2nia sunt circa 800.000 de fermieri, iar cea mai mare ferm\u0103, Agricost, \u00eentins\u0103 pe circa 57.000 de hectare, a anun\u0163at c\u0103 va trece la practici regenerative.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen 2015, c\u00e2nd a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 Asocia\u0163ia Agricultura Integrat\u0103 Durabil\u0103 Economic Rentabil\u0103 (AIDER), practicile de agricultur\u0103 durabil\u0103 \u015fi regenerativ\u0103 erau privite ca SF, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Arnaud Charmetant, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei AIDER. Pu\u0163ini fermieri le considerau solu\u0163ii aplicabile la scar\u0103 larg\u0103. Schimbarea a devenit vizibil\u0103 \u00een 2020, c\u00e2nd a fost o secet\u0103 sever\u0103, care a scos la [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[3,15625],"class_list":["post-243700","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-agricultura","tag-fermieri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/243700","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=243700"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/243700\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=243700"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=243700"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=243700"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}