{"id":243699,"date":"2025-12-30T12:11:07","date_gmt":"2025-12-30T12:11:07","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=243699"},"modified":"2025-12-30T12:11:07","modified_gmt":"2025-12-30T12:11:07","slug":"la-ce-ar-trebui-sa-ne-asteptam-in-2026-taxele-nu-mai-cresc-dar-economia-va-creste-cum-evitam-stagnarea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=243699","title":{"rendered":"La ce ar trebui s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m \u00een 2026: Taxele nu mai cresc, dar economia va cre\u015fte? Cum evit\u0103m stagnarea?"},"content":{"rendered":"<p>\nLa finalul unui an dificil, cu multe tulbur\u0103ri politice, volatilitate macroeconomic\u0103 \u015fi major\u0103ri de taxe, \u00eentrebarea cea mai arz\u0103toare pentru liderii din mediul de afaceri este c\u00e2t va dura corec\u0163ia economic\u0103 \u015fi dac\u0103 se va relansa cre\u015fterea.&nbsp;<\/p>\n<p>\nUn prim indicator al realismului economic \u015fi al planurilor de relansare va fi chiar schi\u0163a bugetului public, a\u015fteptat\u0103 s\u0103 fie publicat\u0103 abia \u00een ianuarie. Aceasta ne va da un tablou al situa\u0163iei fiscal-bugetare \u015fi al m\u0103surilor probabile anul viitor.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u00cen orice caz perioada de recalibrare \u00eenceput\u0103 \u00een vara lui 2025, prin major\u0103ri de taxe \u015fi m\u0103suri \u00eenc\u0103 insuficient de conving\u0103toare \u00een zona cheltuielilor publice, va continua chiar dac\u0103 guvernul d\u0103 asigur\u0103ri c\u0103 nu vor cre\u015fte taxele. Este destul de probabil s\u0103 nu ne mai confrunt\u0103m cu cre\u015fteri de fiscalitate de magnitudinea celor experimentate \u00een 2025, \u00eens\u0103 ajustarea deficitului bugetar cu 2 puncte procentuale din PIB, adic\u0103 cu circa 40 miliarde lei, va \u00eensemna o mare provocare.<\/p>\n<p>\n\u00centr-adev\u0103r, multe din deciziile din acest an se vor reflecta \u00een veniturile \u015fi cheltuielile statului de anul viitor mult mai pregnant, \u00eens\u0103 \u0163inta de reducere a deficitului va fi atins\u0103 doar dac\u0103 va exista mult\u0103 fermitate \u00een gestionarea resurselor publice at\u00e2t \u00een zona veniturilor \u2013 cu accent pe o colectare mai bun\u0103 -, c\u00e2t \u015fi a cheltuielilor unde p\u00e2n\u0103 acum nu se observ\u0103 \u00eenc\u0103 un impact vizibil.&nbsp;<\/p>\n<p>\nPrin urmare, stabilitatea politic\u0103, care ar \u00eensemna c\u0103 deciziile vor fi continuate \u00een aceea\u015fi direc\u0163ie, va fi extrem de important\u0103. De altfel, reprezentan\u0163ii FMI au fost optimi\u015fti la ultima evaluare din decembrie 2025 c\u00e2nd au ar\u0103tat c\u0103 m\u0103surile luate sunt suficiente pentru reducerea deficitului bugetar \u015fi de acum este nevoie de consecven\u0163\u0103 pentru a continua traiectoria de consolidare fiscal\u0103. Dar, a\u015fa cum \u015ftim, politica este imprevizibil\u0103 \u015fi o schimbare de alian\u0163e poate \u00eensemna \u015fi o abatere de la actualul plan fiscal-bugetar.<\/p>\n<p>\nPentru mediul de afaceri, o oarecare predictibilitate fiscal\u0103, un respiro \u00een 2026 ar fi mai mult dec\u00e2t bunevenite. \u00cen acela\u015fi timp, r\u0103m\u00e2ne \u00eentrebarea relans\u0103rii economice.&nbsp;<\/p>\n<p>\nDup\u0103 rate impresionante de cre\u015ftere a PIB-ului real de 5,5% \u00een 2021 \u015fi 4,0% \u00een 2022, economia se confrunt\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu 2023 cu cre\u015ftere anemic\u0103, infla\u0163ie \u015fi deficite mari. Iar \u00eencetinirea nu a fost complet accidental\u0103 sau legat\u0103 de tensiunile globale, ci indus\u0103 de politici fiscale extrem de generoase \u00een raport cu capacitatea bugetului public de a le sus\u0163ine.<\/p>\n<p>\nCifrele spun o poveste \u00eengrijor\u0103toare. Cre\u015fterea PIB-ului a fost modest\u0103 \u00een 2024, de 0,8%, \u015fi este estimat\u0103, \u00een cel mai bun caz, la 1% \u00een 2025. Iar aceste cre\u015fteri au loc \u00eentr-un context \u00een care investi\u0163iile publice (combin\u00e2nd fonduri UE, inclusiv PNRR, \u015fi aloc\u0103ri din bugetul na\u0163ional) au atins 6,8% din PIB \u00een 2024 \u015fi ar ajunge la 8% \u00een 2025, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.&nbsp;<\/p>\n<p>\nCea mai recent\u0103 prognoz\u0103 a Comisiei Europene (din 17 noiembrie 2025) estimeaz\u0103 c\u0103 PIB-ul Rom\u00e2niei va cre\u015fte cu 0,7% \u00een 2025 \u015fi 1,1% \u00een 2026. FMI prognozeaz\u0103 o cre\u015ftere economic\u0103 de 1% \u00een 2025 \u015fi 1,4% \u00een 2026, iar Banca Mondial\u0103 indic\u0103 1,3% pentru acest an \u015fi 1,9% pentru 2026.\u202f<\/p>\n<p>\n<strong>S-a blocat modelul de cre\u015ftere? Ce urmeaz\u0103? <\/strong><\/p>\n<p>\nCifrele nu arat\u0103 dinamism \u00een ciuda stimulilor pentru cre\u015ftere economic\u0103. S-a blocat modelul de cre\u015ftere al Rom\u00e2niei? Cel mai probabil \u00eenc\u0103 nu, dar este destul de evident c\u0103 trebuie g\u0103site alternative. Cu rate de 1% pe an nu mai putem recupera decalajele fa\u0163\u0103 de media european\u0103. Deficitele mari sunt rezultatele unui model de cre\u015ftere pe consum care \u00ee\u015fi arat\u0103 limitele. Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 treac\u0103 la un model orientat spre investi\u0163ii \u015fi productivitate. Disciplina fiscal\u0103, reforma administra\u0163iei publice, arhitectura institu\u0163ional\u0103 \u015fi legislativ\u0103 sunt esen\u0163iale pentru un model economic sustenabil, pentru care sunt necesare reforme \u015fi\u202fo viziune de dezvoltare. Investi\u0163iile str\u0103ine directe\u202f\u00een perioada ianuarie-octombrie 2025 au \u00eensumat\u202f7,24 miliarde de euro, \u00een cre\u015ftere cu 28,6% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut (5,63 mld. euro), investi\u0163iile publice vor ajunge la 8% din PIB \u00een acest an, intr\u0103rile din fonduri europene, inclusiv din PNRR fiind decisive. Cu toate acestea economia pare c\u0103 are motoarele gripate.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u00cen plus, o mul\u0163ime de schimb\u0103ri afecteaz\u0103 \u015fi vor afecta lumea \u015fi, implicit, Rom\u00e2nia: convulsiile din comer\u0163ul global, r\u0103zboiul tarifar, modificarea lan\u0163urilor de aprovizionare, relocarea produc\u0163iei. De asemenea, demografia este un alt factor de risc, din cauza \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii popula\u0163iei \u015fi a nevoii de asigura pensii \u015fi asisten\u0163\u0103 medical\u0103. For\u0163a de munc\u0103 este sub presiunea AI \u015fi a altor tehnologii, care nu vor \u201dfura\u201d neap\u0103rat locurile de munc\u0103, dar care le vor transforma dramatic \u00een timp \u015fi vor impune noi competen\u0163e \u015fi, deci, o alt\u0103 pia\u0163\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi un alt model educa\u0163ional.\u202f\u202f\u202f<\/p>\n<p>\nToate aceste schimb\u0103ri necesit\u0103 un alt model de cre\u015ftere \u00een care investi\u0163iile \u015fi inova\u0163ia sunt definitorii. Am analizat recent investi\u0163iile \u0163\u0103rilor din regiune \u00een Rom\u00e2nia \u015fi pe cele ale companiilor rom\u00e2ne\u015fti \u00een statele respective \u015fi concluzia a fost c\u0103 este nevoie de mai mult curaj \u015fi mai mult\u0103 ambi\u0163ie. Companiile rom\u00e2ne\u015fti trebuie s\u0103 se extind\u0103, iar Rom\u00e2nia s\u0103 nu fie doar destina\u0163ie de investi\u0163ii, ci \u015fi un investitor important. \u00cen concluzie, investi\u0163iile, inova\u0163ia \u015fi noile tehnologii ar trebui s\u0103 fie priorit\u0103\u0163ile noului model de cre\u015ftere economic\u0103 pentru a face fa\u0163\u0103 schimb\u0103rilor globale.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La finalul unui an dificil, cu multe tulbur\u0103ri politice, volatilitate macroeconomic\u0103 \u015fi major\u0103ri de taxe, \u00eentrebarea cea mai arz\u0103toare pentru liderii din mediul de afaceri este c\u00e2t va dura corec\u0163ia economic\u0103 \u015fi dac\u0103 se va relansa cre\u015fterea.&nbsp; Un prim indicator al realismului economic \u015fi al planurilor de relansare va fi chiar schi\u0163a bugetului public, a\u015fteptat\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[283,246,188,149,5229,80,7262],"class_list":["post-243699","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-cheltuieli","tag-crestere","tag-economie","tag-investitii","tag-model","tag-refuz","tag-taxe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/243699","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=243699"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/243699\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=243699"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=243699"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=243699"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}